53,590 matches
-
instanțele de judecată au început să se confrunte relativ recent cu problema supusă dezlegării. Practica judiciară existentă este una incipientă, neputându-se vorbi despre conturarea unei practici unitare și nici despre o reală practică neunitară care să justifice inițierea unui recurs în interesul legii. ... 22. În ceea ce privește caracterul real al problemei de drept, instanța de trimitere apreciază că, în raport cu dispozițiile art. 18 din Codul fiscal din 2003 și art. 68 din H.G. nr. 870/2009, se ridică problema
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
Curte de Casație și Justiție 37. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, la momentul respectiv, practică judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Opiniile specialiștilor consultați 38. În conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (11) raportat la art. 516 alin. (6) din Codul de procedură civilă, au fost solicitate
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
din cadrul Universității de Vest din Timișoara. ... Institutul Național al Magistraturii 40. Cu privire la admisibilitatea cererii de pronunțare a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept se arată că sesizarea este admisibilă, hotărârile judecătorești ale diferitelor completuri de recurs ale Înaltei Curți de Casație și Justiție semnificând faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să intervină cât mai rapid în prevenirea agravării divergenței prin instrumentul procesual avut la dispoziție, respectiv hotărârea prealabilă. ... 41. Cu privire la fondul
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
pe fond a cauzei în curs de judecată; (v) chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; (vi) asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 51. Primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
plus, necesitatea utilizării mecanismului de unificare a practicii. ... 58. În final se constată a fi îndeplinită și condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept, iar aceasta nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, așa cum rezultă și din corespondența Ministerului Public, prezentată în secțiunea a VII-a din prezenta decizie. ... 59. În concluzie se constată că se impune a fi valorificat mecanismul de unificare a practicii
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
24 alin. (1) privind dreptul la apărare, precum și prevederilor constituționale ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului raportat la art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la dreptul la un recurs efectiv. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 143/2000, Curtea constată că, în realitate, autorul excepției este nemulțumit de modul de aplicare de către organele judiciare a dispozițiilor de lege criticate, întrucât, în opinia acestuia
DECIZIA nr. 127 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271849]
-
excepției de neconstituționalitate, deoarece textul criticat nu are legătură cu cauza în care a fost invocată, având ca obiect soluționarea unei cereri de strămutare, iar dispoziția criticată se referă la compunerea completului de judecată în cazul soluționării unui apel sau recurs. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că stabilirea competenței de judecată și a compunerii completului de judecată este atributul exclusiv al legiuitorului, existând norme de procedură neechivoce cu privire la compunerea completului de
DECIZIA nr. 110 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271858]
-
și politice, art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, respectiv art. 11 și 20 din Constituție, stabilesc dreptul de acces la un judecător, respectiv la un recurs real și efectiv. În concluzie, dacă instanța se pronunță în primă instanță, însă hotărârea sa este definitivă, caracter specific apelului și recursului, atunci soluționarea cauzei ar trebui să se realizeze de un complet format din 2 judecători. ... 8. Curtea de
DECIZIA nr. 110 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271858]
-
Europene, respectiv art. 11 și 20 din Constituție, stabilesc dreptul de acces la un judecător, respectiv la un recurs real și efectiv. În concluzie, dacă instanța se pronunță în primă instanță, însă hotărârea sa este definitivă, caracter specific apelului și recursului, atunci soluționarea cauzei ar trebui să se realizeze de un complet format din 2 judecători. ... 8. Curtea de Apel Brașov - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile criticate nu comportă neclarități din perspectiva acurateței conținutului. Stabilirea
DECIZIA nr. 110 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271858]
-
În raport cu susținerile autorului excepției, Înalta Curte de Casație și Justiție judecă cererile de strămutare în complet format din 3 judecători, conform art. 31 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 304/2004, neputându-se face confuzie cu completurile de recurs (care soluționează căile de atac prevăzute de lege), acestea fiind formate tot din 3 judecători. Pe de altă parte, chiar dacă hotărârile pronunțate de curțile de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție privitor la cererile de strămutare sunt
DECIZIA nr. 110 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271858]
-
neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel“. Potrivit art. VI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată
DECIZIA nr. 110 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271858]
-
neconstituționalitate și înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov la data de 22 noiembrie 2019. În cadrul soluționării acestei cauze s-a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel. ... 16. Or, întrucât procesul în cadrul căruia a fost invocată excepția de neconstituționalitate are ca obiect soluționarea unei cereri de strămutare și a fost
DECIZIA nr. 110 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271858]
-
de drept ce face obiectul sesizării; ... – chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; ... – Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 52. Analizând sesizarea în limitele configurate de instanța de trimitere, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că primele două condiții de admisibilitate legate de titularul sesizării și stadiul soluționării pricinii în care
DECIZIA nr. 34 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271745]
-
de înregistrare a sesizării: 1500/1/2023 Data înregistrării sesizării: 26.05.2023 Conținutul sesizării: Interpretarea dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 2 Cod procedură civilă, prin raportare la art. 19 și art. 214 Cod procedură civilă, respectiv dacă în cadrul acestui motiv de recurs pot fi analizate în concret/efectiv criticile privind legalitatea măsurii de schimbare a componenței completului de judecată în apel dispuse printr-o Hotărâre a Colegiului de Conducere a instanței sau aceasta poate fi analizată exclusiv pe calea contenciosului administrativ, printr-o
COMUNICAT din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272438]
-
vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că: În interpretarea dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă, prin raportare la cele ale art. 19 și 219 din același cod, în cadrul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă, nu pot fi analizate criticile privind legalitatea măsurii de schimbare a compunerii completului de judecată în apel dispuse printr-o hotărâre a colegiului de conducere al instanței
COMUNICAT din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272438]
-
exprese a legiuitorului, nu se poate considera că, în temeiul noii legi, dreptul a fost reactivat. ... 12. Nefiind întrebări pentru reprezentantul procurorului general, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ... ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție 13. La data de 13 februarie 2023, Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava a sesizat Înalta Curte
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
la compensația lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut polițiștilor care au încheiat contractele de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018. ... ... IX. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori și suplimentul la raport, precum și dispozițiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reține următoarele: IX.1. Asupra admisibilității recursului în interesul legii 46. Verificarea regularității învestirii Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
la raport, precum și dispozițiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reține următoarele: IX.1. Asupra admisibilității recursului în interesul legii 46. Verificarea regularității învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție impune analiza condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, în raport cu dispozițiile art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă. ... 47. În conformitate cu dispozițiile art. 514 din Codul de procedură civilă, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
caracteristici, respectiv să fi format obiectul unei judecăți și să fi fost soluționată diferit de către instanțele judecătorești. Complementar, legiuitorul introduce și condiția referitoare la dovada unei rezolvări neunitare, posibilă exclusiv prin hotărâri judecătorești definitive, care trebuie anexate cererii de recurs în interesul legii. ... 52. Examinând hotărârile judecătorești anexate cererii de recurs în interesul legii, se constată existența unei practici neunitare, reflectată într-un număr consistent de hotărâri provenind de la majoritatea curților de apel, care reflectă interpretarea diferită a dispozițiilor
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
fost soluționată diferit de către instanțele judecătorești. Complementar, legiuitorul introduce și condiția referitoare la dovada unei rezolvări neunitare, posibilă exclusiv prin hotărâri judecătorești definitive, care trebuie anexate cererii de recurs în interesul legii. ... 52. Examinând hotărârile judecătorești anexate cererii de recurs în interesul legii, se constată existența unei practici neunitare, reflectată într-un număr consistent de hotărâri provenind de la majoritatea curților de apel, care reflectă interpretarea diferită a dispozițiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 cât privește sfera
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
îndeplinirii condițiilor legale pentru acordarea compensației lunare pentru chirie. ... 108. Aceasta înseamnă că interpretarea normei, din perspectiva destinatarilor și a aplicării în timp a legii, rămâne atributul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizată pe calea mecanismului de unificare al recursului în interesul legii. ... 109. În acest context, se cuvine a se aminti că însăși Curtea Constituțională, făcând trimitere și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului^ (Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23), a
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
unor chestiuni de drept în materie penală, soluții cu caracter obligatoriu pentru instanțele judecătorești. ... 15. Referitor la competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a pronunța soluții cu caracter obligatoriu pentru instanțele judecătorești prin deciziile de soluționare a unui recurs în interesul legii, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, că această competență este prevăzută de art. 126 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia „Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
Casație și Justiție, în exercitarea rolului său constituțional, reglementat la art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, a unor decizii cu valoare de principiu în sfera interpretării și aplicării legii. Având în vedere natura cauzelor ce au ca obiect soluționarea recursurilor în interesul legii și scopul pronunțării lor, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe ex nunc. ... 16. Curtea a constatat însă că atribuția Înaltei Curți de Casație și Justiție de a soluționa recursuri în interesul legii este
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
în vedere rolul diferit al instituțiilor anterior menționate în cadrul celor două funcții - judecătorească și legislativă - ale statului, procedura diferită conform cărora funcționează și scopul diferit în care acestea își exercită atribuțiile constituționale. Astfel, scopul căii extraordinare de atac a recursului în interesul legii nu este acela de creare a unor norme de drept, ci cel de interpretare și aplicare unitară a legii pe întregul teritoriu al țării, Înalta Curte de Casație și Justiție pronunțându-se, prin deciziile date cu prilejul
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
interesul legii nu este acela de creare a unor norme de drept, ci cel de interpretare și aplicare unitară a legii pe întregul teritoriu al țării, Înalta Curte de Casație și Justiție pronunțându-se, prin deciziile date cu prilejul soluționării recursului în interesul legii, exclusiv asupra chestiunilor de drept ce au primit o soluționare diferită din partea instanțelor judecătorești și care au ca temei norme juridice adoptate de Parlament, conform atribuției sale constituționale prevăzute la art. 61 alin. (1) din Legea
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]