10,608 matches
-
au început să ia în serios posibilitatea unei cariere în acel domeniu. Jocul nu are structura exersării deliberate și, prin urmare, nu poate aduce progrese sistematice. Munca implică realizare sau competiție, pentru o răsplată exterioară, și executantul trebuie să dea randament maxim. Prin urmare, munca nu oferă ocazii de exersare deliberată, deoarece aspectele problematice ale tehnicii nu pot fi izolate și repetate. De fapt, este de presupus că în această situație persoanele se străduiesc din răsputeri să evite problemele legate de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
încât priveau eșecul școlar ca pe o catastrofă. De asemenea, erau mai puțin înclinați să atragă atenția în moduri perturbatoare și să exprime idei neconvenționale, însă și ei erau simpatizați de colegi. Erau cel mai puțin neliniștiți dintre toate grupurile. Randamentul lor era maxim în situațiile de stres provocat de verificarea cunoștințelor. Păreau să se teamă exagerat de comiterea unei greșeli. Faptul că sesizau perfect așteptările celorlalți îi făcea să se poarte „așa cum trebuie”. În grupul HC-LI, subiecții erau cei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cei mai nemulțumiți de propriile rezultate și cel mai puțin capabili de concentrare. Aveau un comportament foarte perturbator, de atragere a atenției, semnalând un protest incoerent față de situația lor critică. În general, reacționau la eșecul școlar prin izolare și dădeau randament maxim în situațiile în care lipsea stresul provocat de verificarea cunoștințelor. Păreau să se teamă excesiv de verificarea cunoștințelor, invers decât grupul LC-HI. La fel ca grupul HC-HI, erau mai dispuși să afirme existența unor relații între evenimente destul de diferite. În
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pot fi reprezentative și la scară amplă), pentru care au elaborat metode de evaluare sau de măsurare specifice. Seebohm Rowntree (1901) conturează definirea s., deși autorul făcea trimitere doar la „insuficiența veniturilor pentru a obține necesarul minim de menținere a randamentului fizic” (apud World Development Report, 2000-2001, p. 17). Modalitatea de măsurarea s. cu ajutorul volumului cheltuielilor totale ale unei familii a reprezentat o altă etapă de studiu, abordată de B. Abel Smith și P. Townsend. Acesta din urmă subliniază faptul că
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
să devină concurente cu produsele existente pe piețele externe; lipsa de experiență a producătorilor cu activități de export pe piața țărilor UE; ofertă de export insuficient de diversificată și de o calitate neadaptată cerințelor importatorilor străini; restrângerea suprafețelor agricole, scăderea randamentelor agricole, reducerea efectivelor de animale etc. Ofensiva produselor străine pe piețele românești nu a găsit o economie capabilă să reziste concurenței, privită nu numai ca sortimente, calitate, dar și ca nivel de organizare a comerțului intern. Au fost desființate canalele
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
despre care organizația consideră că trebuie schimbate și care se compun întotdeauna dintr-un obiect (situația sau caracteristica respectivă) și din conștientizarea dificultății (punerea problemei și acceptarea schimbării) -, probleme care apar în domenii diverse: problema creșterii productivității muncii și a randamentului uman, prin îmbunătățirea metodelor de lucru, contribuind la realizarea instrumentelor și mașinilor, la elaborarea procedeelor de lucru, la optimizarea însușirii meseriei de către lucrătorii tineri; problemele securității munci: reducerea riscului de îmbolnăvire, securitatea corporală, reducerea încordărilor psihice, a monotoniei, a oboselii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
științele muncii Apariția și dezvoltarea sistemelor complexe de muncă a fost posibilă datorită utilizării și punerii în aplicare a rezultatelor obținute în diferite domenii științifice. În cadrul revoluției tehnologice, științifice și informaționale, mașinile și instrumentele de lucru au devenit mai complexe, randamentul, viteza lor de execuție și performanțele fizice au crescut considerabil. Altă caracteristică a dezvoltării o constituie scăderea funcțiilor energetice, de transport și tehnologice ale operatorului, punându-se în prim plan activități cum ar fi programarea, dirijarea și controlul, adică schimbarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mare. După W. Moede, „rațiunea este principiul științei”. În această concepție apare însă și ideea „ansamblului personalității”. Datorită concepției sale raționale este de înțeles că în centrul preocupărilor lui W. Moede s-au aflat, în primul rând, obiectivizarea muncii și randamentul abordabil în mod rațional. „Randamentul este prima noțiune a psihotehnicii, comportamentul este a doua”, spune W. Moede. Comportamentul înseamnă pentru el acel comportament care este provocat și determinat în mod spontan de situația creată de realizarea sarcinii de muncă. Pornind
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
este principiul științei”. În această concepție apare însă și ideea „ansamblului personalității”. Datorită concepției sale raționale este de înțeles că în centrul preocupărilor lui W. Moede s-au aflat, în primul rând, obiectivizarea muncii și randamentul abordabil în mod rațional. „Randamentul este prima noțiune a psihotehnicii, comportamentul este a doua”, spune W. Moede. Comportamentul înseamnă pentru el acel comportament care este provocat și determinat în mod spontan de situația creată de realizarea sarcinii de muncă. Pornind de la ideea că diferite mișcări
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
către alții, timpul estimat ca fiind necesar învățării sarcinii. Tehnica situațiilor relevante, elaborată de Flanagan (1954) vizează înregistrarea tuturor situațiilor privind comportamentul în cadrul muncii, atât cele care tratează performanțele cele mai ridicate, cât și cele care se referă la un randament scăzut în sarcinile aferente postului sau grupului de posturi respectiv. În utilizarea clasică a acestei metode, sunt înregistrate sute sau chiar mii de situații furnizate de angajați, de colegi, supervizori și alte persoane, prin utilizarea interviurilor individuale sau colective, chestionarelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizației și satisfacțiile personale ale angajaților să fie atinse concomitent prin reproiectarea posturilor. Reproiectarea posturilor are două abordări principale: din perspectiva procesului de producție sau a tehnologiei care este orientată spre modernizarea mașinilor și agregatelor, spre raționalizarea procedurilor, în vederea măriri randamentului și a eficienței; din perspectiva omului încadrat în acest proces, prin creșterea competenței, îmbogățirea cunoștințelor și a activității, pentru sporirea satisfacției și mulțumirii lui. Există și posibilitatea combinării celor două perspective. 3.7. Viitorul analizei muncii Postul a fost definit
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
apare tot mai frecvent. Figura 9.2. Factori acceleratori în declanșarea oboselii Munca, presupune un consum energetic, prin urmare poate implica apariția oboselii. Din acest punct de vedere, oboseala este un fenomen de dezadaptare constând în tulburarea raportului optim dintre randament și consumul energetic sub nivelul minim necesar desfășurării în mod eficient a activității (Jurcău, 2003). O poziție oarecum opusă o prezintă Pufan (1978), care consideră oboseala drept un fenomen de prevenire a epuizării capacității de muncă și nu epuizarea ca
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
un nivel optim al capacității de muncă și a stării de sănătate. Aceste măsuri pot fi reglementate și prin politici naționale implementate prin legi sau regulamente de acțiune. Toate aceste măsuri sunt menite pentru a combate oboseala, pentru a spori randamentul de muncă și pentru a scădea riscul de a comite accidente de muncă sau de boli profesionale. Între ele am putea aminti oferirea de apă minerală în condițiile unor temperaturi extrem de ridicate, de alimente nutritive în cazul unor activități de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
îndatoririle. Rezultă o nouă repartiție a îndatoririlor și o cooperare strânsă și cordială, imposibil de obținut în vechiul sistem de conducere. Această combinare care constituie organizarea științifică poate fi astfel rezumată: știință în loc de empirism; armonie în loc de discordie; cooperare în loc de individualism; randament maxim în loc de producție scăzută; formarea fiecărui om, pentru a-l determina să obțină randament și prosperitate maximă” (Zlate, 2001, citat după ediția franceză, Dunod, Paris, 1929, pp. 113 - 114) Adesea, ideile lui Taylor au fost greșit înțelese, ratându-se șansa
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de obținut în vechiul sistem de conducere. Această combinare care constituie organizarea științifică poate fi astfel rezumată: știință în loc de empirism; armonie în loc de discordie; cooperare în loc de individualism; randament maxim în loc de producție scăzută; formarea fiecărui om, pentru a-l determina să obțină randament și prosperitate maximă” (Zlate, 2001, citat după ediția franceză, Dunod, Paris, 1929, pp. 113 - 114) Adesea, ideile lui Taylor au fost greșit înțelese, ratându-se șansa „revoluției mintale”. Metodele lui au fost preluate de mulți specialiști printre care Gantt, Frank
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sarcinii (sub aspectul volumului - concretizată, tot așa, în mărirea sau diminuarea parametrilor de tip cantitativ: număr repetări, serii, kilometri, kilograme, ore de pregătire, număr de antrenamente, număr de competiții). Adaptarea intervenției, retroacțiunea antrenorului la reactivitatea sportivului, constituie în fapt esența randamentului, putem spune, pedagogic, de mare rafinament, singura cale, care poate conduce spre marea performanță. A nu interfera cercetarea cu acest câmp problematic ar constitui o mare eroare. Activitatea unui antrenor, preocupat în permanență de eficientizarea muncii sale excede, din multe
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
al omului din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Ipoteza Performanță sportivă nu apare în urmă hazardului a unei nimereli conjuncturale, ci este rezultatul îmbinării cu success a mai mulți factori. Cunoscând importantă componenței psihologice și impactul acesteia asupra randamentului unui sportiv, ne-am propus analiza unora din cei mai importanți factori perturbatori ai performanței sportive. Termenul de performanță reprezintă, un rezultat măsurat, o diferențiere calitativa a unei prestații, activități, realizări, etc. Omul că ființă performanțială, simte continuu nevoia de
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
de joc și de antrenament presupune o evaluare obiectivă a acestuia, evaluare realizată cu mijloace video și IT, capabile să permită o cunoaștere profundă a execuțiilor pe baza analizelor multidisciplinare. Deci, obiectivarea antrenamentului se impune ca o necesitate pentru asigurarea randamentului maxim în raport cu solicitările jocului competițional și cu posibilitățile fiecărui jucător în parte. Respectarea individualizării în antrenament nu este posibilă fără o obiectivare a efortului în concordanță cu jocul. Sursa principală de culegere de informații necesare obiectivizării instruirii rămâne jocul oficial
OBIECTIVIZAREA MIJLOACELOR DE ANTRENAMENT ÎN JOCUL DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristina Hantău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_816]
-
exercițiile destinate dezvoltării vitezei în regim de rezistență, vor fi înlocuite cu atenție, având în vedere că nici funcțiile aparatului circulator și respirator, nu au atins nivelul maxim de dezvoltare. Astfel, vârstele cele mai favorabile din punct de vedere al randamentului pentru dezvoltarea cu mijloace specifice a vitezei și îndemânării sunt cele mai mici, iar pentru rezistență și forță, cele mari. În general în această etapă de dezvoltare, 11-12 ani, ca o concluzie generală referitoare la particularitățile morfo funcționale, putem spune
CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
înainte una dintre temele lui favorite. Partea a doua se ocupă cu analiza managementului cadrelor superioare. Cadrele superioare constituie sursa esențială a unei organizații, cea mai rară, cea mai scumpă, cea mai perisabilă, cea care necesită a fi reînnoită permanent. Randamentul muncii este în mare parte determinat de felul în care este organizată și condusă munca angajaților. Iată de ce prima întrebare pe care și-o formulează Drucker este următoarea: ce înțelegem prin managementul cadrelor superioare? Iată și răspunsurile: prima condiție în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
atenție asupra obiectivelor vizate de organizație și de a-și mobiliza voința pentru atingerea acestor scopuri (de a conduce prin obiective și prin autocontrol); structurarea într-o asemenea manieră a funcțiilor managerului, încât să-i permită acestuia obținerea maximului de randament (o structurare convenabilă a funcțiilor managerului); organizarea oamenilor în clase și grupuri care să prezinte un caracter distinct, o stare de spirit specifică ce va subzista chiar și după ce oamenii au dispărut, ea transmițându-se însă nou-veniților (crearea unei stări
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
două idei ale autorului: o bună structură nu asigură prin ea însăși rezultate satisfăcătoare, așa cum o bună Constituție nu garantează unei națiuni un bun președinte, în schimb o structură proastă este o piedică pentru o piață eficientă sau pentru un randament satisfăcător al organizației, independent de valoarea personală a managerului; o bună structură de organizare nu este un panaceu, dar o bună organizare a structurii, adaptată organizației, este o bază indispensabilă; fără ea, cele mai bune rezultate din alte domenii ale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la: importanța resurselor umane în mediile organizaționale; așteptările și cerințele oamenilor față de organizații și ale organizației față de oameni; concilierea sistemelor economice diferite în privința conceperii salariului angajaților; relația dintre muncitor și condiția fundamentală de profitabilitate a organizației; organizarea umană în vederea obținerii randamentului maxim; locul ocupat de șeful de echipă și de agentul tehnic în raport cu conducerea. Dat fiind faptul că activitatea angajaților depinde maximal de activitatea managerilor, Drucker își propune să răspundă în partea a cincea a lucrării sale la întrebarea: Ce înseamnă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
se diferențiază un manager de un nonmanager. Două sunt caracteristicile care antrenează o asemenea diferențiere. Managerul are sarcina de a face din organizația sa un tot unitar, care este mai mult decât suma părților, o unitate productivă ce obține un randament superior simplei însumări a resurselor. Așa cum un dirijor de orchestră armonizează instrumentele având însă partitura sub ochi, tot așa și managerul este concomitent șef de orchestră și compozitor. O a doua sarcină particulară a managerului care îl diferențiază de nonmanager
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
necesită abilități sociale (pp. 337-338). Noile exigențe impun cu necesitate managerului de mâine sarcini și activități noi (să conducă prin obiective; să ia decizii strategice; să formeze echipe integrate în care fiecare membru să fie capabil să-și evalueze propriul randament; să obțină colaborarea colegilor, subordonaților; să conceapă organizația ca un ansamblu integrat al funcțiilor etc.) cărora el trebuie să le facă față. Pentru aceasta nu este neapărată nevoie de oameni/manageri noi, chiar cei existenți, dacă sunt formați corespunzător, în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]