KorAP: Find »[drukola/base=raționalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...118 >

2,944 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

ecstatic. Astfel că, alături de raționalizările enstatice (...), să existe și posibilitatea minus-cunoașterii, adică a formulării antilogice (antinomice) a cripticului, fără a-l descifra (raționalizare ecstatică)"122. Înțelegând acest lucru, Constantin Noica interpreta filosofia lui Blaga drept "expresia rațiunii însăși, cu o raționalitate extinsă până la minus-cunoaștere, până la integrarea negativului, până la conversiunea metafizică"123. Lucian Blaga distingea într-una din scrierile sale124 mai multe "moduri de raționalizare" a existenței. Am putea spune că, prin descoperirea metodei dogmatice, acest inventar se îmbogățește cu încă un

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
la lumina zilei, prinsă în plasa conceptelor existențiale și făcută transparentă prin limbaj și enunț"136. 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice Formulele antinomice se întâlnesc destul de rar în știință. Aceasta deoarece știința, subordonându-se unui ideal de raționalitate marcat de principiile logice, evită contradicțiile. În ciuda acestui fapt, contradicțiile își fac loc și în corpul științei. În primul rând, știința cuprinde în construcțiile sale contradicțiile latente ale concretelor cu care operează (spațiul, timpul, lucrul, individul, mișcarea, schimbarea), contradicții evidențiate

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Blaga pe această dimensiune, care îi accentuează valoarea. Urmărind tematizarea blagiană a antinomicului, am putut vedea că, prin aceasta, filosoful din Lancrăm nu se angajează în direcția iraționalismului, ci mai degrabă în aceea a încercărilor de lărgire a ideii de raționalitate, de extindere a raționalismului. Se poate spune că întreaga tematizare a antinomicului pe care o desfășoară Blaga susține ceea ce el a definit drept poziția sa filosofică, anume "raționalismul ecstatic". * * * În continuare, voi urmări determinările, conexiunile, deschiderile și implicațiile tematizării blagiene

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
atenție situația din microfizică, Lucian Blaga dovedea că în însăși cunoașterea științifică pot apărea construcții antinomice. Antinomii precum cele din câmpul experienței microfizice zădărniceau argumentația kantiană și solicitau o reconsiderare a resurselor rațiunii, o resemnificare a ideii de cunoaștere și raționalitate 298. În continuare, voi urmări întâlniri ale lui Blaga cu unele tematizări favorabile antinomicului. Va fi un prilej de a pune în evidență originalitatea metodei antinomiei transfigurate. 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale Orientul a fost, în genere

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
stadiu cuantic al cunoașterii, în care predomină contradicția. Această structură logică a artei, această situare în momentul contradicției face din ea "un elan către libertate (a indiferenței), către necondițional"518. Conștiința artistică sau estetică se construiește la întretăierea drumurilor dintre raționalitate și iraționalitate, într-un punct în care ea se eliberează de amândouă. De aici decurge și caracterul dezinteresat al artei, aspectul ei de finalitate fără scop, de joc: "jocul ce caracterizează orice fenomen estetic este o luptă, un conflict în

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
unei coincidențe paradoxale a opușilor 577. În sfârșit, amândoi vorbesc despre alexandrinismul cultural interbelic și fac recurs la o gândire mai veche, primitivă, fără însă a o considera prelogică, ci doar ca expresie a unui alt tip de logică și raționalitate. 4.3. Identitatea concretă și predicația complexă contradictorie Sensibilizat, ca și ceilalți filosofi români amintiți, de transformările gândirii științifice contemporane, de complexitatea acesteia și, implicit, de antinomiile ei, Athanase Joja a fost și el preocupat de reconsiderarea cadrelor logice ale

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
stau așa cum le-am înțeles, atunci ideile lui Athanase Joja se situează într-o perspectivă epistemologică asupra logicii asemănătoare celei a lui Werner Heisenberg cu privire la teoriile științifice închise 598. Logica clasică are legile ei, valabile pentru un anumit domeniu de raționalitate, fără ca ceva să o mai poată face inadecvată, să o falsifice. Există însă domenii unde ea nu mai este valabilă. Acolo funcționează alte logici. Predicația complexă contradictorie seamănă, într-o anumită măsură, cu structura logică ce stă la baza metodei

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
descrierea electronului este logică, iar noi suntem obligați să îmbinăm aceste fragmente de logică într-o imagine care să reflecte o realitate mai profundă. Contradicția apare din cauză că logica nu poate îmbrățișa complet realitatea și, pentru a o cuprinde, recurgem la raționalitatea dialectică"620. Tocmai de aceea, acest paradox trebuie suportat, iar nu respins după canoane logice clasice. Concluzia lui Mihai Drăgănescu, în legătură cu aceste paradoxuri, tinde să fie una generală: "conceptele ne obligă să recunoaștem, când ele devin paradoxale, în mod obiectiv

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de mister fără a-l distrugă. Urmărea o cale prin care să poată formula ceva ce transcende capacitatea noastră de cunoaștere, neraționalizabil. După ce am cunoscut ontologia și epistemologia transdiciplinarității, putem înțelege mai bine acest efort al său, îi putem sesiza raționalitatea. Am putea spune că ceea ce i-a lipsit lui Blaga pentru ca transfigurarea să devină o metodă a cunoașterii transdisciplinare au fost teoria nivelurilor de realitate și logica terțului inclus. Transfigurarea blagiană a antinomiilor era o încercare de a articula în

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
în care s-a afirmat și poate fi integrată într-o mișcare de idei oarecum similare, idei ce se acumulează pe parcursul secolului și converg spre o nouă paradigmă de gândire. Punctul comun al acestora este încercarea de depășire a limitelor raționalității clasice, de extindere a ideii de raționalitate. 5.1. În contextul filosofic al timpului Spuneam că tematizarea blagiană a antinomicului este un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat. "Stilul gândirii blagiene în

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
fi integrată într-o mișcare de idei oarecum similare, idei ce se acumulează pe parcursul secolului și converg spre o nouă paradigmă de gândire. Punctul comun al acestora este încercarea de depășire a limitelor raționalității clasice, de extindere a ideii de raționalitate. 5.1. În contextul filosofic al timpului Spuneam că tematizarea blagiană a antinomicului este un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat. "Stilul gândirii blagiene în termeni antinomici afirmă în acest sens unul

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-i preciza natura și specificul. La fel ca și Meyerson, Lucian Blaga se bazează pe ideea iraționalității existenței și, în mod asemănător, gândește un raport al rațiunii cu iraționalul care să nu ducă la iraționalism. Și la el apare ideea raționalității ca strategie de investigare a iraționalului. Însă, pentru filosoful român, această idee este mult mai radicală, ducând lucrurile într-o altă direcție. Raționalizarea nu este un progres de la irațional la rațional, ci o ordonare a iraționalilor. Pentru Blaga, iraționalul este

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
român, Basarab Nicolescu, care va avansa, după cum am văzut, teza existenței mai multor niveluri de realitate. Astfel, ceea ce apare drept antinomic și irațional pe un nivel de realitate, în speță cel al intelectului obișnuit, își poate găsi justificarea și deplina raționalitate pe un altul, unde guvernează o altă logică decât cea binară sau disjunctivă. Lucian Blaga nu voia să meargă atât de departe. Pentru el, planul de realitate în care se află soluția antinomiilor este doar sugerat, fiind păstrat ca un

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
ajungă la o nouă ontologie și nici să schițeze o eventuală logică a antinomiilor transfigurate. La o evaluare de ordin secund a tematizării blagiene, mai nuanțată și mai profundă, putem sesiza deschideri cu consecințe reformatoare: a) depășirea ideii clasice de raționalitate în direcția uneia deschise, mai suple, mai nuanțate, mai complexe, care integrează contradictoriul, care permite asocierea de conținuturi raționale opuse 720; b) depășirea logicii aristotelice în sensul uneia mai tolerante față de contradictoriu (desigur, Blaga nu intră în zona cercetărilor logice

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
acestora. 5.3.2. Dialectica noului spirit științific și ideea raționalismului deschis Știința secolului al XX-lea debutează sub semnul unor transformări majore, care vor duce la punerea în discuție a conceptului clasic de științificitate și la regândirea ideii de raționalitate. Unul dintre filosofii care vor urmări îndeaproape aceste transformări din cunoașterea științifică a primei părți a secolului, angajându-se de timpuriu în resemnificări filosofice novatoare, este Gaston Bachelard. În acest sens, el vorbea în 1934, exact în aceeași perioadă cu

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
810. De fapt, unde anumite contradicții sunt posibile. Obiectivul esențial al logicii paraconsistente este redefinirea ideii de contradicție, astfel încât să fie delimitate contradicțiile clasice sau C-contradicțiile de contradicțiile paraconsistente sau P-contradicțiile. Scopul final este de a arăta că raționalitatea nu este în mod obligatoriu definită prin consistență sau noncontradicție și că este foarte posibil ca logica clasică să nu fie cel mai bun model al raționalității umane, atâta vreme cât se pot identifica teorii netriviale care conțin anumite contradicții 811. De

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de contradicțiile paraconsistente sau P-contradicțiile. Scopul final este de a arăta că raționalitatea nu este în mod obligatoriu definită prin consistență sau noncontradicție și că este foarte posibil ca logica clasică să nu fie cel mai bun model al raționalității umane, atâta vreme cât se pot identifica teorii netriviale care conțin anumite contradicții 811. De fapt, logica paraconsistentă nu respinge în totalitate ideea de consistență, ci doar sensul ei prim, acela de non-contradicție, preferând un alt sens al acesteia, care este exprimat

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
sens al acesteia, care este exprimat prin proprietatea "non-trivialității"812. Aceasta înseamnă că logica paraconsistentă păstrează un aspect rațional, în speță non-trivialitatea sistemului, dar cu prețul respingerii principiului ex falso sequitur quodlibet, considerat unul dintre principiile cele mai intuitive ale raționalității logice 813. În legătură cu aceste chestiuni, voi aduce în atenție unele dintre gândurile inițiatorului logicii paraconsistente. Astfel, în capitolul al 3-lea al lucrării sale Logici clasice și neclasice, Newton da Costa arată că în contextele raționale au apărut mereu contradicții

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Într-un alt studiu 820, ei desfășoară un larg câmp de aplicații ale logicii paraconsistente, de la teologie până la teoriile logicii înseși, mai exact teorii ale unor noțiuni logice mai largi, precum inferența, erorile, modalitățile, opiniile, probabilitatea și inducția, vaguitatea și raționalitatea. Concluzia lor, cuprinsă în studiul citat anterior, este că ceea ce blochează adoptarea premiselor logicii paraconsistente este credința oarecum irațională în consistență, pe care nu ezită să o numească "ideologia consistenței"821. Lucian Blaga nu a propus o logică. El era

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
eventual după o altă logică, consonează cu ideea teoreticienilor paraconsistenței. Metoda lui Blaga preconizează o nouă formă de cunoaștere, adaptată situațiilor ce transcend gândirea obișnuită. Contradicțiile sunt astfel de situații, încât minus-cunoașterea ar putea fi interpretată ca intrare într-o raționalitate de tip paraconsistent. Însă, acestea sunt doar "asemănări de familie", ca să folosesc un termen deja consacrat, fiind destul de greu să apropiem mai mult decât atât cele două idei. 5.3.4. Raționalitatea transversală Metoda pe care Lucian Blaga a dezvoltat

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
ar putea fi interpretată ca intrare într-o raționalitate de tip paraconsistent. Însă, acestea sunt doar "asemănări de familie", ca să folosesc un termen deja consacrat, fiind destul de greu să apropiem mai mult decât atât cele două idei. 5.3.4. Raționalitatea transversală Metoda pe care Lucian Blaga a dezvoltat-o în prima jumătate a secolului al XX-lea este remarcată la sfârșitul acestui secol, în dezbaterile cu privire la resursele raționalității. Calvin O. Schrag, profesor american de filosofie, o ia în considerație în legătură cu

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
să apropiem mai mult decât atât cele două idei. 5.3.4. Raționalitatea transversală Metoda pe care Lucian Blaga a dezvoltat-o în prima jumătate a secolului al XX-lea este remarcată la sfârșitul acestui secol, în dezbaterile cu privire la resursele raționalității. Calvin O. Schrag, profesor american de filosofie, o ia în considerație în legătură cu teoria sa despre raționalitatea transversală. În cartea Resursele raționalității, Schrag reia ideea kantiană a unei critici a rațiunii, refăcând, într-un alt context, demersul dual al acestuia: de

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
care Lucian Blaga a dezvoltat-o în prima jumătate a secolului al XX-lea este remarcată la sfârșitul acestui secol, în dezbaterile cu privire la resursele raționalității. Calvin O. Schrag, profesor american de filosofie, o ia în considerație în legătură cu teoria sa despre raționalitatea transversală. În cartea Resursele raționalității, Schrag reia ideea kantiană a unei critici a rațiunii, refăcând, într-un alt context, demersul dual al acestuia: de respingere a rațiunii, față de metafizica dogmatică, respectiv de apărare a rațiunii, față de acuzele scepticismului 823. Miza

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-o în prima jumătate a secolului al XX-lea este remarcată la sfârșitul acestui secol, în dezbaterile cu privire la resursele raționalității. Calvin O. Schrag, profesor american de filosofie, o ia în considerație în legătură cu teoria sa despre raționalitatea transversală. În cartea Resursele raționalității, Schrag reia ideea kantiană a unei critici a rațiunii, refăcând, într-un alt context, demersul dual al acestuia: de respingere a rațiunii, față de metafizica dogmatică, respectiv de apărare a rațiunii, față de acuzele scepticismului 823. Miza criticii sale este depășirea celor

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-lea, asistăm la lupta dintre titanii modernității și opozanții lor postmoderniști. Pledoaria modernității pentru unitatea cunoașterii, fundamentată pe logica identității, este confruntată cu o filosofie a diferenței care impune pluralitatea și incomensurabilitatea în locul identității și al universalității"824. Ideea de "raționalitate transversală" este o propunere prin care filosoful american crede că se poate trece dincolo de antinomiile ce marchează această confruntare: identitate și diferență, universalitate și particularitate, comensurabilitate și incomensurabilitate. "Situată între modernitate și postmodernitate, trecând printre Scylla universalismului hegemonic și anistoric

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]