1,874 matches
-
care să megieșăști”, deoarece documentele avute „fuseseră mistuite la vremile răzmerițelor în mănăstirea Precistii din Gălați”, incendiată; -să rezolve și pricina „ce au avut răzășii de Umbrărești cu dumnialui stolnic Ștefan Dia” care, între timp, se jeluise și reclamase că răzeșii umbrăreșteni i-au scurtat moșia sa, Sasul de Jos, numită și Dimaci. Cu ocazia cercetărilor, se fac măsurători, se invocă acte vechi, ce conțineau referiri la obștea Umbrăreștilor, partea de peste Siret. În mărturia hotarnică întocmită de către boierii mai sus menționați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
menționați, purtând data de 8 decembrie 1783, sunt învinuiți „răzășii din moșia Umbrărești, anumi: Grigoraș Lazăr vornicul, Ion Porumboiu și ceilalți ce cu lăcomie vrea (sic) să scurteze moșia dumisali stolnic Ștefan Dia la capătul dinspre răsărit”. La rândul lor, răzeșii susțin că „hotarul acestei moșii, Sasul, n-ar fi mergând pără în gârla Dimaciului, ci numai pănă în dreptul teiului lui Baliță”, consemnează hotarnicii în mărturia dată, prin urmare, mai spre apus de apa Dimaciului. În cele din urmă, Ștefan Dia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în gârla Dimaciului, ci numai pănă în dreptul teiului lui Baliță”, consemnează hotarnicii în mărturia dată, prin urmare, mai spre apus de apa Dimaciului. În cele din urmă, Ștefan Dia obține câștig de cauză, boierii fixând hotarul în dispută pe Dimaci. Răzeșii își întemeiau revendicările pe o mărturie hotarnică anterioară, obținută de la jitnicerul Negre Apostol, tatăl lui Costin Negre, din veleatul 7258 (1750) iunie 20, hotarnică „prin carili diosăbești moșia Umbrăreștii di moșia Sasul di Gios”, în care se specificase cum urmează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o mărturie hotarnică anterioară, obținută de la jitnicerul Negre Apostol, tatăl lui Costin Negre, din veleatul 7258 (1750) iunie 20, hotarnică „prin carili diosăbești moșia Umbrăreștii di moșia Sasul di Gios”, în care se specificase cum urmează hotarul dinspre apus al răzeșilor numit Cotul Umbrăreștilor, ce fusese pe nedrept luat anterior de către spătarul Dia, părintele dumisali Ștefan Dia stolnic. Atunci, giurând răzășii că acel cot este o parte din moșia lor, Umbrăreștii, prin giudecată s-au dat la stăpânirea răzășilor, după cum prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe nedrept luat anterior de către spătarul Dia, părintele dumisali Ștefan Dia stolnic. Atunci, giurând răzășii că acel cot este o parte din moșia lor, Umbrăreștii, prin giudecată s-au dat la stăpânirea răzășilor, după cum prin hotarnică pre largu se arată. Răzeșii trebuie să fi avut temeiuri serioase pentru a-și susține dreptul lor din moment ce s-au încumetat să jure, în condițiile în care se știe cât de puternic era sentimentul religios și cât de înrădăcinată era teama de pedeapsa divină pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se păstrau și se apărau prin jurământ sau, cum consemnează unele acte, cu gura, până la apariția mai recentei expresii „ai carte, ai parte” care înfățișează o realitate a timpurilor moderne, când „cuvântul dat” valorează uneori prea puțin. Dar cine erau răzeșii de moșia Umbrăreștii numiți mai sus și aflați de mai multă vreme în conflict cu stăpânirile vecine de la vest de pârâul Dimaciului ? Punem întrebarea pentru că pe nici unul dintre ei nu-l găsim consemnat ca având locuința în vreun sat de pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
desprinde din citatele reproduse mai înainte, devălmășie ce se va găsi ulterior tot mai intens amenințată de către factori dizolvanți, acaparatorii de ocini răzeșești, vecini sau interni. Prin urmare, se impune concluzia, în această privință, că cel puțin o parte a răzeșilor din Suraia vecină reprezintă o comunitate „roită” din străvechea matcă a Umbrăreștilor, nu invers. Iar dovada cea mai plauzibilă, în privința acestui aspect, este și păstrarea prin tradiție a legendei întemeierii satului Suraia, tradiție ce se găsește consemnată într-o lucrare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pare, insuficient aflat în atenția cercetătorilor, fenomen ce s-ar putea numi de respingere a presupușilor sau a realilor intruși în sânul obștii în decursul timpului, așa cum putem constata urmărind file din dosarele cu acte consemnând acțiuni juridice desfășurate între răzeși din aceeași obște. De exemplu, Ion Bobocea, Neculai și Vasile Boldul cu neamurile lor, răzeși de pe moșia Umbrărești, se vor găsi ani în șir (1802-1824) în judecată cu alți răzeși copărtași de moșie, aceștia „vrând ei ca să ne depărteze din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
presupușilor sau a realilor intruși în sânul obștii în decursul timpului, așa cum putem constata urmărind file din dosarele cu acte consemnând acțiuni juridice desfășurate între răzeși din aceeași obște. De exemplu, Ion Bobocea, Neculai și Vasile Boldul cu neamurile lor, răzeși de pe moșia Umbrărești, se vor găsi ani în șir (1802-1824) în judecată cu alți răzeși copărtași de moșie, aceștia „vrând ei ca să ne depărteze din stăpânirea părților noastre”, după cum motivează ei în repetatele jalbe, înregistrate de către instanțele judecătorești. Cuvintele acestea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
file din dosarele cu acte consemnând acțiuni juridice desfășurate între răzeși din aceeași obște. De exemplu, Ion Bobocea, Neculai și Vasile Boldul cu neamurile lor, răzeși de pe moșia Umbrărești, se vor găsi ani în șir (1802-1824) în judecată cu alți răzeși copărtași de moșie, aceștia „vrând ei ca să ne depărteze din stăpânirea părților noastre”, după cum motivează ei în repetatele jalbe, înregistrate de către instanțele judecătorești. Cuvintele acestea revin ca un laitmotiv și în jalbele adresate instanțelor și autorităților superioare, inclusiv Domnitorului. După
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
temeiul că și ei sunt răzăși în arătatul hotar și că ei au făcut înbunătățiri pe locul nostru, adică vie și pomi, iar nu alte acareturi” (subl. n.). Vasăzică, Ioan Purice și Mihăilă Brăilescu se prevalau de calitatea lor de răzeși în hotarul moșiei Umbrărești și pun în practică vechiul principiu devălmaș, pe baza căruia o parte din averea obștească putea fi transformată prin ceea ce ei numesc înbunătățiri, un fel de investiție, de fapt străvechiul principiu de muncă, în stăpânire locurească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fenomen frecvent practicat în perioada Evului Mediu, în cadrul stăpânirilor locurești și pe care, iată, îl regăsim și în secolul al XIX-lea, el fiind un anacronism juridic, ce urma să se respecte în virtutea dreptului cutumiar. Căci, în viziunea celor doi răzeși întreprinzători, stăpânirea de tip devălmaș urma să se bucure de prioritate față de noua formă de stăpânire, proprietatea individuală absolută care înlocuise, treptat-treptat, pe cea devălmașă în cele mai numeroase segmente. Numai dacă ar fi construit acareturi (casă, grajd, magazie etc.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
căci locul cu pomii și via rămân stăpâniri temporare, limitate. Alt exemplu, din care putem constata menținerea stăpânirii devălmașe a umbrăreștenilor și faptul că această formă de stăpânire era încă puternică aici, sunt relevate de o acțiune juridică între obștea răzeșilor din Umbrărești și un acolisitoriu căminarul, mai apoi paharnic, Ioniță Racoviță din Tecuci, proces ce va dura câțiva ani. Pretextând că ar fi descendent al unui Iordache căpitanul, la rândul său urmaș al hânsarului Mihail Mânză din Umbrărești, el pretinde
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Pretextând că ar fi descendent al unui Iordache căpitanul, la rândul său urmaș al hânsarului Mihail Mânză din Umbrărești, el pretinde dreptul de a stăpâni un bătrân, pe care, cu prilejul împărțirii din 1817, „în neființa dovezilor noastre - se justifică răzeșii în numeroasele lor jalbe - l-au și tras în a sa stăpânire”. Dar, după ce răzeșii, prin hotărâre judecătorească, „l-au dat rămas” și iau moșia întreagă în stăpânirea lor, „a cărei moșie venitul vânzându-l cu anul, dumisali paharnic iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Mihail Mânză din Umbrărești, el pretinde dreptul de a stăpâni un bătrân, pe care, cu prilejul împărțirii din 1817, „în neființa dovezilor noastre - se justifică răzeșii în numeroasele lor jalbe - l-au și tras în a sa stăpânire”. Dar, după ce răzeșii, prin hotărâre judecătorească, „l-au dat rămas” și iau moșia întreagă în stăpânirea lor, „a cărei moșie venitul vânzându-l cu anul, dumisali paharnic iar s-au fost acolisit și, în tărie, au luat de la posesoru moșiei” patru stoguri de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
funcția sa de privighetor la ocolul Bârlad, urmărind îmbogățirea cu orice preț, dă în posesie (arendă) părțile sale de moșie unui negustor din Tecuci, pe nume Mihalache Alexeevici. Se încheie un contract cu arendașul, iar proprietarul convinge pe câțiva dintre răzeși să-i susțină scopurile iscălind pe contract. Partea cea mai mare a satului nu a știut nimic de acest contract decât în momentul când a început să fie pus în aplicare de către arendaș. Abia acum văd locuitorii și-și dau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
organizată și pusă de arendaș pe pășunea satului. Anchetatorii, în jurnalul întocmit, constată că „niapărat s-au pășunat și pe părțile răzășilor ca unili ce nu sunt disparțite și deosebite hotare, fiind tot un trup și răzășii la un loc”, răzeș fiind, deci, și Sandu Avram și nimic altceva în ochii dregătorilor. Se putea o exprimare mai clară pentru a se surprinde starea de devălmășie a locuitorilor din obștea umbrăreșteană, cel puțin în unele din structurile sale teritoriale în plin secol
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cum au fost formele de proprietate și de folosință a mijloacelor de producție, organizarea activităților și distribuirea veniturilor, repartizarea dărilor pe familii, încrederea în obșteni și alte asemenea aspecte sociale. O confruntare în justiție avusese loc între anii 1849-1851, între răzeșii umbrăreșteni și orgoliosul postelnic Panaite Balș, devenit cu câțiva ani mai înainte vecinul lor de moșie, prin căsătoria încheiată de acesta cu Ruxandra Cantacuzino-Pașcanu, proprietară a Torceștilor, fiica lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Panaite Balș cumpărase de la câțiva răzeși, strămutați anterior cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anii 1849-1851, între răzeșii umbrăreșteni și orgoliosul postelnic Panaite Balș, devenit cu câțiva ani mai înainte vecinul lor de moșie, prin căsătoria încheiată de acesta cu Ruxandra Cantacuzino-Pașcanu, proprietară a Torceștilor, fiica lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Panaite Balș cumpărase de la câțiva răzeși, strămutați anterior cu locuințele în satul Matca, 13 stânjeni de moșie umbrăreșteană, fără respectarea prevederilor legale cutumiare de preemțiune, încălcând întâietatea la dreptul de cumpărare pentru localnicii răzeși. Drept urmare, obștea Umbrăreștilor acționează în justiție atât pe cumpărător, cât și pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
proprietară a Torceștilor, fiica lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Panaite Balș cumpărase de la câțiva răzeși, strămutați anterior cu locuințele în satul Matca, 13 stânjeni de moșie umbrăreșteană, fără respectarea prevederilor legale cutumiare de preemțiune, încălcând întâietatea la dreptul de cumpărare pentru localnicii răzeși. Drept urmare, obștea Umbrăreștilor acționează în justiție atât pe cumpărător, cât și pe vânzători. Cu aceștia din urmă se ajunge chiar la acte violente, răzeșii ținând cu orice preț să fie despăgubiți cu 1.442 lei, bani dați de ei postelnicului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
azi. Împlinirea, de care vorbesc mătcașii, consta în luarea forțată a unor capete de vite, ale lor, care nu acopereau, ca valoare, suma răscumpărării, de unde și perseverența umbrăreștenilor de a cere să fie despăgubiți în totalitate. În cele din urmă, răzeșii din Umbrărești au reintrat în stăpânirea celor 13 stânjeni de moșie „rău vânduți”, păstrându-se integritatea obștii. Se observă și în acest caz prioritatea intereselor comune, ale sătenilor, forța lor obștească fiind superioară celei individuale, a boierului, chiar dacă acesta era
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
observă și în acest caz prioritatea intereselor comune, ale sătenilor, forța lor obștească fiind superioară celei individuale, a boierului, chiar dacă acesta era la vremea respectivă o personalitate cu vază și avere, cum era atunci postelnicul Panaite Balș. Este adevărat că răzeșii, se pare, au reușit să obțină sprijinul autorităților de la ținutul Tecuci, căci în dreptul numelor date de cinovnicul ce anchetase la fața locului citim: Năstase Hagiu - „au fost la Tecuci în vremea zurbalei”; Sandu Marin - „n-au fost la pricină”; Ion
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
chiar la începutul secolului al XX-lea. Ne mulțumim acum să relevăm doar ceea ce puținele documente, sărace și schematice în informații, ne oferă. Dar și așa se poate înțelege și percepe tenacitatea cu care cea mai mare parte a țăranilor răzeși își apărau și ocroteau obștea străveche de orice element dizolvant, de felul polcovnicului Sandu Avram, ridicat din rândurile lor, ori al orândarului Mihalache Alexeevici, precursor parcă al Fischerilor din preajma anului 1907, căruia locuitorii umbrăreșteni i-au aplicat o corecție binemeritată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
secolului al XIX-lea, implicit micșorarea continuă a părților de moșie și a veniturilor, pe de o parte, și creșterea vertiginoasă a dărilor către stat, județ, comună și a altor obligații, pe de altă parte, i-au determinat pe locuitorii răzeși să-și caute mijloace și resurse de subzistență în afara străvechii lor structuri social-economice. Îi întâlnim lucrând „în parte” sau pe bani, pe moșia boierească, făcând cărăușie, angajându-se ca lucrători sezonieri, fie pe moșii mai îndepărtate, în special în regiunile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor de pământ, foarte mult îngustată, deci insuficientă, de care se simțeau strâns legați prin firele trecutului. Așa se și explică fenomenul aparent paradoxal că, în sângerosul an 1907, majoritatea țăranilor participanți la actele de răzvrătire era constituită din foștii răzeși, în fruntea lor aflându-se un membru al Consiliului Comunal, Costache Hagiu din satul Salcia, veteran de la 1877/78 și cu veche ascendență răzeșească. Participarea foștilor țărani clăcași din satele Tămășeni, Slobozia și Siliștea a fost cu mult mai redusă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]