3,297 matches
-
poziția Alianței Atlantice ca fundament al balanței puterii europene, ci și temerii Uniunii Sovietice de a fi surprinsă într-o confruntare atât la frontiera sa de est, cât și la cea de vest. Din moment ce Uniunea Sovietică s-a convins că reconcilierea cu China este imposibilă - și, în consecință, că un război cu China este posibil, dacă nu chiar probabil -, ea trebuie să caute să ușureze presiunea pe care Alianța Atlantică a exercitat-o asupra frontierelor sale vestice prin politica de îndiguire. În
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
într-un mod logic era odinioară principalul instrument, exceptând războiul, prin care statele încercau să-și realizeze obiectivele. Utilitatea lor nu a fost pierdută în totalitate; competiția pentru putere și alte avantaje este încă necesară, la fel și acomodarea și reconcilierea intereselor divergente, precum și reglementarea în mod pașnic a conflictelor. Dar această utilitate a fost subminată de doi factori fără precedent în istorie: 1) divorțul puterii militare de cea economică și politică într-o asemenea măsură, încât cele din urmă derivă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Carta prefigurează posibilități multiple, majoritatea încă neexplorate, privind o diversitate de practici... Nutresc speranța că în anii următori va putea fi făcut un real progres privind dezvoltarea a noi forme de contact, noi metode de deliberare și noi instrumente de reconciliere. Cu mici ajustări, discuțiile privind problemele majore care s-au situat în afara atribuțiilor Națiunilor Unite pot fi incluse pe agenda lor de lucru, întărind în același timp puterea organizației mondiale și trăgându-și puterea din ea. „Cea mai importantă cerință
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ea. „Cea mai importantă cerință”, pentru a cita introducerea raportului anual al secretarului general din 1957, ...constă astăzi în îmblânzirea conflictelor dintre state, nu în ascuțirea lor. Dacă este folosită cum trebuie, Organizația Națiunilor Unite poate servi unei diplomații a reconcilierii mai bine decât orice alte instrumente aflate la dispoziția statelor membre. Toate aspirațiile și interesele diferite ale lumii se întâlnesc pe terenul comun reprezentat de Cartă. Conflictele pot persista perioade lungi de timp, fără să se ajungă la o soluție
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
se confruntă organizația, la însușirile celor care le iau. În plus, datorită existenței intereselor partizane, deciziile trebuie luate în urma unei „ajustări mutuale a părților”, fapt care se soldează cu apropierea valorilor și intereselor contradictorii, fără a se ajunge însă la reconcilierea automată și, mai ales, fără stabilirea unei ordini explicite de priorități. Dacă luăm în considerare și faptul că, așa după cum se exprimă Lindblom, mintea nu poate cuprinde toată avalanșa de informații și alternative acționale, atunci vom înțelege și mai bine
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aflați în pericol pot apela pentru un sfat. Autoritatea trebuie delegată acestor persoane astfel încât intervenția lor să fie eficientă. Prevenirea mobbing-ului în organizație presupune inventarierea problemelor companiei, monitorizarea dinamicii lor și formularea normelor etice și comportamentale. O altă metodă este reconcilierea părților, de regulă prin intermediul unui specialist care are rol de mediator în acest proces de mobbing. Procesul de mediere este similar, aproape simetric cu cel instituit în cadrul altor conflicte organizaționale interpersonale, dar care nu pot fi etichetate neapărat ca mobbing
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
momente-cheie. Alienarea este Însoțită mai Întâi de „exteriorizare” (vorbim uneori, precum Jean Hyppolite, și despre „Înstrăinare” sau despre „deposedare”, Entaüsserung). O astfel de viziune implică negarea, moment primordial al conștiinței, dar și ă dincolo de sfâșiere sau de ruptură (Spaltung) ă reconcilierea ființei cu sine Însăși, „travaliul negativului” fiind o etapă necesară În construcția unei realități raționale. Cu toate acestea, În Fenomenologia spiritului, alienarea poate fi Înțeleasă și ca destin al „conștiinței nefericite”, ca „negativ În stare brută”, uitare de sine În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
față de toți cetățenii au eșuat, În principal din cauză că nu au Înțeles caracterul definitiv al pluralismului valorilor În societățile contemporane. Ghidate de ideea că societatea merge Înspre omogenitate, ele se confruntă astăzi cu persistența diversității și cu o probabilitate redusă de reconciliere. Această dimensiune tragică ne cere să acceptăm coexistența unor indivizi care nu au mare lucru În comun. N-ar trebui atunci, În consecință, să ne modificăm fundamental concepția despre cetățenie? Întrebarea la care trebuie să răspundem acum este cum pot
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
altă parte, aceste politici nu au ținut seama de caracterul definitiv al pluralismului valorilor În societățile contemporane. Mai exact, fiind conduse după ideea că se merge Înspre omogenizare, ele se confruntă astăzi cu persistența diversității și cu absența probabilă a reconcilierii. Această dimensiune tragică ne cere să acceptăm coexistența unor indivizi care nu au prea multe În comun. Însă Raz, profund atașat de universalism, refuză să admită existența unei prăpăstii morale Între tradiții și comunități diferite (Raz, 1994, p. 158): „Există
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
socială a vieții umane. Dacă perfecționismul său politic rămâne În cadrul liberalismului, motivul este acela că statele nu sunt autorizate să folosească mijloace coercitive decât atunci când acestea se află În serviciul autonomiei cetățenilor. Prin urmare, trebuie să se meargă Înspre o reconciliere Între liberalismul procedural și critica comunitariană: rolul drepturilor este acela „de a menține și proteja cultura politică și morală fundamentală a unei comunități, prin intermediul unor combinații instituționale sau al anumitor convenții politice” (Raz, 1986, p. 245). Raz pare să se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
speciale” ale minorităților nu sunt deci În nici un caz privilegii, ci dispoziții necesare pentru a restabili această egalitate. Aceasta este, pentru Kymlicka, justificarea acordării de drepturi colective. Unii comentatori pun la Îndoială coerența acestei abordări, nu atât pentru că Încearcă o reconciliere laborioasă Între interpretarea individuală și cea colectivă a anumitor drepturi, cât pentru că identitatea este evolutivă și „determinarea compoziției grupului nu este obiectivă” (Pallard, 2001, p. 118). Totuși, așa cum notam mai Înainte, putem, fără a cădea În esențialism, să recunoaștem evidența
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
grupul propriu și de o devalorizare a imaginii adversarilor. În faza următoare, competiția este eliminată. Grupurile sunt invitate să ia parte la activități comune, dar fără interdependență, de tip „masă”, „proiecții de filme”, „foc de artificii”. Aceste practici, În loc să aducă reconcilierea, nu fac decât să ațâțe animozitatea dintre cele două tabere. Doar În momentul În care experimentatorii propun un efort comun În vederea rezolvării unei probleme care Îi privește pe toți membrii celor două grupuri (interdependență sau scopuri numite „supraordonate”), ostilitatea Începe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fiind animată de focul conflictului (polemos). Regăsim În Fenomenologia spiritului a lui Hegel (1807), apoi În marxism și la reprezentanții Școlii de la Frankfurt, ideea unei violențe ce sălășluiește În inima Ființei, concepută ca incluzând negativitate și contradicție, cu sau fără reconcilierea finală Într-un Absolut. Pentru Karl Marx, o revoluție Împotriva acaparării capitaliste a mijloacelor de producție trebuie să ducă la suprimarea luptei de clasă. Friedrich Engels pune mai puternic accentul pe rolul predominant al instanței economice În dinamica socială. Ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
justificare a căilor lui Dumnezeu, astfel încât răul care este în lume să poată fi înțeles și Spiritul gânditor să fie reconciliat cu faptul existenței răului. Nicăieri nu este o asemenea viziune necesară mai mult decât în Istoria Universală"97. Această reconciliere între transcendent și imanent Hegel o realizează prin intermediul providenței. Spiritul, Ideea se manifestă în istorie în forma de guvernare: "Statul este ideea din domeniul spiritului, manifestată în exterioritatea voinței omenești și a libertății ei"98. El aplică ideea de providență
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
care favorizează cauzalitatea istorică, concursul de împrejurări, circumstanțele. Balanța înclină însă spre o a treia cale, care îmbină ambele răspunsuri, exprimată de Khristian Rappoport: "A treia posibilă soluție la această chestiune despre importanța istorică a personalităților este o combinație, o reconciliere a punctelor de vedere subiectiv și obiectiv. O figură istorică este atât un motor, cât și un produs al dezvoltării istorice... Această soluție în forma sa generală este cea mai aproape de adevărul științific"4. Soluția terță este agreată și de
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
rus/sovietic sunt emblematice în această privință. Totuși, în cazul polonez, în timp ce pierderea coloniilor de Est s-a produs mult mai devreme decât dezintegrarea imperiilor francez, britanic sau rus/sovietic, dispariția totală a statului polonez nu este rezultatul procesului de reconciliere, ci pierderea statutului de mare putere. În perioada împărțirii, amintirea gloriosului Commonwealth polono-lituanian s-a transformat într-un element fundamental al identității naționale poloneze și a promovat visul reînvierii țării în calitate de mare putere europeană. Intelectualii polonezi din secolul al XIX
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
S 3223 3228 0,02 0,02 0 0 Partidul protecției sociale din România 178 CD S 16762 20972 0,14 0,17 0 0 Partidul radical democrat 179 CD S 3240 2600 0,02 0,02 0 0 Partidul reconcilierii naționale CD S 22376 31824 0,20 0,29 0 0 Partidul reconstrucției naționale a României 180 CD S 43808 52465 0,32 0,38 1 0 Partidul renașterea și independența României CD S 13584 12315 0,12 0,11
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
reconstrucția societăților democratice. Acest punct face referire la o propunere conform căreia "legea electorală să interzică pentru trei legistraturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, a foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate. (...) Până la stabilizarea situației și reconcilierea națională, absența națională, absența lor din viața plitică este absolut necesară"50. Declarația din martie 1990 conține un veritabil crez al versantului anticomunist român, asociat unei viziuni morale, nemateriale a incriminării regimului comunist și militând pentru o privatizare minimalistă în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
exploata detaliul, de a găsi zone de contact între lumi și sfere foarte diferite, capacitatea de a procesa deschis contraargumente și bunăvoința de a urma logica adversarului dau măsura unei cărți atent "lucrate" din interior. Instaurată din primele rânduri, premisa reconcilierii contrariilor în numele diversității și al dialogului se dovedește una dintre sursele energiei pozitive ce se instalează în jurul neverosimilului duet. Dincolo de acest nivel, rezolvat sincer tot printr-o asumare fără rest - "cred cu tărie în străvechiul principiu al concordiei discors" (ceea ce
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
transmiterea valorilor. B) Critica tezelor lui Habermas Se observă mai întîi regimul dihotomiilor la care ne repune Habermas. Înțelegerea se opune succesului, societatea critică Statului, manipulatul manipulatorului. Binele și răul, umbra și lumina, ca și opozițiile înrădăcinate în utopia unei reconcilieri definitive între oameni, între aceștia și natură. Că acest mit, mereu reînviat, s-a numit domnia lui Dumnezeu pe pămînt sau, mai tîrziu, comunism, nu se pare să-l deranjeze pe profetul nostru... Cu cît analizele sale sînt mai fine
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
printre răspunsurile furnizate de către eșantionul german și Germania a fost prima în răspunsurile cetățenilor francezi 22. "O schimbare miraculoasă!" ar spune cei care își reîmprospătează memoria prin spicuirea arhivelor. Cât de nestatornică poate fi memoria colectivă în anumite cazuri! Precum reconcilierea Franța/Germania. Cât de trainică ar putea să fie memoria colectivă în alte cazuri, când peste generații, urmașii nu pot uita și ierta? De exemplu, atitudinea armenilor față de de turci, a albanezilor față de sârbi, a polonezilor și românilor față de ruși
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
p. 162). Abia acum ni se dezvăluie rostul prezenței în volum a unui întreg capitol dedicat teologiei Părintelui Stăniloae, al cărei transmodernism se întâlnește/comunică cu "profundul transmodernism al Papei Ioan Paul al II-lea, care a anunțat punți de reconciliere istorică spre ortodoxie, spre islam, spre mozaism". Un argument ni se aduce prin prezentarea viziunii teologice a lui J.J. Fanella, conform căreia "Dumnezeu scapă determinațiilor epistemologiei Umane", fie modernă, fie postmodernă, pentru că acestea "propovăduiesc o mistică a științei și a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și, mai ales, odată cu 11 septembrie 2001, își face loc o nouă mentalitate numită "transmodernism", împăcând astfel postmodernismul cu tradiția "într-un spațiu al transparențelor", iar exemplul cel mai grăitor oferit de profesorul Codreanu este cel al mișcării ecumenice de reconciliere a celor două biserici despărțite prin Marea Schismă și al exemplarului transmodernism al Papei Ioan Paul al II-lea, concluzionând că transmodernitatea este posibilă și în cultură "prin construcția unei hermeneutici noi, care să-i deschidă calea spre zonele de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sub pretextul fugii de sub escortă. Ulterior, regele a inițiat măsuri de apropiere de legionari, astfel că, în martie 1940, a decis eliberarea acestora din închisori, iar la 18 aprilie 1940 a avut o întâlnire cu unii lideri ai mișcării. O reconciliere practică a avut loc la 18 iunie 1940, atunci când regele s-a întâlnit cu Horia Sima, noul lider legionar, căruia i-a propus o colaborare guvernamentală. Drept urmare, la 28 iunie 1940, Horia Sima a fost numit subsecretar de stat la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
exploatarea imobilelor prevăzute la art. 1 că așezăminte de ocrotire a persoanelor în vîrstă sau fără posibilități de întreținere sau pentru organizarea de manifestări culturale, de interes obștesc, menite a contribui la întărirea moralei publice și introducerea unui climat de reconciliere națională și confesionala. Sală polivalenta se va utiliza ca centru de spiritualitate ecumenica, național și internațional. Cheltuielile de transformare și exploatare a imobilelor, în condițiile prevăzute la alin. 1 și 2, inclusiv cheltuielile de realizare integrală a Sălii polivalente, se
HOTĂRÎRE nr. 1318 din 19 decembrie 1990 privind trecerea unor imobile în folosinţă Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107427_a_108756]