2,475 matches
-
n-am aprins-o, ca să n-o zărească cineva din stradă sau din curte... Fiindcă, atunci când nu-s acasă, iau cheia la mine și nimeni nu intră aici ca să deretice trei sau patru zile la rând; așa-i la mine rânduiala. Așa că nu știu cum să fac să nu se afle că în noaptea asta stăm aici... Stai puțin! spuse prințul. Mai înainte i-am întrebat pe portar și pe bătrânică dacă Nastasia Filippovna n-a înnoptat cumva aici. Înseamnă că au aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
bilanțuri referitoare la existența pacientului În această lume. Acest tip de depresie premergătoare este o etapă eficientă și de dorit În cazul fiecărui muribund. Ea se manifestă prin separarea de această lume, prin acceptarea bolii pe care o vede În rânduiala lui Dumnezeu cu el, prin dialog cu sine Însuși, meditație, spo‑ vedanie și rugăciune, prin bilanțul realizărilor și scăderilor vieții etc. Este o etapă silențioasă, În care bolnavul Începe să „poarte doliu” pentru propria‑i moarte. Ultimul stadiu este cel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
până în 1939, eseurile Închinare lui Eminescu, Grigorescu, interpret ideal al frumosului românesc, Fr. Jammes și poezia catolică, Genialitate și sfințenie, Arta în artist), Ovidiu Papadima (Poezia sentimentelor mari, Folclor și clasicism, Între povestire și roman, O ordine creștină a noastră: rânduiala etc.), N. Roșu, Toma Vlădescu, Radu Gyr (Adevăruri simple despre poezie, D’Annunzio artistul, Fericirile stalactitare, o suită de medalioane memorialistice, Privighetoarea oarbă), Ernest Bernea ș.a. Urmează „trăiriștii” Mircea Vulcănescu (Despre „experiență”), Mircea Eliade (în intervalul iulie 1939 - iulie 1940
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
aud - toate căruțele Moldovei;/ De la Dunăre urcă, prin grâul țării/și altele, și altele dinaintea lor,/sună pământul dinăuntru/și dinafara caselor...”. Nu e un ruralism decorativ, convențional-feeric ori un paseism inert, de o duioșie minoră; poetul celebrează satul și rânduielile sale, dar în imagini mai degrabă stranii, armonios-bizare și difuz incomode, uneori cvasichagalliene, moderat dramatice, cuprinse vag de o angoasă domolită în fața „marii treceri”. Încă din primul volum își face loc tema dezrădăcinării, revizitată pe coordonatele exodului populației rurale către
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
ca licean, în 1924, la revista școlară „Muguri”, cu poezia Floare albastră (el însuși își consideră adevăratul debut abia în 1928 la „Junimea literară”), și editorial cu placheta Echinox în odăjdii, în 1933. A mai colaborat la „Basarabia literară”, „Frize”, „Rânduiala”, „Dacia rediviva”, „Dreapta”, „Carnet literar” (Buzău), „Viața”, „Gazeta literară”, „Munca”, „Vremea”, „Curentul literar”, „Societatea de mâine”, „Orion”, „Plai”, „Azi”, „Îndrumarea”, „Dacia”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”. A semnat și Almir, Nicu, Nicu Rândunel, Nestor Deleanu, Oreste, t
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
Pompiliu Constantinescu, „Echinox în odăjdii”, VRA, 1933, 310; G. Călinescu, Breviar de poezie bucovineană contemporană, ALA, 1934, 691; Dragoș Vrânceanu, „Constelații”, CRE, 1935, 2 783; Ovidiu Papadima, „Constelații”, G, 1935, 6; Constantinescu, Scrieri, VI, 108-109; Ernest Bernea, Poetul Iulian Vesper, „Rânduiala”, vol. II, caietul IV, [1935]; Papadima, Creatorii, 512-516; G. Călinescu, Poeți tineri bucovineni, VR, 1938, 5; Perpessicius, Opere, VIII, 7, 164-168; Constantin Fântâneru, „Primăvara în țara fagilor”, UVR, 1939, 1; Vintilă Horia, „Primăvara în țara fagilor”, G, 1939, 1; Călinescu
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
cu Natura. Ei aveau grijă să mănânce lucrurile potrivite, viața le era ordonată, iar munca și exercițiile fizice erau moderate. Prin urmare, se bucurau de viață lungă. Dar În zilele noastre oamenii se poartă altfel. Trăiesc dezordonat și mănâncă fără rânduială. Mai mult, au prea multe dorințe și ignoră principiul moderației, păstrării și abstinenței. Nu-i de mirare că mulți dintre ei sunt deja bătrâni Înainte de a ajunge la 50 de ani. Cheia Întineririi și a longevității este Îngrijirea permanentă, iar
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
ghezășurile” chezaro-crăiești), unde participa regulat la ședințele Societății Regale Maghiare de Științe Naturale, al cărei membru fusese ales În anul 1908. Acest lucru nu Îl Împiedica să facă și politică națională românească, după cum Îi permiteau, Între anumite limite, legile și rânduielile din monarhie. Fiul protopopului Dimitrie, Valer Barbu XE "Barbu" , sedus de psihanaliza la modă În școlile budapestane pe care le-a frecventat, a fost atras atât de puternic de Apusul spre care Îl dirija magnetismul Europei Centrale, Încât nu s-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Încercând să lucreze În propriul folos); principele medieval, care arbitrează conflictul și menține armonia socială și morală, În regimul de stări și În societatea tripartită: sărbătoarea trebuie celebrată cum se cuvine, dar și seniorul trebuie servit, Însă tot În conformitate cu buna rânduială supravegheată de suveran. Această „schemă originară” poate fi surprinsă Într-una din cele mai cunoscute tradiții consemnate de Neculce XE "Neculce" În O samă de cuvinte: Ștefan-vodă cel Bun, vrând să margă la biserică Întru o duminică dimineața, la liturghie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de o treime din durata fiecărui an era sustrasă timpului muncii, situație la care făcea aluzie și Petru Maior XE "Maior" , după două sute de ani. Mai mult decât atât, erau stabilite pedepse aspre pentru cei care nu se conformau acestei rânduieli: ... nime să nu cuteze a lucra, nici sie, nici În clacă, că cine va lucra să fie de glubă 6 florinți, iar popa de nu va spune sărbătoarea, birșag 12 florinți. După cum se vede, la nivel de discurs avem de-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
instituțional. Decretul imperial din 1786, prin care se reglementează regimul căsătoriilor În Transilvania, prevede, la paragraful 21, referitor la celibatul ecleziastic, următoarele: Despre ce-i statul bisericesc sau călugăresc..., carii nu să pot căsători, milostivește am rânduit ca cu această rânduială a noastră nimic să nu să mute. Chiar dacă regimul lui Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" s-a remarcat prin măsurile aspre luate Împotriva ordinelor călugărești, considerate nefolositoare În raport cu nevoile statului, totuși el nu putea și nici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Atunci când analizează modul În care cuvântul latin computus a devenit În română cumpăt (este vorba de același Îndepărtat etimon În care a derivat internaționalul computer), ori atunci când s-a trecut, În limba noastră, de la rost gură (lat. rostrum) la rost rânduială, filosoful descifrează nu atât un destin al poporului român, cât o vocație specifică acestuia. Doar Într-o scriere din tinerețe, Despre noroc (singura consacrată explicit acestei teme și datând din anul 1940), Noica a remarcat paradoxul profund al norocului individual
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Dumnezeu). Toate elementele acestei lumi se Îmbină armonios datorită unui sistem Închegat de prevederi, ce funcționează pe baza ideii că nu este o falie existențială Între lumea de aici și lumea de dincolo. Omul posedă mijloace cu care să schimbe rânduielile, dar salvarea supremă tot În credință stă, În cele din urmă, deoarece prin credință se pot muta și rânduieli de ursită. Durata vieții este materializată Într-un ghem care se deșiră, Într-o carte scrisă cu soroace și, cel mai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
că nu este o falie existențială Între lumea de aici și lumea de dincolo. Omul posedă mijloace cu care să schimbe rânduielile, dar salvarea supremă tot În credință stă, În cele din urmă, deoarece prin credință se pot muta și rânduieli de ursită. Durata vieții este materializată Într-un ghem care se deșiră, Într-o carte scrisă cu soroace și, cel mai adesea, candelă a vieții. Imaginea morții În concepția populară nu are nimic terifiant: ea apare ca o bătrână care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
oamenilor, bogăția sau sărăcia, Împlinirea erotică sau singurătatea, sănătatea sau moartea. Funcția oraculară derivă din virtuțile augurale specifice cântecului (ori manifestărilor) tuturor păsărilor migratoare: venind primăvara, o dată cu reînvierea naturii, marcând și consfințind acest Început, ele au puterea de a vesti rânduiala lucrurilor și (chiar) de a așeza evenimentele pe o anumită matcă. b. În același sens, sortitula poate fi dobândită datorită unei alte Îndeletniciri: pescuitul. În povestea Blăstămul. Păcatele. Doamna și pescariul. Dumnezeu, un pescar bătrân l-a rugat pe Împărat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Vodă își împlini aceeași datorie cătră bătrânul stareț. [...] - Noroadelor și creștinilor, zise iarăși stăpânitorul, înălțând aur nou până lângă tâmpla sa dreaptă straja cu rubine a spatei; cunoașteți semnul Domniei mele carele se arată pentru legea lui Hristos-Dumnezeu și pentru rânduiala acestui pământ al Domniei mele. Poftesc tuturor bine și bielșug; să știe și cei de jos că județul nostru nu se va clăti niciodinioară din cumpăna dreaptă poruncită nouă de Cel care stă deasupra vieții și a morții. (Mihail Sadoveanu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
ucigaș la rândul său pentru a dobândi pământul pe care tatăl n- a vrut să i-l dea, frânge cerbicia patriarhului. El își împarte pământul urmașilor săi și recunoaște în fața lui Mitru Moț, la „catafalcul” comunistului Ardeleanu ucis mișelește, că rânduielile pe care le- a păzit el au fost greșite. Scriitorul înzestrat care a fost Titus Popovici îl surclasează din nou pe propagandistul care s- ar fi mulțumit cu „autocritica” lui Găvrilă : Mitru Moț refuză căința celui care a făcut-o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
footnote> Intransigența, abuzurile, plângerile înaintate domniei, divanului domnesc, amenzile și monopolurile pe moară, cârciumă, desfacerea băuturilor, dreptul exclusiv de vânat și pescuit în braniștea mănăstirii, practicate de egumeni și călugări nu-și găsesc justificarea decât în apărarea cu îndârjire a rânduielilor vechi și învechite, a privilegiilor care în alte țări fuseseră abolite. Întărirea pazei și amenzile mari puse de mănăstire pentru pescuit și vânat în regim de braconaj și pentru pășunatul vitelor mari și a oilor, i-au determinat pe vămeni
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Rusia, în 15 septembrie 1769, la curtea Ecaterinei a II-a, inițiatoarea unui program politic care, sub acoperirea unui Regat al Daciei, intenționa să înglobeze Țările Române la Imperiul Rus. Vizita lui Benedict în Rusia i-a întărit convingerea că rânduielile vechi și privilegiile pot fi apărate și întărite cu ajutorul Rusiei, care, cu sistemul ei iobăgist, garanta menținerea opresiunii feudale. Printre ultimele încercări de stingere a conflictului dintre mănăstirea Moldovița și locuitorii din Vama, se înscrie intervenția șoltuzului de Câmpulung care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de străini Bucovina, nu a însemnat și sfârșitul relațiilor de tip feudal, de dependență personală a țăranilor față de stăpân. Imperiul Habsburgic, prin măsurile legislative luate de Iosif al II-lea, voia o modernizare a statului prin reforme, în condițiile menținerii rânduielilor vechi. ANEXE Documente medievale emise de domni ai Moldovei 1. Alexandru cel Bun dăruiește mănăstirii Moldovița vama de la Moldovița, la 18 noiembrie 1409, Suceava „Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru voievod, domn al Țării Moldovei, Facem cunoscut, cu această carte
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Întrebați fiind dacă au lucrat pentru mănăstire au răspuns că n-au lucrat și nici nu vor lucra cele 12 zile pe an, ci vor da câte 2 lei de casă și de a zecea din toate. Dar fiind după rânduiala țării, stăpânul moșiei este volnic a cere lucru sau bani, egumenul de Moldovița a răspuns că mănăstirea n-ar nevoie de bani, ci de lucru, în zilele orânduite, fiincă la mănăstire este mult de lucru, iar satul Vama se află
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
model a conceptului supranațional” și mai mult „o Europă în miniatură” <footnote Ibidem footnote>. Nu este suficient să arătăm că aceste aprecieri sunt parțiale, tendențioase și exagerate, prezentate idilic, fără să arate și cealaltă parte a medaliei: raptul teritorial, menținerea rânduielilor vechi, desconsiderarea elementului autohton românesc, schimbarea compoziției etnice etc. Ce este de fapt Bucovina? Este o simplă noțiune geografică, o bucată de pământ decupată din trupul românesc al Moldovei, o lacrimă pe obrazul României, „fala Moldovei”, „templul ei de glorie
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și de limbi diferite și fără prea mare legătură între ele decât persoana împăratului, era, din punct de vedere politic și economic, rămas în urma unor țări ca Anglia, Franța și chiar Prusia lui Frederic al II-lea, păstrând încă vechile rânduieli feudale - claca și iobăgia - sistemul dependenței personale, se afla cu mult înaintea societății patriarhale românești, care a suferit impactul cu o lume și o organizare necunoscute, provocând neînțelegeri, nemulțumiri și proteste. Bucovina cu locuitorii ei, în marea majoritate români, s-
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
moarte, este acoperită cu o pânză a cărei textură densă este ritmată discret de geometriile ornamentului ton în ton, care rezonează într-un fel cu semnele de pe cele paisprezece prescuri ale căror simboluri au fost, la rândul lor, imprimate conform rânduielilor și canoanelor, de o femeie bătrână, văduvă și bună creștină. Un clondir cu vin, o carte religioasă deschisă, probabil o evanghelie, toate proiectate pe un fundal închis, sunt "obiectele neînsuflețite" ale compoziției. Încărcătura simbolică a acestei lucrări este atât de
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Ion Răutu, un nou nume, cu un alt destin. Hotărîrea este luată. În perioada pe care o mai are de ispășit În Siberia conflictele cu autoritățile țariste trec În plan secundar, neavînd dreptul de a-și sacrifica chemarea pentru micile rînduieli ale vieții de surghiun. Revenit, după Încheierea exilului, la Năpădeni, Înainte de plecarea În România, ia pulsul vieții moldovenilor din Basarabia și constată că nimic nu se schimbase. Fostul său Învățător, acum ziarist, Îi prezintă o stare ciudată: , vechi cunoștințe ale
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]