11,752 matches
-
firave” în privința Basarabiei. La scurt timp, ministrul de externe sovietic, Ghiorghi Vasilievici Cicerin, înștiința statele sematare (Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia) că Moscova nu recunoștea acest tratat care fusese „încheiat fără participarea sa”81. Se adăugau refuzul Japoniei de a ratifica documentul respectiv și recunoașterea de jure a statului sovietic de către marile puteri (Anglia și Franța în 1924; Italia în 1924; Statele Unite ale Americii în 1933)82. Titulescu conștientiza efectele negative ce puteau să reiasă în urma menținerii unei situații anormale în
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Ă , București ,Editura Politică , 1967 , p. 712. 4 I.Ciupercă ,România în fața recunoașterii unității naționale.Repere, Iași,Editura Universității “Al. I.Cuza”,1996, p. 35. 6 3 Paris de la 28 octombrie 1920, care urma să intre în vigoare după ce era ratificat de toate părțile contractante, dădea României asigurări “firave” în privința Basarabiei. La scurt timp, ministrul de externe sovietic Cicerin înștiința statele sematare (Marea Britanie, Franța, Italia și Japoniaă că Moscova nu recunoștea acest tratat care fusese “încheiat fără participarea sa”5. Se
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
României asigurări “firave” în privința Basarabiei. La scurt timp, ministrul de externe sovietic Cicerin înștiința statele sematare (Marea Britanie, Franța, Italia și Japoniaă că Moscova nu recunoștea acest tratat care fusese “încheiat fără participarea sa”5. Se adăugau refuzul Japoniei de a ratifica documentul respectiv și recunoașterea de jure a statului sovietic de către marile puteri (Anglia și Franța în 1924; Italia în 1924; Statele Unite ale Americii în 1933Ă 6 . Titulescu conștientiza efectele negative ce puteau să reiasă în urma menținerii unei situații anormale în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
schimb, Polonia și Franța, urmărindu-și propriile interese, dar ignorându-le pe cele ale românilor, au încheiat pacte de neagresiune cu Moscova la 25 iulie, respectiv 29 noiembrie 1932. Ne exprimăm opinia potrivit căreia chiar dacă Varșovia a anunțat că va ratifica acordul cu sovieticii doar atunci când România va semna unul similar cu aceștia, inițiativa sa și a Franței nu reprezentau acțiuni ale unor adevărați membri ai sistemului de securitate colectivă din care făcea parte și România 21. La 2 februarie 1932
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Ă , București ,Editura Politică , 1967 , p. 712. 4 I.Ciupercă ,România în fața recunoașterii unității naționale.Repere, Iași,Editura Universității “Al. I.Cuza”,1996, p. 35. 6 3 Paris de la 28 octombrie 1920, care urma să intre în vigoare după ce era ratificat de toate părțile contractante, dădea României asigurări “firave” în privința Basarabiei. La scurt timp, ministrul de externe sovietic Cicerin înștiința statele sematare (Marea Britanie, Franța, Italia și Japoniaă că Moscova nu recunoștea acest tratat care fusese “încheiat fără participarea sa”5. Se
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
României asigurări “firave” în privința Basarabiei. La scurt timp, ministrul de externe sovietic Cicerin înștiința statele sematare (Marea Britanie, Franța, Italia și Japoniaă că Moscova nu recunoștea acest tratat care fusese “încheiat fără participarea sa”5. Se adăugau refuzul Japoniei de a ratifica documentul respectiv și recunoașterea de jure a statului sovietic de către marile puteri (Anglia și Franța în 1924; Italia în 1924; Statele Unite ale Americii în 1933Ă 6 . Titulescu conștientiza efectele negative ce puteau să reiasă în urma menținerii unei situații anormale în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
schimb, Polonia și Franța, urmărindu-și propriile interese, dar ignorându-le pe cele ale românilor, au încheiat pacte de neagresiune cu Moscova la 25 iulie, respectiv 29 noiembrie 1932. Ne exprimăm opinia potrivit căreia chiar dacă Varșovia a anunțat că va ratifica acordul cu sovieticii doar atunci când România va semna unul similar cu aceștia, inițiativa sa și a Franței nu reprezentau acțiuni ale unor adevărați membri ai sistemului de securitate colectivă din care făcea parte și România 21. La 2 februarie 1932
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
în solidaritate membrii unei etnii prin reliefarea comunității de origine, de limbă și de destin istoric ca preludiu pentru construirea unei identități etnice colective) debutează odată cu scrierile cronicarilor moldoveni. Concepția latinității românilor, enunțată de Ureche, argumentată de Costin și finalmente ratificată de Cantemir, avea să își testeze veleitățile politice peste Carpați, în Transilvania. Aici, departe de a fi doar o concepție istorică, doctrina latinității limbii române și a descendenței romane a românilor avea să fie mobilizată ca armă intelectuală în lupta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rankean, "așa cum s-a desfășurat realmente" (Roller, 1952, p. v). Publicarea în 1947 a manualului unic coordonat de Mihail Roller simbolizează expresia supremă a "istoriei prin decret" (historiae ex fiat), comandată la ordinele partidului, elaborată de membri ai partidului și ratificată de conducerea partidului. Dacă discursul interbelic conceptualizează istoria poporului român ca gravitând în jurul axei reprezentate de Imperiul Otoman, manualul lui Roller păstrează aceeași abordare relațională, însă substituie reperul central, care devine acum URSS. Chiar și numele manualului, Istoria RPR (1952
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Pentru a asigura liniștea țării, libertatea și nepărtinirea alegerilor, am însărcinat pe ministrul de război, generalul Ehrenrot, de-a compune un cabinet provizoriu până la hotărârea unei Mari Adunări Naționale care se va convoca. {EminescuOpXII 154} Dacă această, Mare Adunare va ratifica condițiile indispensabile guvernului, condiții cari vor fi indicate de către mine și a căror lipsă e defectul fundamental al stării actuale, atunci și numai în acest caz mai pot păstra coroana și purta responsabilitatea ce mi-o inspiră temerea de viitor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
avangardei, Voronca trăiește, așadar, acea teroare a convenționalizării limbajelor, despre care vorbeam mai sus. El exprimă însăși aporia avangardei prinsă între două extreme: aceea a negației totale, absolute, a unui trecut creator, cu logica, gramatica și dicționarul lui, transmise și „ratificate” de la o generație la alta, și un alt absolut, al radicalei inovații, al construcției mereu precare, mereu puse sub semnul întrebării, - pe un „pământ virgin”, încă de nimeni călcat, în virtutea unei irepresibile vocații a pionieratului. Suntem introduși în felul acesta
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
acesta în care te cânt și te laud. Nici un vers nu este însă un punct terminus al itinerariului imnic: poezia rămâne deschisă. Un asemenea discurs „infinit” ce-și caută pretextele pretutindeni, până la a lăsa impresia de autogenerare, contrazice desigur viziunea ratificată de tradiție asupra textului poetic „rotund”, echilibrat, cristalizat în precise structuri „definitive”. Dar el corespunde perfect unei definiții a poeziei concordante cu „starea de spirit” avangardistă, pentru care - cum am subliniat pe parcurs - înaintea oricărei coagulări „perfecte” a expresiei, contează
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în aur».“ (t. n.)Pe lângă nobilime, un alt potențial adversar redutabil în întărirea absolutismului și a centralizării monarhice o reprezenta parlamentul, a cărui funcție a fost clar delimitată de către Bernard de La Roche -Flavin în 1617: „are funcția de a verifica, ratifica limita sau constrânge“ (t. n.) Pentru a accentua afirmațiile noastre cu privire la descentralizarea Franței, dorim doar să menționăm că în opt provincii franceze existau tot atâtea parlamente locale, care aveau același rol și autoritate ca și parlamentul parizian. Richelieu a pornit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
martie 2001) este ca “Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume , capabilă de creștere economică durabilă, cu mai multe locuri de muncă și o mai mare coeziune socială”. Consiliul European de la Stockholm a ratificat Raportul privind obiectivele sistemelor educaționale și de formare profesională, adoptat de Consiliul Educației din 12 februarie 2001,reafirmând importanța educației și formării profesionale: Îmbunătățirea competențelor de bază, În special cele privind TIC și cele digitale-prioritate ce include politicile educaționale, de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
serie de programe regionale printre care PACO Proceeds, PACO Networking, PACO SIMS . Dintre documentele internaționale împotriva corupției o importanță deosebită o reprezintă Convențiile civilă și penală ale Consiliului Europei privind corupția și Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, care au fost ratificate și de România. Convenția civilă asupra corupției (adoptată la Strasbourg la 4 noiembrie 1999 și ratificată de România prin legea nr. 147/2002) reprezintă un instrument internațional care, potrivit art.1, urmărește adoptarea în legislațiile naționale a unor „mijloace eficiente
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
corupției o importanță deosebită o reprezintă Convențiile civilă și penală ale Consiliului Europei privind corupția și Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, care au fost ratificate și de România. Convenția civilă asupra corupției (adoptată la Strasbourg la 4 noiembrie 1999 și ratificată de România prin legea nr. 147/2002) reprezintă un instrument internațional care, potrivit art.1, urmărește adoptarea în legislațiile naționale a unor „mijloace eficiente în favoarea persoanelor care au suferit o pagubă rezultând dintr-un act de corupție, cu scopul de
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
persoanelor care au suferit o pagubă rezultând dintr-un act de corupție, cu scopul de a le permite să își apere drepturile și interesele, inclusiv posibilitatea de daune-interese”. Convenția penală privind corupția (adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999 și ratificată de România prin legea nr. 27/2002) este un act internațional ambițios care, conform preambulului său, s-a născut din „necesitatea de a urma cu prioritate o politică penală comună care tinde să protejeze societatea împotriva corupției, inclusiv prin adoptarea
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
urma cu prioritate o politică penală comună care tinde să protejeze societatea împotriva corupției, inclusiv prin adoptarea unei legislații și a măsurilor preventive adecvate”. Convenția O.N.U. împotriva Corupției (semnată la Merida - Mexic - la 9 decembrie 2003, a fost ratificată de țara noastră prin Legea nr. 365/2004) reprezintă primul acord oficial internațional referitor la combaterea corupției. Necesitatea unei convenții internaționale împotriva corupției, independente de Convenția O.N.U. împotriva Criminalității Organizate, a fost recunoscută anterior, prin rezoluția 55/61
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
pentru clasa a XI-a Programul școlar pentru clasa a XI-a, documente reglatoare componente ale curriculumului național, au fost elaborate în conformitate cu: asumarea de către România a Planului detaliat de lucru asupra obiectivelor sistemelor educaționale și de formare profesională din Europa, ratificat de Consiliul European de la Barcelona, în 2002, și a Declarației miniștrilor europeni ai educației și formării profesionale și a Comisiei Europene cu privire la consolidarea cooperării europene în formarea profesională - „Declarația de la Copenhaga”, convenită la Copenhaga în 2002; obiectivele actuale ale reformei
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
martie 2001) este ca “Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume , capabilă de creștere economică durabilă, cu mai multe locuri de muncă și o mai mare coeziune socială”. Consiliul European de la Stockholm a ratificat Raportul privind obiectivele sistemelor educaționale și de formare profesională, adoptat de Consiliul Educației din 12 februarie 2001,reafirmând importanța educației și formării profesionale: îmbunătățirea competențelor de bază, în special cele privind TIC și cele digitale-prioritate ce include politicile educaționale, de
Sistemul form?rii ini?iale a cadrelor didactice ? un pas ?nainte ?n optimizarea mobilit??ii ?n carier? by Tanislav Maria Teodora [Corola-publishinghouse/Science/83982_a_85307]
-
Karmiris, în Monumente dogmatice și simbolice ale Bisericii Ortodoxe Sobornicești (Editura Limba greacă, 2 vol., Atena, 1960-1963), ca făcând parte dintre acele texte dogmatice neratificate de vreun sinod ecumenic, dar având un grad de autoritate apropiat de al acelor texte ratificate de sinoadele ecumenice 5. Nae Ionescu aduce o critică aspră la adresa Sfântului Sinod care este acuzat că nu stă sub directa inspirație a Sfântului Duh și nu lucrează sub înrâurirea Sa, moment care declanșează campania pascală pentru "reintrarea în Ortodoxie
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sunt: Comitetul Miniștrilor, Adunarea Parlamentară, Camera regiunilor, Biroul Comisarului Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comisia de la Veneția pentru democrație prin drept, Secretariatul general. În 1952 s-a încercat constituirea Comunității Europene pentru Apărare, însă tratatul nu a fost ratificat de Franța. În 1950 Jean Monnet, economist francez, propunea punerea industriilor siderurgice și carbonifere din Franța și Germania sub un control unic, în cadrul unei organizații cu caracter suprastatal. Propunerea avea mai multe motivații: progres economic prin facilități oferite unor
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
Cartei europene a autonomiei locale Nici Legea nr. 339/2004 și nici Legea nr. 195/2006 nu au fost concepute ținându-se cont de un document internațional care are relevanță pentru descentralizare: Carta europeană a autonomiei locale a Consiliului Europei, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997120. Chiar dacă obiectul acestei Carte este autonomia locală, sunt incluse câteva principii de care orice reglementare referitoare la descentralizare ar trebui să țină seama: • exercițiul responsabilităților publice trebuie să revină autorităților care sunt cele
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
1986, a intrat în vigoare la 1 iulie 1987, Tratatul privind Uniunea Europeană a fost semnat la Maastricht, la 27 februarie 1992. Tratatul de la Amsterdam, care-l modifică, prin includerea și a prevederilor acquis-ului Schengen (1985, 1990), nu este încă integral ratificat de toate părțile contractante. Versiunile românești complete ale acestor texte pot fi consultate (ca să facem și noi o trimitere, indispendabilă) în volumul Documente de bază ale Comunității Uniunii Europene. prefață de Valentin Constantin (Iași, polirom, 1999). Se poate constata cu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
anului 2015. Totodată, statele membre s-au angajat să reducă în fiecare an cu 1% consumul energetic provenit din resurse tradiționale. Programul de valorificare a surselor regenerabile de energie se înscrie în cerințele de mediu asumate prin Protocolul de la Kyoto, ratificat de Uniunea Europeană (la 5 martie 2002) și de România (Legea nr. 3/2001). Europa produce cca 14% din gazele care produc efectul de seră și contribuie la încălzirea globală. Obiectivul strategic al UE este reducerea cu 20% a emisiei
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]