1,913 matches
-
acela n-ar fi putut stârni un cutremur, dar - poate - orologiul său l-ar fi prevăzut. Sigur! Trăiască Pitpalacul! La ușa atelierului au fost aduse, drept prețuire, damigene cu vin și clondire cu șliboviță. O roată de cașcaval și un purcel fript. Un rând de haine. Cineva a turnat catran peste toate. Orologiul a bătut iar de-abia pe la jumătatea lui decembrie. Venise iarnă grea, cum nu se mai pomenise de mult. După viscole ce conteneau doar pentru a porni iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
erau fără stridențe. Ramurile unui arbore ce ocrotea masa lor ca o umbrelă le mângâiau frunțile și părul cu generozitate, din când în când, grație adierilor unui vânt ușor asemenea unui zefir de primăvară alintător. Mâncară câte o friptură de purcel, o stropiră cu un pahar de bere rece și ascultară muzică. În pauza ce urmă până la desert, Alex trase scaunul mai aproape de Ina, îi luă mâna stângă în mâna lui cu o delicatețe demnă de un cavaler adevărat și începu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
ȘI DE MESERII] [1] 2276A pârtie dârdâie dordora fleură zmeură 106 {EminescuOpXV 107} a le melița cânepa dracului fuiorul popei șperlă - cenușă amestecată cu scântei * {EminescuOpXV 108} Cuț, cuț, cuț - la căței Cu ți cu ți cu ți cu - la purcei pîs, pisică pîs - la mâțe a cuțăi un cățel (a-l chema) a se huțăi (a se da de-a huța) - scrânciob a se fâțâi a moțăi [TERMINOLOGIA SONORITĂȚII] [1] 2258 hobot bocet secetă * fuget țușni camătă a țișne huet
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
foame, făceam chisăliță și povidlă. învățînd în ist. nat. despre maimuțe - ne suiam în nuci spre a le imita și-a-nvăța lecția. Porcul leșesc, care voia să se înăsprească prin răceală. Modul cu care-a venit cu cățel - cu purcel din Galiția. Gramatica lui Ollendorf. Maria Buicliu. Vlachos. ["CÎND AM VENIT DE LA BLAJ"] 2257 Urmărirea din partea mea a celei fete de boieri în Cișmegiu când am venit din Blaj figura - Coriolano! [DESPRE ILIE, FRATELE POETULUI] 2287 De câte ori voi să-mi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Delenii - cei care locuiau în partea de sus și Vălenii - care locuiau în partea din vale. Pentru că în acele timpuri nu se foloseau stilourile și, cu atât mai puțin, pixurile, condeiele cu penițe împroșcau cerneala peste teme (făcând așa-numiții purcei) și pătau degetele neîndemânatice ale copiilor. Am folosit pentru prima oară stiloul când eram elev la Școala Normală dar care nu s-a dovedit superior tradiționalului condei. Ori lăsa prea multă cerneală, ori se înfunda, nu mai scria și trebuia
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
i se atârnă, berbecului, o talancă. Și-n buză, ți se bagă, un cârlig, ca cel cu care undițarii apucă peștișorii, din apă, și-i scot la mal. Și cârligul acela, ți-l agață,în buza de sus, ca unui purcel, sârma,în bot, ca să nu mai poată râma, prin legi, pentru a-și da seama, dacă, prin alea mai este ceva inteligibil. Dar, stai puțin: dacă ți se leagă aparatul ăla, de gât, strâns, ca să nu ai posibilitatea să fraudezi
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
porcinelor în spațiu, unică în felul ei, ce se întorcea pe Terra cu prima tranșă de porci îngrășați, maturi, și roboții noștri erau curioși să știe cum evoluaseră lucrurile de când „Andromeda Roșie” (așa se numea stația) decolase cu sute de purcei abia înțărcați spre necunoscut. Era, evident, un experiment în care se puseseră mari speranțe, datorită modului rapid și nepretențios de creștere a acestor nobile animale. Prima oară se încercase același lucru cu un lot de nutrii ce, e adevărat, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
sunt obligați să-și dezvolte de mici organele cu care pot ajunge mai repede la mâncare: urechile, picioarele, coada. Astfel se lămurește creșterea lor intensivă. Suntem abia la a doua generație hrănită în spațiu, dar deja am observat la câțiva purcei din generația a treia apariția unui fel de șorici ca o membrană între pulpele din față și gât, cum au liliecii, ceea ce îi ajută mult la înaintat. În plus, acel șorici elastic este și extrem de gustos. — Am observat că nr.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Naturale i-a picat fisa și s-a bunghit că petele de pe crupa dihăniei se brodesc la fix cu Ulița Mare... și că girafa pare înfășurată numai în harte despre comori, până a doua seară, toată suflarea, cu cățel, cu purcel, a pus, cu escavatoarele și hârlețele, Ulița Mare la pământ. Iar la primii săpători care și-a vârât umerii și căpățânile prin crăpăturile alea, către adânc, le-a sărit băștile de pe țeste de uimire, când și-a dat seama că
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
La stânga elanului emotiv, trădare. La dreapta, galanterie scurtă și împărtășită... Fața lunguiață și neprihănită, dinții subțiri, dulce la sânge... - Seamănă cu semnalmentele de la vreun bucătar. Ori de la vreun cantaragiu care ne-ar trânti, nouă, pe grătar, ciozvârtele de la vreun purcel. Dacă ne-am hotărî odată să faci cinstea. Și să te tranșam, jerpelitule... Cartomanta își clătină căpșorul cochet, cu piele uscată, puțină, lipită direct pe oasele delicate ale feței. Goni Soarele din contra-șir, răsuci funia ce-l ținea atârnat pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în picioare, ajutîndu-se de coarnele de metal ale paturilor, își reluau mersul lor cu pași mici, astazo-abazic, faciesul imobil. Dar tot mai aveau minte să se tragă (unii) pe lângă niște prosoape mari și jegoase, să se frece de ele, ca purceii de copac, să-și întindă pe măduva spinării cîte-un halat din maldărul de halate dintr-un container, ce scăpau nedușate. După curățenia generală, li se distribuia, tuturor ălora ce izbuteau încă a-și exersa masticația, cîte-un galoș de mămăligă și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
turma frumoasă culcată pe iarbă. Iată vierul cu c.... mari, plodiciosul Naumos, La-ngrășare e pus porculețul mărunt Io-Spacco Ca să fie trimis pețitorilor Penelopeii. Toate le spune pe rând divinul porcar Ve Pogoros Spre-a onora pre oaspete taie mai iute purcelul Cel mai grăsuț, cu carnea mai dulce, numit "Dospinelos". Vai, pe altu-aș tăie au zis porcarul Pogoros Dacă aici în Ithaca cea-ncunjurată de valuri Ar stăpâni stăpânul de-altdată divinul Odisseus; Zeii singuri știu dacă el mai este-n viață. Belferii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de zăpadă nu mai conteneau și „locuitorii din câmpuri și păduri” Își Încercau norocul În grădinile și gospodăriile oamenilor, iepurii veneau să roadă coaja pomilor, vulpoii să fure găini și, mai rar, lupii răpeau câte o oaie sau câte un purcel. Bunicul Ghiorghi, deposedat de pușca sa de vânătoare (cea cu o mie de povești) de către „anticriștii cari o alungat boierii cei buni” meșterea din „sârmî oțălitî” câte un laț rotund și-l fixa de o rădăcină din găurile făcute În
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
îi striga să aibă grijă de meseni. Se spetise cărând și bău și ea câteva rachiuri în bucătărie cu nevasta meșterului. Din casa gospodarului ieși în goană fina Smaranda, jucând cu o tavă lată de alpaca pe care zăcea un purcel rumenit, îmbălsămat în mirodenii și foi late de salată verde, cu un pai galben, uscat între dinții rânjiți. Lăutarii o înconjurară repede, cântând ceva săltăreț. Muierea se învîrtea sprinten în jurul mesei, rotea friptura proaspătă și frumos mirositoare pe sub nările rudelor
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
îi fu așezată în față. Fina Smaranda luă lacomă banii și-i flutură deasupra mesei: - Două sute de lei pentru zestrea miresei! strigă în timp ce brutarul despica sârguincios carnea rumenă. 33 Nașul își făcu porție, apoi trecu nevestei restul, mulțumit de gustul purcelului. Petrecerea abia începea. Ghiță Bflcu strigă la țigani: - Ia ziceți, mă, Perinița, să pupăm și noi mireasa! Ce spui, ginerică? Stere, ce să spună? Râdea cu socrul: - Pupați-o, că acum o iau cu mine. Baragladinele se făcură mai aproape de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
i-a adus grămada de haine, i-a pus-o sub cap și-a zis celor care făcuseră o roată împrejur: 146 - Las', că-i mai fericit! A scăpat și ăsta. N-are mamă, n-are tată, nu cățel, nu purcel, o să-i fie mai bine. Îmi spunea când a venit că s-a matosit aseară cu un cumnat. Încai știe de ce-a trăit. Pe urmă strigă la ăilalți. Haideți-napoi, c-avem treabă! Peste trupul înțepenit al mortului ningea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mohorâtă și gălbue, Cofa-i albă cu flori negre și a brad miroasă apa, De lut plină, rezimată stă pe coada ei o sapă. Pe cuptorul uns cu humă Călinaș cel mititel 680Zugrăvise c-un cărbune un clapon și un purcel, Cu codița ca un sfredel și cu fuse-n loc de labă Cum i se ședea mai bine purcelușului de treabă. Pe un pat cu paie numai doarme tînăra-i nevastă, În mocnitul întuneric fața ei lângă fereastră... 685Și tot sufletul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Doi în gura podului, Doi în vatra focului, În prijma norocului. Decât te găsiam cu doi, Durduleano hăi, Mai bine-mi periau doi boi Ș-o sută cinci zeci de oi Și cinci mii șaizeci de miei, Șapte scroafe cu purcei. 66 Und-te duci tu, copiliță, Numa-n fustă și-n polcuță? - La grădina cu trei nuci Să dau apă la viței, Gurița la doi ciocoi, Să dau apă la cârlani, Gurița la doi primari, Să dau iarbă la juncani, Gurița
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
bunătăți de Crăciun, de câțiva ani noi nu mai creștem porc. Asta pentru că Jacques a văzut întâmplător cum e luat un purceluș abia născut de lângă scroafă, ca să fie dus la tăiere. Rândașul i-a explicat limpede: „Numără țâțele și numără purceii. Unu-i condamnat!“ Durerea lui Jacques pentru puiul condamnat la moarte nevinovat a fost atât de mare, suferința lui atât de concretă și de fizică, încât mama și papa au renunțat să mai crească animale. Și Jacques, și eu ne
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
întinde de-a lungul lui, și curând ai fi zis că a adormit cu adevărat. ...Noaptea își toarce caierul mai departe... Bufnița se aude șuierând. p Deodată, pătrunde zgomotos în râpă, o turmă de mistreți, printre ei se află și purcei, li se aude guițatul ascuțit... râsul înalță câteva clipe fruntea, dar renunță indiferent. Un fâșâit în apropiere, îi atrage atenția... era un motan sălbatic mare și voinic - dușmanul său de moarte. Pornește, după miros, în urmărirea lui... motanul dispare într-
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tăiați porcul? Cunoscându-l pe Titi prea bine, micuțul îi răspunde, fără să-l deranjeze numele conspirativ din copilărie, cu aceeași monedă și cu glasul muiat: Îmi amintesc, Americanule... Dar ce-am pățit într-un an când ne-au crescut purceii în bostani, îți amintești, băi Esesistu’ tatii? Ha, ha, ha! Asta-i tare de tot! Ia mai povestește o dată, să audă și ăștia! Să se mai culturalizeze o țâră și ei, proletarii lui Pește! Hai,dă-i drumu’! Să te
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
face un cucuruz, să fiu al dracu’, de trei metri de mare și cucuruzu’ ca cucuruzu’, dar să fi văst bostanii. Hă, hă, hă! Nește dragi de bostani galbini, dolofani și frumoși! Minune nu altăceva. Șî, cum aveam scroafă cu purcei, că așa își mai scotea tata pârleala, vânzând de Crăciun câte un porc, doi grași sau măcar câte un burling. Vreo 11 purcei o fo’ fătat atunci scroafa, da’ ce să vezi? Scapă purceii într-o zî prin cucuruz și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
hă! Nește dragi de bostani galbini, dolofani și frumoși! Minune nu altăceva. Șî, cum aveam scroafă cu purcei, că așa își mai scotea tata pârleala, vânzând de Crăciun câte un porc, doi grași sau măcar câte un burling. Vreo 11 purcei o fo’ fătat atunci scroafa, da’ ce să vezi? Scapă purceii într-o zî prin cucuruz și adio, frate. Ia purceii de unde nu-s. Cotăm cu tata purceii șî prin fundu’ pământului, pe unde o fi ajuns nebunu’ ăla de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
altăceva. Șî, cum aveam scroafă cu purcei, că așa își mai scotea tata pârleala, vânzând de Crăciun câte un porc, doi grași sau măcar câte un burling. Vreo 11 purcei o fo’ fătat atunci scroafa, da’ ce să vezi? Scapă purceii într-o zî prin cucuruz și adio, frate. Ia purceii de unde nu-s. Cotăm cu tata purceii șî prin fundu’ pământului, pe unde o fi ajuns nebunu’ ăla de Prâslea din basm, șî... nimic. Noroc bun purcei! Noroc o fo
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mai scotea tata pârleala, vânzând de Crăciun câte un porc, doi grași sau măcar câte un burling. Vreo 11 purcei o fo’ fătat atunci scroafa, da’ ce să vezi? Scapă purceii într-o zî prin cucuruz și adio, frate. Ia purceii de unde nu-s. Cotăm cu tata purceii șî prin fundu’ pământului, pe unde o fi ajuns nebunu’ ăla de Prâslea din basm, șî... nimic. Noroc bun purcei! Noroc o fo’ că scroafei io mai fo’ rămas trei. Grohăia totuși, a
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]