1,899 matches
-
uscare. Uscarea era un proces cu importanță mare pentru rezultatul final obținut de către olar. Oalele „crude” erau stagiare În casa cu chiler, așezată paralel cu poarta pe un teren În pantă, cele „moi” -scoase de o zi-două de pe roată erau rânduite, la umbră, În „bordei”, o cocioabă rămasă cu o cameră mică și joasă și o tindă În care Întregul mobilier era format dintr-o scară șubredă dar necesară ori de câte ori cineva mai curajos se Încumeta să urce În pod. În cameră
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
curați pe lângă casă, în straiele lor de moarte. Pe câte unul îl uitase Dumnezeu pe pământ, trecea de o sută de ani. Se spovedeau ca muierile și țineau posturile ca să intre în rai, împăcați cu lumea. La sâmbăta morților, așteptau rânduiți în prispa bisericii, să li se dea din colivă. Erau cuviincioși, și unele femei le pupau mâinile cu respect. Când bătea vântul în câte un drapel, mahalagiii știau că bătrânii se mai împuținaseră. Plecau liniștiți în lumea drepților, ca și când n-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
face cu un singur bărbat care trebuia să ocrotească două femei și doi copii, și simțindu-se astfel încrezători, începură să pipăie cu mâini experte încărcătura catârilor. Primul trofeu a fost o casetă încrustată cu sidef în care Salma își rânduise imprudentă toate podoabele. Începură apoi să scoată una după alta superbe rochii din mătase și un așternut de noapte brodat, care făcuse parte din trusoul mamei mele. Ducându-se apoi spre Warda, unul dintre bandiți îi porunci: — Saltă-te! Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
andaluzi, sosiți la Fès în valuri succesive, se înstăpâniseră peste toate casele disponibile. Când debarcase Boabdil, cu trei ani mai înainte, era însoțit, zice-se, de șapte sute de persoane, care-și aveau acum un cartier al lor unde viața era rânduită tot după moda de la Alhambra, dar fără fala de acolo. De obicei, noii sosiți descindeau pentru o vreme la rudele lor cele mai apropiate, ceea ce am fi făcut cu siguranță și noi dacă am fi fost fără Warda. Dar, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
se făcea masaj la hamam. Algerul nu e, firește, la fel de mare ca Oran sau Bougie; cetatea n-ar fi acoperit nici măcar un cartier din Tlemcen, dar avea totuși înfățișare de oraș, cu cele patru mii de focuri, cu prăvăliile bine rânduite din suk, grupate pe meserii, cu străzile largi mărginite de case frumoase, cu etuvele, hanurile și mai cu seamă cu splendidele lui ziduri, clădite din pietre mari, care se întindeau spre plajă într-o vastă esplanadă. Barbă Roșie își stabilise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
reduceau numărul kilogramelor pe care aveau dreptul să le îmbarce. Și, mai ales, era temerea ca nu cumva să se fi schimbat ministrul Căilor Ferate, căci orice schimbare în astfel de situații aduce numai ghinion, buclucuri și răsturnarea tuturor celor rânduite cu așa minuțiozitate de foarte multă vreme. Vagonul de clasă pentru București circula doar o dată pe săptămână. Joia venea și sâmbăta, în asfințit, se întorcea. Era atașat la un trenuleț local și abia după un ceas de mers și încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mine. Îmi spunea întruna că doar clipa ce ni-i dată contează, ce a fost nu are rost să ne mai amintim, iar despre ceea ce ar fi putut fi sau va să fie degeaba vorbim, căci numai unul Dumnezeu le rânduiește pe toate. Știam doar că se măritase cu un tehnician de la „Grivița Roșie“ și când a fost trimis într-o echipă să preia un lot de piese din Germania acela a făcut ce a făcut și a rămas la Düsseldorf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
rugat și au așteptat cu credință ridicarea mea, crezând mai mult decât mine în puterile mele. Ei au fost primii mei învățători. Au fost „mama” și „tata”, acei doi îngeri păzitori pe pământ, pe care fiecăruia din noi ni-i rânduiește Dumnezeu, alături de care tot copilul se simte ocrotit, iubit și fericit.”. Și, mai adaugă, cu privire la acești adevărați „îngeri păzitori”: „Mereu m-am întrebat, de unde, oare, atâta dragoste în tot ce făceau pentru noi? Cu dragoste ne învățau, cu dragoste ne
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
rugat și au așteptat cu credință ridicarea mea, crezând mai mult decât mine în puterile mele. Ei au fost primii mei învățători. Au fost „mama” și „tata”, acei doi îngeri păzitori pe pământ, pe care fiecăruia din noi ni-i rânduiește Dumnezeu, alături de care tot copilul se simte ocrotit, iubit și fericit. Mereu m-am întrebat, de unde, oare, atâta dragoste în tot ce făceau pentru noi? Cu dragoste ne învățau, cu dragoste ne certau, cu dragoste ne primeau și tot cu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
rugat și au așteptat cu credință ridicarea mea, crezând mai mult decât mine în puterile mele. Ei au fost primii mei învățători. Au fost „mama” și „tata”, acei doi îngeri păzitori pe pământ, pe care fiecăruia din noi ni-i rânduiește Dumnezeu, alături de care tot copilul se simte ocrotit, iubit și fericit. Mereu m-am întrebat, de unde, oare, atâta dragoste în tot ce făceau pentru noi? Cu dragoste ne învățau, cu dragoste ne certau, cu dragoste ne primeau și tot cu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
apă rece, Maica iese să se spele Dede că-s lacrimi de-a mele. Eu din grai așa grăii: - Nu fii maică, supărată Că mie - așa mi-a fost dată Să port pușcă înarmată, Nu fii, maică, năcăjită C-așa-mi-a fost rânduită Să port pușcă flintuită, Pușca-i grea, borneiu-i greu, Toate-s pe umărul meu. Tu, maică, -m-ai blăstămat Vinerea pe nespălat Să n-am eu noroc în sat, Nici în sat, nici în vecini, Numai tăt în țări străini; Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-mi dai aceea care doresc eu. Arată-ți dar mila nu mă pedepsi Și de-a mea dorință, nu mă mai lipsi. No. 11 Inimă nenorocită, Cu. rău plan ai fost ursită. De-ale tale ursitori Soarta ți-au fost rânduită Să petreci tot necăjită Și pătimind să nu mori. Petreci fără încetare Atîtea-ntîmplări amare Și nu te mai prăpădești. De când tot arzi ca o vatră Crăpai de-ai fi fost de piatră Și puteai să te topești. Gândesc la a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fuge acel ceas Când m-ați pornit de acas'. V-am lăsat doi născători Și grădinița cu flori Ca să fiu ca ceilalți frați Ce-s cu totul depărtați. Plângeți, voi, patru păreți Că de mine rămâneți, Că aș-am fost rânduit Până în sfârșit mâhnit Să fiu depărtat de tot Și cu negre să mă port; Și să sprijin mintea-n sus Având nădejde supus La un alt mângâitor Și de bine făcător, Să mă scape și de toate Căci lui numai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
preot. 4 — Crezi în Dumnezeu? Nicu intrase în casa zisă a zugravilor fără să bată la ușă și fără să se mire de mizeria dinăuntru. Nici la el acasă nu era chiar palat, dar, oricum, când maică-sa era bine, rânduia lucrurile, deretica și spăla. De altfel era spălătoreasă cu ziua. Vara se ducea să se spele pe cheiul gârlei, unde se și îmbăiau, cu toatele, în pielea goală, laolaltă cu bărbații, fără să se rușineze, iarna era mai greu, mergea doar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
tot ce se cuvine, să verifice ștergarele din cabinetele de toaletă de lângă dormitoare, să fie toate noi, ligheanele frecate și bureții și vasele de porțelan pregătite, să nu uite să trimită după acordor, pentru pian, fiindcă o rugase Iulia, să rânduiască lucrurile din cămară, să dea jos pânza de păianjen pe care îi căzuseră ochii chiar acum, să vadă de cadouri, iar mâine-n zori avea întâlnire cu Asociația Materna. Urmau să viziteze Leagănul Elisabeta din strada Teilor 11, inaugurat cu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ca un culcuș călduț. Înăuntru erau pene și puf moale. L-am văzut de mult timp. Urmăream pasărea care venea cu paie și firișoare de iarbă uscată în cioc, construind cu răbdare și dibăcie. Păsărica avea și pereche și se rânduiau la munca acestui cămin. Urmărind zborul lor zilnic, aproape am pierdut momentul când zarzărul și-a deschis florile, răspândind un parfum amărui în jur. Din acel moment albinele au pus stăpânire pe copac. Zumzăitul lor se auzea de la depărtare. Numai
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
vrând să zâmbească, se încruntă la ei, ca la lupi, între niște mustăți vânjoase, arse de soare și de tabac. - Hm?!.. făcu bătrânul, ridicând cu nevinovăție privirile lungi către Anton. El însemna unde să așeze capcanele pentru lupi și le rânduia pentru a doua oară, în zori, pentru iepuri. Moș‟ Chifu trăia din braconaj... Punea capcane, și la o zi, două, trecea pe acolo pe la ele. Anton a găsit o căprioară cu piciorul rupt în capcană. A dus-o acasă, a
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se mai scoală; cît vor fi cerurile, nu se mai deșteaptă, și nu se mai scoală din somnul lui! 13. Ah! de m-ai ascunde în locuința morților, de m-ai acoperi pînă-Ți va trece mînia și de mi-ai rîndui o vreme cînd Îți vei aduce iarăși aminte de mine! 14. Dacă omul odată mort ar putea să mai învieze, aș mai trage nădejde în tot timpul suferințelor mele, pînă mi se va schimba starea în care mă găsesc. 15
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
ascunsă de păsările cerului. 22. Adîncul și moartea zic: Noi am auzit vorbindu-se de ea;" 23. Dumnezeu îi știe drumul, El îi cunoaște locuința. 24. Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zărește totul sub ceruri. 25. Cînd a rînduit greutatea vîntului și cînd a hotărît măsura apelor, 26. cînd a dat legi ploii și cînd a însemnat drumul fulgerului și tunetului, 27. atunci a văzut înțelepciunea și a arătat-o, i-a pus temeliile și a pus-o la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
acelor fețe trebuia să fie împărtășite zilnic. Ba chiar de mai multe ori pe zi. Vasile Ilucă înfățișează și alte aspecte, unele de-a dreptul ciudate, descoperite în cărțile de documente. De exemplu, nu numai oamenii, dar și dobitoacele erau rânduite după anume ranguri. Există porci țărănești, dar și porci domnești, cum existau și oi țărănești și oi domnești. Gradul valoric era concretizat numeric: “o mie și cinci sute de oi țărănești fac o sută și cincizeci oi domnești și cinci
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aice aproape de orașul Iașii și se numește Aaron Vodă, unde se cinstește și se prăznuiește hramul celui dintru svinți părintele nostru și marele ierarh al lui Hristos, Nicolae, făcătorul de minuni, care numită mănăstire aflându-se metoh la Halchii și rânduind domniia mea după rugăminte ce ne-au făcut epitropii mănăstirii Halcăi, de s-au cercetat averile și stare mănăstirii Aron Vodă, s-au găsit la cea de istov pustiire și cu totul lipsită de celi trebuincioase înlăuntru și afară, de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aceste dumnezeiești lăcașuri, ce cu toată milostivire și luare aminte,... ne-am silit a le... milui binevoind ca să fie la cea mai bună stare... după cum sânt și alte mănăstiri. Pentru aceea, osebit de ale noastre domnești mile,... iată le-am rânduit puțin venit ce se arată mai gios... și printr-acest hrisov al domnii mele, hotărâm ca să aibă a lua mănăstire Aron Vodă câte una para de tot carul ce se va încărca cu sare... la ocna g(o)spod din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
-o cu tot vădritul ce va cuprinde den viili ce sântu pe moșiia m(ă)n(ă)st(i)ri ce s(e) numește Buciumi, aici lângă târgul Ieșilor, care bani să-i strângă egumenul împreună cu epitropul ce va fi rânduit de la domnie și cu acești bani din an în an să adaog câte un lucru de întemeierea m(ă)n(ă)stirii, ori dughen(i) înluntrul m(ă)n(ă)stirii să se facă, ori alt lucru, care... să aducă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Ierosalimului”... ― Iată-l, din nou, fiule pe “Constantin Nicolai Mavrocordat v(oe)v(o)d, domn Țării Moldovei”, care la 20 aprilie 1743 spune: “Facem știre tuturor cui să cade a ști că Sf(întul) Sion din Ierusalim... n-au rânduit alt mijloc de chiverniseală sfintelor biserici, fără numai cu milostenia pravoslavnicilor creștini,... Acum întâmplându-se a veni aici la Moldova al nostru precinstit și duhovnicesc părinte, sfinția sa fericitul patriarh al sfintei cetăți Ierusalimului, chirio chir Parfenie, și văzând domnia mea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ocă de ceară și 150 de steții de sare de la Ocnă, și 5 jumătăți de vin de la Cotnari și 200 lei pentru școalele ce se țin la Sfântul Mormânt,... iar mai vârtos preiubit fratele domniei mele, domnia sa Costantin vodă,... au rânduit ca și pentru sare să să dea tot bani, 100 lei din banii Ocnii. Așijderea și pentru vin, iarăși bani să i să dea, 100 lei de la Visterie. Ce acum,... venit-au înaintea domniei mele rugătoriul nostru, sfințiia sa Paisie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]