141,440 matches
-
1918-1920, când țara avea să aibă aproape 300 000 de km pătrați. Dar nici Regatul României nu era, pe la 1880, o realitate puternică și sigură. Independența țării fusese proclamată abia în 1877 și cucerită cu arma, pe câmpiile Bulgariei, în războiul din 1877-1878. Marile puteri se codiseră mult să recunoască această independență, impunând țării fel de fel de condiții, unele nedrepte. Cu alte cuvinte, dependența de Imperiul Otoman era încă o amintire vie, ca și prezența turcilor la nord de Dunăre
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
din partea unor vecini lacomi. Cum și de ce să-i cerem lui Eminescu să fi fost vizionar, când Pușkin, Șevcenko sau Petőfi nu au fost? Cum putea Eminescu să prevadă, de exemplu, Holocaustul, să știe că va urma, după Al Doilea Război Mondial, Declarația universală a drepturilor omului (adoptată de ONU) sau să știe că, mai recent, UE avea să reglementeze chestiunea minorităților? Este ca și cum l-am condamna pe Isac Newton că nu a știut teoria relativității! Oare nu ar fi mai
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
și-a dorit acest record (tocmai în ziua de 1 Mai 1936!) a fost aviatorul și polisportivul Alexandru Papană, ce avea să devină și mai celebru pe frontul de Est , la bordul unui avion de vanatoare IAR, în al doilea război mondial. În dreapta sa, cronometrorul oficial al ACR,jurnalist la „Revista Automobila” Radu Costescu, iar în spate, ziaristul Jenny Dumitrescu (un fel de...Catalin Tolontan al vremii). Mașina sa, un Chrysler Air-Flow, botezată „Săgeata de argint”, a realizat timpul de o
O performanta LEGENDARĂ, 80 de ani de la Cursa de viteza auto BUCUREŞTI – BRAŞOV ! [Corola-blog/BlogPost/93960_a_95252]
-
dar și în presa străină, pentru că vechea șosea București-Brașov avea, de la Câmpina până la intrarea în Brașov, un traseu dificil și solicitant, cum bine îl cunosc conducătorii auto de azi. Diferența este că avea atunci o calitate mult superioară... Iar din cauza războiului și a consecințelor sale, recordul lui Jean Calcianu a rămas ca un eveniment unic în cartea de recorduri auto. (D.D.Rujan)
O performanta LEGENDARĂ, 80 de ani de la Cursa de viteza auto BUCUREŞTI – BRAŞOV ! [Corola-blog/BlogPost/93960_a_95252]
-
Asociația Civic Media, organizație prezenta în spațiul neguvernamental românesc din anul 2000, a acordat ieri, de Ziua Libertății Presei, pentru a șaptea oară consecutiv, , distincție fondată În Memoriam colegul nostru de presă, jurnalistul de război Mile Cărpenișan, plecat mult prea repede dintre noi. Valentin Țigău și Simona Lazăr - Jurnaliști Radio România Anul acesta, împreună cu portalul interactiv de recuperare vizuală a spațiului istoric românesc Basarabia-Bucovina.Info, Asociația Civic Media, cu o prezență mai retrasă din cotidian
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
premiat de 3 Mai - Ziua Libertății Presei - jurnalismul de front, prin Dan Nițescu, fostul operator și prieten al lui Mile Cărpenișan, reținut abuziv de autoritățile de la Chișinău în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, pe Cristian Botez, un veteran al majorității războaielor de pe glob din ultimele două decenii și jumătate, cât și pe jurnalistul orădean Florin Budea, care s-a luptat pentru adevăr în instanță cu vicepreședintele Parlamentului European Laszlo Tokes, apoi pe redutabilul analist de politica internațională - și nu numai - Corneliu
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
din vechea școala românească de politică externă națională, urmat de Dan Tănasă, energicul blogger și apărător al drepturilor românilor din Harghita și Covasna, pentru că apoi să-l recompensam pentru întreaga sa activitate neprețuita pe cercetătorul bucovinean Vasile Ilica, veteran de război și “persona non grata” în Ucraina, acum plecat dintre noi fără a-și fi mai vazut plaiurile natale, pentru că anul trecut să-l premiem pe istoricul și jurnalistul basarabean Alexandru Moraru. În memoria lui Mile Cărpenișan reamintim una din ultimele
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
egipteni făceau astrologie ca să afle când și cât urma să se reverse Nilul Greu de spus, pentru că scribii din Babilon ori, mai târziu, preoții egipteni, matematicienii greci ori înțelepții romani s-au ocupat în calculele lor astrologice nu numai de războaie, încoronări și intrigi, ci au cercetat vremea pentru a afla mersul recoltelor, pentru a ști ce stocuri de alimente să facă, ce măsuri de precauție să ia în caz de intemperii etc. În manualele de altădată se spunea că geometria
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
Pământ, Soare, planete, stele etc. Numai că, la acea dată, studiind poziția planetelor pe cer, aceia nu făceau geometrie spațială ci... astrologie și se interesau nu doar de agricultură, ci și de sporirea tezaurului, de cheltuirea banilor statului prin investiții, războaie, tributuri (adică... plăți externe!). Arabii nu vând niciun cal dacă horoscopul nu le dă voie Arabii, care erau prin vocație mari negustori dublați și de mari călători, nu vindeau și nu cumpărau decât pe anumite faze ale Lunii și nu
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
publică articole, tipăresc cărți, țin conferințe, dezbat în cercuri de orientare culturală, filosofică, riguros științifică sau ezoterică teme mai vechi ale astrologiei cum ar fi fost sănătatea, evenimentele politice, viața și ascensiunea unor personalități, motivația unor evenimente colective, păcile și războaiele și altele noi care priveau educația în familie, pedagogia, psihologia și evident, astrologia financiară. La sfârșitul secolului al XIX-lea, astrologia făcuse un prozelitism redutabil dincolo de Ocean, în Statele Unite, chiar dacă acest tip de abordare a realității nu se îngemăna cu
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
ați făcut, ce-ați declarat și ce-ați semnat. Nimeni nu va afla decât adevărul filtrat de noi, livrat populației când și cum vrem noi”. O replică pe linia profeticei cărți “1984”, publicată în 1949 de George Orwell, participant la războiul civil din Spania, unde a asistat, neputincios, la “canibalizarea” “tovarășilor de drum” din guvernul republicat de către comuniști, instructați de consilierii NKVD-isti. 1949 este chiar anul lichidării de către Securitate a grupării “Dragoslavele-Muntele Roșu”, dar și anul înființării grupării “Nucșoara”, în
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
cel căruia preotul profesor Gheorghe Cotenescu, bunicul meu matern, i-a oferit găzduire și pentru care s-a pus chezaș față de Gheorghe Arsenescu, pe care îl cunoștea din perioada interbelică, de pe vremea când el era profesor la Seminarul orfanilor de război “Miron Patriarhul” din Campulung-Muscel, iar Regimentul 30 Muscel a ajutat la stingerea devastatorului incendiu din 1934 care a afectat un intreg cartier, transformând și Seminarul în ruină. Astfel, la 24.05.2014 am gasit postat pe site-ul Memorialului de la
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
lângă patul ei se afla o mică cutiuță din aur, averea cea mai prețioasă a prințesei de altădată. CUTIUȚA CONȚINEA O FĂRÂMĂ DE PĂMÂNT ROMÂNESC, apucat în grabă în timpul evadării din comunismul de tip sovietic, după cel de-al doilea război mondial. A LĂSAT PRIN TESTAMENT CA ACEST PĂMÂNT ROMÂNESC, SĂ FIE ÎNGROPAT CU EA”. Maica Alexandra (Principesa Ileana a României) - Sfinții Îngeri, pag. 15. MAICA ALEXANDRA (Principesa Ileana a României) (1909-1991), fiica cea mai mică a Regelui Ferdinand și a
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „Religie și… Cuno… Știință” [Corola-blog/BlogPost/93966_a_95258]
-
la 5 000 de lei. 1De asemenea, au fost întocmite proiecte de organizare a unui nou serviciu de informații, dar fără un rezultat practic, așa cum atestă documentele de arhivă, fondurile alocate fiind destinate altor întrebuințări. Mihai Moruzov menționa că „până la războiul balcanic din 1913, armata noastră n-a dispus de un serviciu de informații propriu-zis“. Abia în acel an, când armata română a intrat în Bulgaria, s-a izbit de lipsa unui asemenea serviciu „și atunci s-au luat primele măsuri
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
intrat în Bulgaria, s-a izbit de lipsa unui asemenea serviciu „și atunci s-au luat primele măsuri pentru organizarea acestuia“. La rândul lui, Eugen Cristescu ne oferă următoarele detalii în legătură cu serviciul de informații al armatei române șa începutul primului război mondial: „Marele Stat Major, prin Secția a II-a, activa și el un domeniu informativ. Pe lângă statele majore ale marilor unități militare funcționa câte un birou II, care făcea contrainformații în armată și contraspionaj pe teritoriu. Prin ofițeri special pregătiți
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
informații necesare documentelor de planificare. Pentru serviciile de informații românești, mai ales pentru cele cu caracter militar, s-au înregistrat în perioada 1914-1916 mari carențe și în ceea ce privește măsurile de protecție contrainformativă. Bogata literatură istoriografică dedicată participării armatei române la primul război mondial a acordat spații largi evidențierii stării de spirit profund patriotic a majorității românilor. Numai că, după cum au evoluat evenimentele, istoria a demonstrat că patriotismul nu a fost suficient pentru a ne asigura decizia într-o campanie ce-și propunea
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
1916, privitoare la condițiile intrării țării și a armatei române în campanie alături de acestea și împotriva Puterilor Centrale. Rezultă de aici, fără sarcasm că afirmațiile lui Eugen Cristescu și Constantin Argetoianu, privind buna păstrare a secretului intrării armatei române în război, în august 1916, sunt veridice doar în ceea ce-i privește pe oamenii bine informați din România, nu și pe austro-ungari. Într-adevăr, Comandamentul Puterilor Centrale, pe baza fluxului informațional obținut de la potențialul informativ creat în România, a sesizat concentrarea forțelor
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
Serviciul de Informații al Armatei, sub forma unui Birou 5 din Secția a II-a M.St.M. „Proiectul de organizare“ a fost întocmit probabil în primăvara anului 1916, dar a fost pus în aplicare abia după intrarea României în război. Numai că, așa cum avea să spună Mihai Moruzov mai târziu, „un astfel de serviciu nu se poate improviza“. Iată și explicația faptului că Biroul 5 n-a putut avea eficiență în campania din toamna anului 1916. În conformitate cu „proiectul“, Biroul 5
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
și pentru a le transmite instrucțiuni. În timpul misiunii era necesar să culeagă informații prin observarea directă, în urma cărora întocmeau un raport (memoriu). Astfel de misiuni erau încredințate o dată pe lună. Alte atestări documentare evidențiază că în primele zile ale izbucnirii războiului, acțiunile cu caracter informativ, organizate în Transilvania de structurile specializate românești, au folosit agentura secretă. Agenții fuseseră recrutați din rândul numeroșilor români transilvăneni care își manifestaseră sentimentele naționale. Ei au pus la dispoziția structurilor informative românești, înfruntând mari riscuri, toată
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
fuseseră recrutați din rândul numeroșilor români transilvăneni care își manifestaseră sentimentele naționale. Ei au pus la dispoziția structurilor informative românești, înfruntând mari riscuri, toată priceperea pentru culegerea de date și informații necesare planului de campanie în ipoteza intrării României în război contra Austro-Ungariei. Semnificativă în această privință este scrisoarea adresată la 7 iulie 1915 de Matei C. Cosma ministrului de Război român, prin care îi cerea să fie repartizat la Comandamentul trupelor române când acestea vor pătrunde în Transilvania „prin locurile
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
înfruntând mari riscuri, toată priceperea pentru culegerea de date și informații necesare planului de campanie în ipoteza intrării României în război contra Austro-Ungariei. Semnificativă în această privință este scrisoarea adresată la 7 iulie 1915 de Matei C. Cosma ministrului de Război român, prin care îi cerea să fie repartizat la Comandamentul trupelor române când acestea vor pătrunde în Transilvania „prin locurile cunoscute” și pe care „le indicase”. Cu ajutorul unor astfel de colaboratori patrioți s-au creat câteva centre informative în Transilvania
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
statului român, a primit aprobarea de a se stabili în România. În activitatea de culegere și trimitere a informațiilor despre pregătirile austro-ungare a fost sprijinit de frații săi, Dumitru, Iosif și Rudolf, precum și de numeroși intelectuali. După declararea stării de război cu Austro-Ungaria (14/27 august 1916), unitățile militare române, trecând Carpații, au fost sprijinite de patrioții transilvăneni cu informații despre trupele austro-ungare sau au fost conduse în diverse localități de către călăuzele și persoanele de încredere din rândurile populației române. Chiar
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
de partea năvălitorului [trupele române — n.n.], sfătuind soldații să încalce jurământul și să dezerteze”. Biroul de Informații al Secției Militare din Transilvania Consiliul Dirigent - structura administrativă creată pentru administrarea Transilvaniei avea în componență și Secția Militară -echivalentul uni minister de Război și care a coordonat activitatea armatei și siguranței Publice și în cadrul căreia a funcționat Garda Națională , precum și un Birou de Informații, care și-a desfășurat activitatea în perioada noiembrie 1918 - noiembrie 1919. Roul acestei structuri era de a furniza informații
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
Ucraina, Gaza, Siria, Libia, Irak, Afganistan, Mali, Republica Centrafricană, Nigeria, Guinea, Liberia, Sierra Leone, în total douăsprezece țări din Europa, Africa Centrală și Orientul Mijlociu trec prin momente dramatice care zguduie din temelii pacea și securitatea mondială. Pentru moment las deoparte războaiele americane de ocupație, conflictele armate și epidemiile mortale, precum Ebola (aruncate în lume de pe lamela microscopului, cu scopul decimării populației lumii), pentru un alt război perfid, războiul sexualității decadente, care se face tot mai văzut, bazându-se pe ațipirea noastră
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
prin momente dramatice care zguduie din temelii pacea și securitatea mondială. Pentru moment las deoparte războaiele americane de ocupație, conflictele armate și epidemiile mortale, precum Ebola (aruncate în lume de pe lamela microscopului, cu scopul decimării populației lumii), pentru un alt război perfid, războiul sexualității decadente, care se face tot mai văzut, bazându-se pe ațipirea noastră, și anume, homosexualitatea. Domnul A.C., român stabilit în S.U.A., care mi-a declarat cu mândrie proletară că el știa de la vîrsta de șase ani că
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]