3,475 matches
-
Cetatea Albă), Mardari Grigore (Nemțeni, Lăpușna), Elena Gorodețca (Chișinău), Iorgu Petru (Nisporeni, Lăpușna), Vaisman Meer (Hotin. Acest evreu orfan fusese repatriat din Transnistria la Orfelinatul din Huși, str. Ștefan cel Mare, conform Ordinului 218.838/20 ianuarie 1944. Acum, dorea reîntoarcerea în URSS). Și orfana Reinstein Bertha, născută în 1928 dorea repatrierea în orașul bucovinean Cernăuți. Ambii adolescenți evrei dețineau adeverințe eliberate de Legiunea de Jandarmi Moghilev, din Transnistria. Cu mare satisfacție, cei doi se declaraseră a fi „cetățeni sovietici”. d.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Într-o epocă de mare interes religios în nord-estul SUA, fermierul transformat în predicator William Miller a început să tragă alarma în comunitățile locale declamând că, după calculele sale biblice, întoarcerea lui Hristos este iminentă. Data fixată de Iisus pentru reîntoarcere fiind 22 octombrie 1844. Mișcarea religioasă creată în jurul lui Miller s-a transformat curând într-o sectă care, după un succes de scurtă durată, a slăbit, iar adepții lui au fost batjocoriți, ridiculizați și ostracizați. Fiind denunțați de bisericile creștine
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în universul intelectual și moral al celor din Convenția montagnarzilor și al celor ce s-au vrut urmașii lor. Se cunoaște, de asemenea, insistenta referire la Evul Mediu, în istoria sensibilității franceze începînd cu ultimii ani ai secolului Luminilor: tema "reîntoarcerii la Evul Mediu" a obsedat imaginația tradiționalismului romantic. Această temă o regăsim, mai ales, în perioada interbelică, în arierplanul tuturor cercetărilor ce urmăreau definirea unui tip de societate care recuză deopotrivă principiile individualismului liberal și acelea ale etatismului totalitar. Același
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
i se spune nimic care să ajungă pînă la ea..." întrucît sinceritatea sentimentelor, comuniunea inimilor, libera efuziune a sufletelor sînt definite a fi înseși caracteristicile "stării de natură", tocmai restituirii acestor valori esențiale îi corespunde acel vis mereu întreținut al reîntoarcerii la "zilele dintîi" prin formele reînnoite ale unei condiții cetățenești regăsite. Dincolo de o lectură care, trebuie să recunoaștem, e dificilă, dincolo de logica sa dură, dincolo de interpretările divergente pe care le-a suscitat, încă de la început, preocuparea de căpetenie pe care
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
65. Cu alte cuvinte, între energiile nostalgiei și ale speranței nu există o confruntare ireductibilă, ci o continuitate, o indispensabilă complementaritate. De îndată ce este evocat, timpul pierdut este în mod obligatoriu un timp regăsit. Suferința exilatului nu este altceva decît dorința reîntoarcerii. De asemenea, nu există evocare a unei fericiri dispărute care să nu ateste, în același timp, aspirația sa de a se reinstaura. De îndată ce este invocată amintirea pentru ca să risipească umbrele uitării, destinul se pune din nou în mișcare. Sacralizarea trecutului nu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Versiunea politică a mitologiei Vîfstei de aur ajunge a se întîlni -pentru a se dilua și a se pierde, însă cu această mare temă, multiformă, mereu renăscută, înscrisă, fără îndoială, mai profund în istoria religioasă a umanității, aceea a marii reîntoarceri. La urma urmelor, nimic nu ne oprește să ne imaginăm existența unei memorii colective, care ar fi aceea a speței și care ar păstra în întuneric lunga durată a mileniilor în care, între orizonturile nelimitate ale unui spațiu virgin, încă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
der Hitlerjugend, Union deutsche Verlagsgesellschaft, Stuttgart Berlin Leipzig, 1940. 40. Vezi Dominique Pelassy, op. cit. IV. VÎRSTA DE AUR 41. Frederic Mistral, Memorii și povestiri, Marcel Petit ed., Raphele les Arles, reeditat în 1980. 42. Vezi studiul lui Danielle Leger, Utopiile reîntoarcerii, în "Actele cercetării din științele sociale", septembrie 1979, p. 45 sq. 43. Informații utile oferă lucrarea lui Robert Lenoble, Istoria ideii de natură, Albin Michel, Paris, 1969. 44. Vezi Charles Rihs, Filosofii utopiști. Mitul Cetății comunitare în Franța secolului al
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
II-lea, capitolul consacrat "profeților trecutului" din care am extras citatele următoare. 51. Despre visul rural, vezi Paul Vernois, Romanul rustic de la George Sand la Ramuz, Nizet, Paris, 1962. Vezi, de asemenea, în afara articolului menționat al lui Danielle Leger, Utopiile reîntoarcerii, studiul lui Rémy Ponton, Imaginea țărănimii în romanul social de la sfîrșitul secolului al XlX-lea, "Actes de la recherche en sciences sociales", noiembrie 1979, p. 62 sq. A se consulta și Henri Mendras, Călătorie în lumea utopiei rustice, "Actes du Sud
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ale teoriei mai ingenioase, tratarea evoluează către aceea care conține "cea mai scurtă demonstrație". Din nefericire, acestea se află adesea într-o formă care-l face pe student să-și spună: "Cum de s-a gândit cineva la asta?" Prin reîntoarcerea la sursa originală, de obicei poți vedea subiectul evoluând în mod natural și poți înțelege cum s-a ajuns la forma lui modernă. (Mai rămân doar acei pași neașteptați și străluciți în fața cărora tot ce poți face este să te
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și restituit de Colli-Montinari în forma sa integrală 112 este necesar ca noi "să gândim acest gând în forma sa cea mai înspăimântătoare: existența, așa cum e, fără sens și fără scop, dar inevitabil ciclică, fără a sfârși în ceva: "eterna reîntoarcere". Aceasta este forma extremă a nihilismului: nimicul ("lipsa de sens") etern!"113. Desăvârșirea nihilismului cere gândirea eternei reîntoarceri. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să credem doar că viața nu își propune nimic și că, asemenea revoluției planetelor, nu urmărește
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
forma sa cea mai înspăimântătoare: existența, așa cum e, fără sens și fără scop, dar inevitabil ciclică, fără a sfârși în ceva: "eterna reîntoarcere". Aceasta este forma extremă a nihilismului: nimicul ("lipsa de sens") etern!"113. Desăvârșirea nihilismului cere gândirea eternei reîntoarceri. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să credem doar că viața nu își propune nimic și că, asemenea revoluției planetelor, nu urmărește nimic în traiectoria sa decât pe sine însăși: așa cum planetele parcurg milioane de kilometri pentru a-și continua
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
din urmă, având forța de a crea altele noi. Transmutarea tuturor valorilor este mișcarea care se opune nihilismului și care îl depășește: acesta pregătește "supraomul" ca fiind acela care exprimă maxima concentrare de voință de putere și care acceptă eterna reîntoarcere a lucrurilor. Întrebarea cu care se încheie fragmentul citat mai sus despre nihilismul european, și anume "Cum s-ar gândi un astfel de om la eterna reîntoarcere?"116, arată tocmai că după abolirea antitezei dintre lumea adevărată și lumea aparentă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
acela care exprimă maxima concentrare de voință de putere și care acceptă eterna reîntoarcere a lucrurilor. Întrebarea cu care se încheie fragmentul citat mai sus despre nihilismul european, și anume "Cum s-ar gândi un astfel de om la eterna reîntoarcere?"116, arată tocmai că după abolirea antitezei dintre lumea adevărată și lumea aparentă, așadar după depășirea viziunii platonico-nihiliste asupra lumii, ne mai rămâne sarcina de a regândi sensul devenirii fără a cădea iarăși pradă schemelor și valorilor produse de dihotomia
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
aparentă, așadar după depășirea viziunii platonico-nihiliste asupra lumii, ne mai rămâne sarcina de a regândi sensul devenirii fără a cădea iarăși pradă schemelor și valorilor produse de dihotomia platonico-nihilistă sau, și mai rău încă, surogatelor sale. Și tocmai doctrina eternei reîntoarceri este cea care îi oferă lui Nietzsche un asemenea prilej. După cum se vede, analiza nihilismului ca logică a decadenței, doctrina voinței de putere și ipoteza eternei reîntoarceri sunt legate într-o secvență teoretică coerentă. Capitolul 8 Nihilism, relativism și dezvrăjire
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
dihotomia platonico-nihilistă sau, și mai rău încă, surogatelor sale. Și tocmai doctrina eternei reîntoarceri este cea care îi oferă lui Nietzsche un asemenea prilej. După cum se vede, analiza nihilismului ca logică a decadenței, doctrina voinței de putere și ipoteza eternei reîntoarceri sunt legate într-o secvență teoretică coerentă. Capitolul 8 Nihilism, relativism și dezvrăjire în "cultura crizei" Încotro se îndreaptă lumea? Spre același univers tranzitoriu din care provine. Nietzsche evoca doctrina antică a eternei reîntoarceri în termenii unei învățături ieșite din
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
voinței de putere și ipoteza eternei reîntoarceri sunt legate într-o secvență teoretică coerentă. Capitolul 8 Nihilism, relativism și dezvrăjire în "cultura crizei" Încotro se îndreaptă lumea? Spre același univers tranzitoriu din care provine. Nietzsche evoca doctrina antică a eternei reîntoarceri în termenii unei învățături ieșite din comun care promitea să confere un nou centru de greutate existenței și să facă suportabilă devenirea perenă a tuturor lucrurilor. Discursul prin care introduce tema eternei reîntoarcere la sfârșitul primei ediții din Știința voioasă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
provine. Nietzsche evoca doctrina antică a eternei reîntoarceri în termenii unei învățături ieșite din comun care promitea să confere un nou centru de greutate existenței și să facă suportabilă devenirea perenă a tuturor lucrurilor. Discursul prin care introduce tema eternei reîntoarcere la sfârșitul primei ediții din Știința voioasă (1882), în fragmentul intitulat " Cea mai mare greutate", a devenit clasic: Ce-ar fi dacă, într-o bună zi sau noapte, s-ar strecura un demon în singurătatea ta cea mai mare și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
confirmare și pecetluire?117. Începând cu momentul descoperirii sale petrecută, după cum se amintește în Ecce homo, în august 1881 pe țărmul lacului Silvaplana în apropiere de Surlei, "la șase mii de picioare dincolo de om și de timp"118 gândirea eternei reîntoarceri nu îl va mai abandona pe Nietzsche, care își va elabora această concepție, "cel mai înalt enunț al afirmării la care se poate ajunge vreodată", în numeroase fragmente și pe care o va propune în cel puțin alte două importante
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și pe care o va propune în cel puțin alte două importante comunicări publice. Prima în Așa grăit-a Zarathustra, operă care poate fi considerată capodopera lui Nietzsche și care, în ansamblul său, reprezintă elaborarea impresionantă și comunicarea doctrinei eternei reîntoarceri. A doua în Dincolo de bine și de rău, în al treilea capitol intitulat "Fenomenul religios", unde e cuprinsă în enunțul "circulus vitiosus deus?"119, care în ciuda numeroaselor exegeze succesive, rămâne până astăzi o enigmă. Cu toate acestea, fapt este că
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și de rău, în al treilea capitol intitulat "Fenomenul religios", unde e cuprinsă în enunțul "circulus vitiosus deus?"119, care în ciuda numeroaselor exegeze succesive, rămâne până astăzi o enigmă. Cu toate acestea, fapt este că trăsătura intrinsec ezoterică a eternei reîntoarceri, aparenta contradicție în care aceasta se află cu doctrina voinței de putere, dificultatea interpretării sale în semnificația și consecințele cu care aceasta grevează asupra existenței umane și asupra interpretării ontologice a devenirii, erau tot atâția factori care îi împiedicau afirmarea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și asupra interpretării ontologice a devenirii, erau tot atâția factori care îi împiedicau afirmarea. Va fi nevoie de Heidegger și Löwith, pe tărâmul filozofiei, și apoi de Borges și Kundera, pe cel literar, pentru a pătrunde până la capăt sensul eternei reîntoarceri și a-i dezvălui apartenența esențială la gândirea lui Nietzsche. La cumpăna dintre cele două secole și în primele decenii ale secolului XX, trăsătura operei lui Nietzsche care l-a transformat într-un autor atât de citit încât a ajuns
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
el devine în schimb expresie și deschidere a adevărului. În timp ce pentru Nietzsche "adevărul", dacă mai este deja legitim să vorbim despre adevăr, este acel "tip de eroare", acea ficțiune necesară ca strategie de supraviețuire în mijlocul devenirii și a eternei sale reîntoarceri, pentru Broch acesta se situează mai curând în atemporalitatea proprie "imaginii originare" (Urbild) pe care creația artistică are rolul de-a o pune în lumină. Cel care în schimb a adoptat față de "modelul Nietzsche" o atitudine de admirație și de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
-mă cu o lucrare istovitoare ca aceea despre Aristotel de acum cincisprezece ani"150. Dar prietenul-dușmanul cu care se angajează într-o confruntare de reconciliere asupra problemei este Nietzsche: mai ales cu privire la Așa grăit-a Zarathustra și la doctrina eternei reîntoarceri a identicului (a se vedea în Nietzsche magistralele interpretări la "Despre viziune și enigmă" și "Convalescentul"), acesta se străduie să gândească experiența negativității urmând punctul de vedere al unei finitudini radicale. Concomitențe: Heidegger, Scheler și Arhiva- Nietzsche Acum, pe lângă aceste
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
nou curs de două ore pe săptămână: "Poziția metafizică de fond a lui Nietzsche", însoțindu-l cu seminarii, și acestea tot despre Nietzsche ("Über Sein und Schein"). În manuscris și apoi la curs a precizat conținutul printr-un subtitlu: "Eterna reîntoarcere a identicului", devenit singurul titlu în cartea din 1961, în timp ce în Gesamtausgabe (vol. XLIV) sunt prezente ambele titluri. În semestrul de vară 1939, așadar după o aparentă întrerupere de doi ani, marcată printre altele de criza menționată din 1938, Heidegger
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
publicat în introducerea la al doilea volum al cărții din 1961 (în timp ce în HGA, XLVII, a fost reanexat cursului din 1939) care prezintă un bilanț al muncii desfășurate, arătând mai ales conexiunea dintre doctrinele voinței de putere și ale eternei reîntoarceri, ca aspecte complementare ale "singurului gând" al lui Nietzsche, așadar ale concepției sale despre ființare. • În trimestrul al doilea din 1940 confruntarea a fost reluată prin cursul "Nietzsche: nihilismul european", publicat în volumul al doilea al cărții din 1961, și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]