18,605 matches
-
Autorului Eu știu că dorul , doare , Cum doare frunză , toamna , Cum doare înserarea , Petalele de flori . Cum doare firul ierbii , Cănd coasă rece,-o taie, Cum plange-ncet izvorul , Răcoarea munților . Eu știu că dorul , doare , Când vântul canta-n ramuri , Cănd picurii de ploaie , Sting flacăra din rug . Cand sufletul , colinda Stingher , în miez de noapte , Cănd nicio palmă caldă Nu-ți mângâie, obraz . Referință Bibliografica: Dorul , doare / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1976, Anul VI
DORUL , DOARE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385089_a_386418]
-
adie mireasma florilor de salcâm, ghirlandele parfumate m-au purtat spre alt tărâm, și anotimp, când vântul împărțea-aromele la doi, azi, amintirea oftează și prin timp privesc înapoi. Fruntea-mi tresare, năpădesc aducerile-aminte, și când nu revin, te caut printre ramuri de cuvinte, ai rămas ce niciodată un altul nu ar putea să fie, și sub salcâmi-n floare, inspir parfum de nostalgie. Când tăcerea-ntâlnește sub tâmple dorul de tine, iar vântul adie parfum din trecut, suspinul revine, amintirile povestesc
MIREASMA SALCÂMILOR ÎN FLOARE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/385101_a_386430]
-
știe și de știe, ce să știe mai trece o clipă sau un veac nu am habar am îngropat în nisip inelul vieții au curs ani peste ani nu l-am regăsit trăiesc mai departe sunt pasăre rănită pe un ram am văzut plumbul ce venea prea târziu acum zac între frunze uscate de viață de nimeni văzut de nimeni cunoscut pe cer sclipeau stele a mea era îngropată sub aspru și negru pământ la cap au pus o piatră să
O PASĂRE UCISĂ de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/385139_a_386468]
-
și cristale strălucitoare. Pârâurile de munte înghețaseră deja, iar mestecenii, fagii și brazii din zona muntoasă a Țării Loviștei, neclintiți parcă, primeau ca pe o binecuvântare omătul pufos de un alb imaculat, ce se așternea în steluțe jucăușe, încet, pe ramuri. Natura toată, amorțită, trecea la hibernare. Păsările călătoare plecaseră de multișor, prin țările calde, dar negreșit se vor întoarce iară, primăvara viitoare. Până atunci, doar vrăbiile, coțofenele și ciorile ce croncăneau supărate, pe câte o creangă despuiată de frunze, sau
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385173_a_386502]
-
Articolele Autorului Stejar, să crești, copile, Pân-la ceruri! Îmbrățișat de sfintele lumini! Să ai pe frunte zorii dimineții; Scântei de rai, În ochii tăi divini! Să te desprinzi de ură Și durere, Să fii un pom sădit de Dumnezeu! Cu ramuri verzi Și roade parfumate, Iubire și candoare, Nu blestem! Stejar voinic, Cu fruntea către soare, Să te înalți din luturi și din ierni! Să fii străjer și flacără eternă, Un far aprins Spre zori de primăveri! Referință Bibliografică: Fiului meu
FIULUI MEU de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385206_a_386535]
-
trotuare, Te-ncumeți să te-așezi, îngândurat de toate, Ca rozmarinul verde, cănd verde nu mai poate, Să-ți faci din miez de nucă ferita chilioara, Să-nveți colindul iernii, cuminte, pan’ la vară, Să-ți faci și bocceluța din ramuri de pelin, Apoi s-o târgui bine pe-un pumn de rozmarin... Și dacă floarea albă de rozmarin uscat Va sta sub talpă vremii prin care ai umblat, Atunci voi ști că toamnă se-ndură de septembre, Colindul iernii tale
COLIND TIMPURIU de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385202_a_386531]
-
trotuare,Te-ncumeți să te-așezi, îngândurat de toate,Ca rozmarinul verde, cănd verde nu mai poate,Să-ți faci din miez de nucă ferita chilioara,Să-nveți colindul iernii, cuminte, pan’ la vară,Să-ți faci și bocceluța din ramuri de pelin,Apoi s-o târgui bine pe-un pumn de rozmarin...Și dacă floarea albă de rozmarin uscatVa stă sub talpă vremii prin care ai umblat,Atunci voi ști că toamnă se-ndură de septembre,Colindul iernii tale fiindu
COLIND TIMPURIU de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385202_a_386531]
-
Hesse) Cristian Martin este unul dintre artistii care s-au dăruit cu pasiune în slujba frumosului, lucrând cu o plăcere nebănuita și șlefuind prin har și lumină interioară valori ale artei. Actor și artist plastic, acesta a îmbinat cele două ramuri într-o manieră fină astfel încât roadele să fie demne de apreciat. Actoria este temelia prin care și-a clădit o frumoasă carieră. Harul, munca și seriozitatea cu care s-a implicat au fost cărămizile cu care și-a construit un
CRISTIAN MARTIN, ÎN SLUJBA ARTEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/385194_a_386523]
-
2017 Toate Articolele Autorului Când Primăvara vine Desculță, peste câmpuri, Râzând ca o copilă Cu pletele în vânt; Suavă, visătoare, Purtând în brațe, fire De galbene narcise Și palizi ghiocei. Tresaltă-ntreaga viață! Din lut răsare iarba, Iar mugurii pe ramuri Țâșnesc triumfători! Renaștem dimineată, Din neguri și durere! Din pulbere și moarte Pornim biruitori, Spre zări memărginite Pictate cu albastru; Spre bobul de sămânță Bogat și roditor. Ne naștem bucurie, Din clipe de-ntristare! Din lacrimi și păcate Ne îndreptăm
CÂND VINE PRIMĂVARA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385225_a_386554]
-
știe și de știe, ce să știe mai trece o clipă sau un veac nu am habar am îngropat în nisip inelul vieții au curs ani peste ani nu l-am regăsit trăiesc mai departe sunt pasăre rănită pe un ram am văzut plumbul ce venea prea târziu acum zac între frunze uscate de viață de nimeni văzut de nimeni cunoscut pe cer sclipeau stele a mea era îngropată sub aspru și negru pământ la cap au pus o piatră să
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
cnut de rubine Să-mi rămână piatra scumpă încrustată-n vers și nici Să nu te gândești că doare lovitura! Pe sub piele Sunt dureri atât de multe că nimic nu aș simți- Rupe-mă, ca pe o floare, dintr-un ram de păsuiele! Eu voi înflori și-n toamnă...c-am să mor, nu pot minți. Tu nu-mi vei gusta mireasma, nici licoarea de nuntire, Se vor răzbuna salcâmii și vor face zid de nea, Harpa va-ngâna catisme luminate
ULTIMILE NOPŢI DE VARĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384360_a_385689]
-
de alamă - în nuanțele piritei - Își scutură parfumul de poame și de miere. Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, Auzi cum se frământă, plângând că se usucă, Noianul rădăcinii - crescută-n patru vânturi - Și chiar cum crapă-n ramuri, furiș, coaja pe nucă. Se-ntoarce-n tină frunza, să se tranforme-n viață, Ca niște furi, pe ceruri, se înmulțesc și norii, Ne văruiește bruma în orice dimineață Și își mai iau, când pleacă, o bluză călătorii. Să simt sărutul
TABLOU DE SEPTEMBRIE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384357_a_385686]
-
că într-o zi ne vom picta gândurile fără șevalet, fără pensule, fără tușele grele. Vom picta privindu-ne gândurile, gândurile privindu-ne. Sărut inima și sufletul tău cu infinită bucurie și iubire Ioan: - În farmecul Poeziei, prin ale noastre ramuri, cântă vântul ca-n codru. Pânzele mele-ți așteaptă atingerea vie, acum ca niciodată. Anna: - În codrul în care bate vântul, există Pajiștea. Acolo, orice bătaie este mângâiere prelungă. Floarea Poeziei nu-și oprește înflorirea decât pentru o scurtă reîmbobocire
FRAGMENT DIN CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE , CAPITOLUL IV, INIŢIERE ÎN INEFABIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384331_a_385660]
-
Văii Întunecate, străbătută de râul ale cărui valuri de un cenușiu tulbure șerpuiau ascunse pe sub pietre și nisipuri înșelătoare. În acel anotimp invernal, undele clocoteau surd, prizoniere ale calotei de gheață de la suprafață, printre malurile pietroase mărginite de arbori cu ramuri spectrale, dintre care se distingeau pini argintați ce dădeau peisajului o măreție de plumb, din cauza negurilor agățate parcă de ramuri precum niște lințolii ale morții . Călăreții fantomatici scrutau cu încordare cărarea, încercând zadarnic să străbată cu privirile dincolo de vălul de
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
acel anotimp invernal, undele clocoteau surd, prizoniere ale calotei de gheață de la suprafață, printre malurile pietroase mărginite de arbori cu ramuri spectrale, dintre care se distingeau pini argintați ce dădeau peisajului o măreție de plumb, din cauza negurilor agățate parcă de ramuri precum niște lințolii ale morții . Călăreții fantomatici scrutau cu încordare cărarea, încercând zadarnic să străbată cu privirile dincolo de vălul de negură, unde se auzeau când și când urlete lugubre de fiare sau croncănit de corbi, ce sfâșiau tăcerile din spatele lințoliilor
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
în luptă furibundă, Nu slabă și lăcrimândă! Așa toamnă, da! Sub pas ușor, covorul moale De frunze-n ruginiu chircite, Îmi poartă gânduri liniștite, Ce par a fi atemporale. Privesc copaci în lung de cale, Ce-și lasă, plânși, din ramuri triste, Sub pas domol, covorul moale De frunze-n ruginiu chircite. Din vremi trecute, ancestrale, În rece somn sunt adormite, Dar fi-vor iar îmbobocite, Urzind gingaș, din mii petale, Sub pas ușor, covorul moale Rondelul toamnei În nou bogat
A VENIT TOAMNA... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384388_a_385717]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ADIO, TOAMNĂ !.. Autor: Daniel Bertoni Albert Publicat în: Ediția nr. 2098 din 28 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului ADIO, TOAMNĂ !... versuri, Bertoni D Albert Toți plopii au rămas fără de frunze Și vântul rece urlă printre ramuri Un "te iubesc" îmi stă lipit de buze Iar fruntea, -mi stă lipită pe la geamuri E rece caldarâmul, și e ud... Doar ploaia ce -l mai biciuie -n rafale Eu vag îmi amintesc de al tău nud Pierdut între minute
ADIO, TOAMNĂ !.. de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384392_a_385721]
-
Acasa > Stihuri > Semne > SCHIMBAREA Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Copil vesel și fără vârstă fluturi în sânge respiri, îmi urcă prin trup ramuri înverzind în ciocul zburătoarelor albe. De-mi cântă în oase vântul timpul rămâne pe loc, așa cum se coc în lumină fructe devin înmiresmând flori de surâs. Cu senin vrând să mă bucur îngerii o țin într-un cântec căci ceva
SCHIMBAREA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384429_a_385758]
-
senină, luminoasă a unei toamne tonice, romantice ca în Romantism de toamnă în care frunzele aurii așază un covor foșnitor: „Țes covoare ne-ncetat/ Frunzele, ce au picat/ În grădini și peste tot...”, iar roadele se oferă generos culegătorilor - Fructe pe ram. Un motiv literar, precum sperietoarea conferă peisajului autumnal o notă originală prin bonomie și jovialitate: „Dac-ați ști cât e de greu/ Să rămâi în ploi și soare,/ Câmpul să păzești mereu!/ Nici fărâmă de mâncare,/ Niciodată, nu mi-au
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
ta - Glasul codrului de nea. Și mă uit în viața ta, Dar nu văd nimic în ea, Căci mereu va îngheța - Viața codrului de nea. Privesc atent, văd o văpaie, Ce arde greu, asurzitoare, Și sfârâie în noapte mare. Din ramuri grele, amorțite, Va crea din nou cuvinte Și din mijlocul tău gol Va crea un blând izvor, Și din marginea ta goală Va crea și o fecioară, Ce-ți aduce fericire Și în suflet mulțumire. Iar din margini amorțite Va
VĂPĂI ÎNSÂNGERATE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384552_a_385881]
-
în loc de stea în mână, își țin crucea pe mormânt. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” O colindă strămoșească de-a cânta nestingheriți în datină creștinească, orfanii-și jelesc părinți. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” Iar a colindei cântare sub ram de cetioară, ecou va duce în zare, din Pitorească Țară. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” Colindă să se audă prin vremuri mai senine, s-a frânt ram de viță crudă în Sărbători Creștine! „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
părinți. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” Iar a colindei cântare sub ram de cetioară, ecou va duce în zare, din Pitorească Țară. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” Colindă să se audă prin vremuri mai senine, s-a frânt ram de viță crudă în Sărbători Creștine! „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” COLINDELE CRĂCIUNULUI De când mă știu, am așteptat magia Crăciunului, să văd copii la colindat, cu Nașterea Domnului. Începeau cu „Moș-Ajunul", după mere, nuci, covrigi... Alai duceau pe tot
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
PREFERINȚĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului PREFERINȚĂ Primul fulg, cam temător, Slobozit de-un tânăr nor, Privea speriat în jos Spre pământul somnoros. „Unde să m-așez?” gândea, „Pe un ram ? Pe o surcea?” Deodată, printre vii, Vede-o ceată de copii. - „Ăsta zic și eu noroc!” Și s-a așezat pe loc, Cu un aer juvenil, Pe nasul unui copil! Referință Bibliografică: PREFERINȚĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PREFERINŢĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384608_a_385937]
-
la noi, ajută-ne!” sau „Binecuvintează-i Doamne, pe oamenii aceștia!”. Dumnezeu nu are nevoie de apărarea noastră, El are nevoie de dragostea noastră - Preacuvioase Părinte Roman, unii ortodocși merg (și) la catolici ori la protestanți, ba chiar la diferite ramuri monofizite și se roagă împreună cu aceștia. Sfinția voastră ce spuneți, este corect și bine că se procedează astfel? - Eu personal nu-i împărtășesc pe cei care duc și se cuminecă la catolici ori pe cei care, în loc să vină la biserica
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384529_a_385858]
-
admira doar atitudinea lor, nu și prezența lor. Dacă erai norocos, puteai vedea măcar coada vreunui leu, sau hreava de păr de pe spinare. Erau și vulturi închiși în colivii foarte înalte, acoperind un pâlc de copaci. Vulturii stăteau moțăind pe ramuri, măreți și imperturbabili, ca niște prinți de sânge nobil căzuți în robie! După ce am mai privit nepăsarea hâdă a unor șerpi uriași din niște hrube întunecate, după ce am mai salutat un maimuțoi flegmatic, care sfida lumea, mâncând cu dibăcie portocale
ÎN VIZITĂ LA GRĂDINA ZOOLOGICA DIN BEIJING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384596_a_385925]