2,406 matches
-
construcție, firească în condițiile de după război. S-au efectuat reparații la străzile pavate cu bolovani de râu: Ștefan cel Mare, Lascăr Catargiu, Olăria, Piața Halei, Corni. Podurile au fost reparate doar cu bârne de stejar. S-au construit punți peste râpa Humăria, la cișmeaua Drăgoi, reparații la podul de pe strada P. Darie, la podul de peste pârâul Șara, de pe strada Basarabiei, la podul de pe strada Șipote ș.a. În iulie 1910, la rubrica Informații, ziarul „Hușul” înfățișa cititorilor o imagine jalnică a orașului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
degradării vieții bucureștene, câinii vagabonzi, cerșetorii, gropile, gunoaiele, întunericul și toate celelalte, îl revoltau distrugerile și nepăsarea față de ele, dar nu le punea, ca alții, pe seama unor metehne eterne ale locului („dâmbovițene“), ci a sistemului care dusese toată țara de râpă. Și dacă multe lucruri îi erau repugnante lui Zaciu în lumea bucureșteană, încă mai multe erau acelea care totuși îl atrăgeau, care-l făceau să se simtă bine în climatul de aici, mereu căutat. Puține prilejuri de-a veni la
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
129 dihania oricât de bun pântece ar fi avut. Am stat așa două ore întregi pe ceasornic pănă ce a pornit goana, căci la munte nu-i ca la câmp; locurile sunt tari și cu anevoie pot străbate haitașii prin râpile cele prăpăstioase unde și-a înțarcat dracul copiii. Deodată auzii zgomotul haitașilor care, ajunși pe un colnic din fața noastră, înaintau spre linia pușcașilor. De-acuma, aține-te, cucoane Neculai! Parc-o furtună a prins să învăluie pădurea, parcă au început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la spate cu un afurisit de urs zburlit, rădicat în două labe, care venea spre mine mormăind și scuipându-mă, parcă vroia să mă mustre că de ce i-am călcat răzășia. Caut să fug, dar în fața mea se deschide o râpă adâncă peste care numai doar în zbor aș fi putut trece. Noroc că de-a curmezișul râpei sta un trunchi de brad culcat care ținea loc de punte; îmi fac cruce și apuc pe buturuga ceea pe care se vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și scuipându-mă, parcă vroia să mă mustre că de ce i-am călcat răzășia. Caut să fug, dar în fața mea se deschide o râpă adâncă peste care numai doar în zbor aș fi putut trece. Noroc că de-a curmezișul râpei sta un trunchi de brad culcat care ținea loc de punte; îmi fac cruce și apuc pe buturuga ceea pe care se vede Dumnezeu mi-a pus-o în cale, da' n-ajung bine la jumătate, că dincolo pe celalalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la întâmplare în dreapat și am ajuns la marginea unei prăpăstii pe unde nu era chip să se scoboare suflet de om. Am apucat apoi în stânga, altă prăpastie, tot atât de fioroasă, și așa în toate părțile, oriîncotro ne îndreptam, dam de râpi grozave care ne închideau calea. În sfârșit, s-a făcut noapte neagră, de nu se mai vedea nimic. Ei, așa-i c-am pățit-o? ne zise unul dintre tovarăși. De ce am pățit-o? răspunsei eu. Suntem în iulie, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
franceză). 117 În favoarea sa, pentru sine (latină). 118 Pantaloni turcești. 119 Plecăciune. 120 Sticlele, vasele. 121 Doritor. 122 Lustruitul pantofilor sau ghetelor. 123 Socoteală, evidență. 124 Vătaf, staroste (ieșit din uz). 125 Oameni care gonesc vânatul. 126 Vânători începători. 127 Râpă abruptă. 128 Ocoli. 129 Digera. 130 Namilă. 131 A fugit. 132 Sticle. 133 Hrăpăreț, lacom. 134 Decoltat (franceză). 135 Prea joase în partea de sus și prea înalte în partea de jos (franceză). 136 Nepriceput la jocurile de noroc. 137
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de bilete acu’ vreun an. Acu’ abia cu greu vreo 2-3.000. Ăhăhă, a făcut avere moșu’. Mergea în sate de-astea izolate și vindea bilete. Avea o panaramă de Dacie și-acuma și-a luat Merțan! Se duce de râpă Bingo! În dimineața asta, Gigete a făcut rost de o minge. Minge cu petice. A dat-o cu cremă de ghete. Să se poată juca pe asfalt. Dar, acum, noi mergem în Dumbravă. În pădure. Jucăm pe iarbă. Pe pământ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fiindcă-i spânzura pentru furti șaguri, dându-l cu mâinile legate ucigașilor săi și luând-o apoi la sănă toasa prin coclaurile Vâlsanului, la Mălureni, la Brediceni și la Stroești, unde le-am găsit vetrele prin porumbiștele de azi de sub râpa Dadelor și unde strămoșul s-a așezat pe un pinten de deal, stăpânind, În chip de turn medieval, toată valea Vâl sanului, Într-un clan vechi de haiduci, cum fu Gașpăr, sânge Înrudit cu al nostru, Împușcat de poterași În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și Virginia Duțescu, la fel de încărcate, în dreapta și stînga mea, puțin mai în spate. Pornesc, motorul în plin, rulez, traversez drumul care taie în două terenul, continui să rulez, cele două mă urmează, se apropie sfîrșitul terenului după care vine o rîpă, jos satul Severinovca cu spitalul de campanie unde trebuie să fiu deja în aer, ori avionul tot nu vrea să ridice coada. În acest moment, din stînga terenului răsare o vacă venind calm spre mine! Rănitul de pe targă, al cărui
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Unii dintre călători ziceau că au de mers până în Bender. După parcurgerea vreo 100-200 de metri și ieșind în locul de unde în stânga deplasării noastre apare valea zisă Gura Bacului, ce duce către Bender, iar în dreapta apare tot așa o vale, o râpă, iar pe deal se văd casele satului Calfa, chiar în margine de pădure, am văzut flăcările și am auzit bubuitura unui proiectil care a căzut în acel loc. La intervale de două, trei minute, au mai căzut alte două proiectile
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
se urcau în mașini, căruțe, motociclete și fugeau de lângă pădure, îndreptânduse către Roșcana, o localitate către Bulboaca, spre Chișinău. în momentul când am ajuns la circa 50 de metri de casa mamei sale, trebuia să trecem un mic pârâu, o râpă, apoi era loc deschis, și mă temeam că nu scăpăm nemitraliați. Bătrâna nu era acasă, în ușă lăsase un bilet pentru fiica sa, în care scria “sunt la chiochia Nina”. Casa unde plecase era și mai aproape de pădure, 30-40 de
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
în două coloane: cei buni de muncă, printre care Petre Sirin cu mama sa, au fost conduși la gară și urcați într-un tren de marfă cu direcția Polonia. Cei neputincioși au fost uciși undeva, la marginea Kievului, într-o râpă devenită de atunci celebră. La Lvov trenul în care se aflau cei doi Sirin (Petre avea 16 ani, mama sa 42) a staționat multă vreme. Doamna Sirin a reușit să-l convingă pe soldatul care păzea vagonul, plătindu-l cu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Elementul mării ne leagă - cu aceeași complicitate la care sunt obligate, față de noi, toate lucrurile de pe lume. Din larg dănțuiesc în apă cu înclinări bizare - și ConstanțaCity (mizeră, arhi-defunctă cetate) se profilează cu vagi pretenții new-yorkeze și chiar cu o râpă care, înnobilată de depărtare, aduce a Acropolă (la fața locului - prăvălitură de ziduri ruinate, compisate de mâțe și câini, și de șandramale delabrate). Revii către dig - te lași purtat de o coamă propice de val, te prinzi cu o mână
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
După ce și-au revenit cât de cât, înarmați cu bastoanele de cauciuc, pășind cu cizmele pe zăpada scârțâitoare au plecat pe sectoare într-o stare de echilibru îndoielnică, fiind convinși că fără ei țara asta s-ar duce naibii de râpă... În timp ce înotam cu mare greutate prin zăpada din pădurice, scoțând anevoios un picior după altul, având copăcelul pe umeri, preocupați doar de efortul și de dorința de a scăpa de această porțiune periculoasă, frecventată zilnic și de către deportați, și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și sălbatic: Nique Calvin! Literal, te f..t Calvin! Apoi dedică melodia celor "40% de străini prezenți la Geneva". Cu toate că fac parte din procent, plec scârbit. Și orb de-ai fi, ai înțelege de ce civilizația occidentală se va duce de râpă. Pentru că nu-și mai respectă, fie și minimal, propriile simboluri fondatoare. Pasaj adăugat ulterior, după 2 zile: Mircea Eliade scrie că orice reformă se realizează ca un răspuns la degradarea mesajului inițial citat aproximativ. Afirmația capăta o valoare și mai
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pierde din forță și că, deja pensionară, nu mai poate să se descurce. Au fost, până la Revoluție, anii cei mai mizerabili pe care i-am trăit și care mi-au împins cărăușitul pe niște piscuri - sau mai degrabă în niște râpe - jalnice, de negândit, deși nu s-ar fi zis că eram cele mai oropsite ființe din oraș. Nu vreau să mă martirizez cu orele de stat la coadă pe ger sau zăduf, noaptea, în zori, la prânz și seara, pentru că
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
îmi amintesc de un gard verde din lemn, vedeam probabil prima dată o mașină, am încercat să dau și un ordin; ,,oprește măi, mașina măi ! “ Nu m-a ascultat. Apoi mama a luat un taxi ,,Pobeda” care a urcat pe la ,,Râpa Galbenă” spre dealul Copoului, acolo unde pe strada Fagului, o stradă plină de hârtoape, locuia familia din partea tatălui. Tata locuise undeva pe malul Bahluiului, dar prin anii ’30, în urma unor inundații, familiile sinistrate primiseră loc de locuință pe dealul Copou
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Valea Neagră - Pârâul lui Vasilichi - Pârâul Oalelor, unde sui Gruiețul - Gruieț - Tinișoarele, arabil și fânaț - La Ghezuini, arabil - La Gura Pârâului, arabil - La Comori, arabil - Tufele ăle Bătrâne, arabil - La Cornul Gardului - Ogrejoară d. Partea Nord-vestică a satului - Groapa, arabil - Râpa, arabil - Grădina Popii - Grădina Boltașului - Lunca dela Râpă - Gura Pajișiștilor, arabil și fânaț - Deasupra Corăbiei, arabil și fânaț - Corabia, arabil - La Mori, arabil și fânaț - Deasupra Morilor - Țăvu Cârței, arabil - Luncile Bâdăceștilor - Fântânița dela Mori - Fântânița dela Pietriș - Fântâna Folanii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sui Gruiețul - Gruieț - Tinișoarele, arabil și fânaț - La Ghezuini, arabil - La Gura Pârâului, arabil - La Comori, arabil - Tufele ăle Bătrâne, arabil - La Cornul Gardului - Ogrejoară d. Partea Nord-vestică a satului - Groapa, arabil - Râpa, arabil - Grădina Popii - Grădina Boltașului - Lunca dela Râpă - Gura Pajișiștilor, arabil și fânaț - Deasupra Corăbiei, arabil și fânaț - Corabia, arabil - La Mori, arabil și fânaț - Deasupra Morilor - Țăvu Cârței, arabil - Luncile Bâdăceștilor - Fântânița dela Mori - Fântânița dela Pietriș - Fântâna Folanii e. Denumirile locurilor din pădure și munte, începând
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
satului Oprea. a. Lunca din jos de sat pe râul Bâlea: Tinărog - Capu Tinărogului mai în jos. - Fântânele, arabil și fânaț - Moara Băbăreștilor - Glodurile b. Câmpu de Jos din calea Scoreiului - Pe Mălușel - În Șindrii - Mijlocul Câmpului - În Craci - Pe Râpă - Sub Coastă - În Capu Câmpului c. Hotaru din jos de sat, lângă Grădina Imbrii Nord-vest - În Vîrful Coastei, din sus de Drumul Scoreiului - În Vârful coastii, la Cărămizi - În Calea Cărămizilor - Pârâul Vitelor - Pârâul Poeniții - Din jos de Grădina lui
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ea“ - George Gană). Uneori, contribuiam și eu la acest tezaur de gîndire. „Sf. Augustin : «Mirarea este speci fică unui om deștept». Iar nemirarea este spe cifică pros tului și înțeleptului“ - completam eu cu înțe lepciune. La școală, mă duceam la rîpa din apropierea liceu lui (un alt loc unde obișnuiam să ne ascundem pentru a nu fi văzuți de profesori cînd fumam), îmi aprin deam țigara și meditam la întrebarea : „Oare viața merită să fie trăită ?“. Bineînțeles, cochetam și cu ideea sinuciderii
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
o găsi pe cineva, însă tot degeaba, leagănele erau pustii. „Să știi că ăștia or fi în expediție pe la unitatea militară... sau poate or fi pe la tărîmul celălalt.“ și, gîndind astfel, o porni spre tărîmul celălalt. Acest loc era o rîpă ceva mai încolo de leagăne, unde ei se jucau în felurite moduri (chiar și numele acesta - „tărîmul celălalt“ - îl primise, bineînțeles, tot în urma unui joc - atunci cînd s-au dat o zi întreagă pe fund pînă jos) : făceau săpături să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
apărut la începutul anului 1990 fel de fel de manifestări având ca obiective desființarea uniformelor și abandonarea disciplinei, organizarea unor greve, înlăturarea vechilor conduceri și desconsiderarea oricărei autorități. Într-un timp record, respectul și prestigiul educatorilor s-au dus de râpă. Singurele arme de luptă împotriva degringoladei la îndemâna cadrelor didactice au rămas catalogul și nota la purtare, dar care s-au dovedit total ineficiente. Adolescenții și tinerii teribiliști, animați de un fals spirit revoluționar care bântuia ca o molimă, s-au
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
epitetului de cea de a doua capitală cu care Iașului i-a plăcut întotdeauna să se împodobească. Tot în cursul celor 25-30 ani, s-au realizat marile lucrări de artă, care au schimbat și reînnoit fața orașului: Teatrul Național, Abatorul, Râpa galbenă, Universitatea, înzestrarea Iașului cu apa de munte din basenul Timișeștilor, tramvaiul electric, uzina de electricitate, canalizarea orașului și rectificarea Bahluiului. Toate aceste s-au făcut din bunăvoința guvernelor timpului (căci trebuie să recunoaștem c-au fost în țara aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]