1,869 matches
-
romanului psihologic studiat semnificative pentru analiza relației dintre cele două personaje Acest final deschis evidențiază evoluția imprevizibilă a celor două personaje, precum și complexitatea eroilor camilpetrescieni. Astfel, Ștefan Gheorghidiu cumulează funcții narative multiple: este eul narator și, în același timp, personajul reflector și protagonistul acestui roman al experienței (narator autodiegetic). Perspectiva lui narativă este subiectivă (focalizare internă), așa încât Ela și celelalte personaje apar reflectate în oglinda conștiinței lui Ștefan, ca personaje indirecte (asemeni celor din romanele lui Marcel Proust). Urmărind fluxul conștiinței
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
București, pentru a rămâne în orășelul de munte, alături de „prietenii“ săi și de Zoe. Om de acțiune și de mare voință, inteligent și educat, cu o personalitate puternică și un tem perament coleric, Tipătescu are și un rol de personaj reflector al piesei, distan țânduse critic de „lumea pe dos“ ilustrată perfect prin Cațavencu. Caracterizat de către Pristanda printro semnificativă triadă - avere, putere, iubire (moșia, moșie, foncția, foncție, coana Joi țica, coana Joițica) -, Tipătescu are conștiința puterii absolute și comportamentul unui stăpân
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și psihologică. Tema degradării morale provocate de patima îmbogățirii se concretizează întro imagine veridică a unei lumi din Transilvania sfârșitului de veac XIX. Ea se asociază cu tema banului, tema familiei și cea a destinului, exprimate în cugetările bătrânei, personajul reflector prin care se transmit lectorului concepțiile scritorului însuși. Item 2: ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ semnificative pentru tema aleasă Destinele personajelor prin care se ilustrează tema banului sunt urmărite întro narațiune heterodiegetică, dintro
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și sinuciderea se petrec noaptea, întrun timp al stihiilor dezlănțuite. Subiectul nuvelei însumează episoade narative de mare tensiune, dinamizate de conflicte puternice de interese și de valori morale. Incipitul de tip enunțiativ se formulează ca o cugetare a unui personaj reflector, mama Anei, numită simbolic „bă trâna“. Cugetarea ei reprezintă, în același timp, o avertizare asupra forțelor conflictuale, având rol moralizator: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o avertizare asupra forțelor conflictuale, având rol moralizator: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. După principiul simetriei, finalul se constituie tot ca discurs direct al personajului reflector: Simțeam eu că nu are să iasă bine; dar așa lea fost data. Narațiunea este astfel construită în „rama“ cugetărilor bătrânei. Aceasta reprezintă o „voce“ prin care se exprimă mentalitatea unei lumi morale ce își întemeiază existența pe valori autentice și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
categorie a trăirii prin delegație intră și plusul de stimulare obținut prin implicarea afectivă în viețile altora, eroi de roman (mai rar), de film, actori, vedete (în sens autentic sau peiorativ), persoane cu notorietate de o zi, aflate în lumina reflectoarelor pentru a-și spune povestea penibilă sau îngrozitoare (banalul nu se caută). Picarescul a revenit la modă, serialele tv sunt nesfârșite, întâmplările se petrec în toate registrele (de la comedie la dramă, de la fericire la nenumărate nenorociri), fantasticul se amestecă în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
tirania grupului" este resimțită ca o binecuvântare, ca o modalitate de conformare la reperele pe care grupul le concretizează. De multe ori grupurile sunt efemere, aderențele formându-se spontan, de obicei în jurul unor "vedete" de o zi, aduse în lumina reflectoarelor de mass-media. Cel mai bun exemplu în acest sens, îl constituie atât de popularele flashmob-uri, întâlniri "programate" prin intermediul netului, având o temă dată: a asigura suportul pentru o melodie sau un interpret, a celebra o instituție (liceu, universitate etc.), o
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
obsesii triunghiulare" (vezi René Girard), m-am inspirat adeseori din interpretările unui Barthes sau Stanzel. Sprijinindu-mă pe autoritatea celui din urmă, bunăoară, mi-am permis să corectez erori încetățenite la noi. Astfel, punctul de vedere numit de Henry James reflector a pătruns în limba română ca "reflector", trimițîndu-ne astăzi la "obiectul reflectorizant" (ceea ce Friedman numește camera, iar Stanzel Reflektorfigur), mai curînd decît la "rezoner", la "ființa care reflectează". Cazuri ca acestea sînt extrem de delicate, pentru că un cuvînt, o dată intrat în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
inspirat adeseori din interpretările unui Barthes sau Stanzel. Sprijinindu-mă pe autoritatea celui din urmă, bunăoară, mi-am permis să corectez erori încetățenite la noi. Astfel, punctul de vedere numit de Henry James reflector a pătruns în limba română ca "reflector", trimițîndu-ne astăzi la "obiectul reflectorizant" (ceea ce Friedman numește camera, iar Stanzel Reflektorfigur), mai curînd decît la "rezoner", la "ființa care reflectează". Cazuri ca acestea sînt extrem de delicate, pentru că un cuvînt, o dată intrat în obișnuință, sfîrșește prin a nu mai fi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
telegrama pe care i-a trimis-o Johnnie ca să-i spună că va veni la bal, sfîrșitul notiței e distrus prin împușcare, în așa fel încît să reflecte atît PUNCTUL DE VEDERE al fetei cît și punctul de vedere al reflectorului, mai "obiectiv". ¶Genette 1980. focalizare exterioară [external focalization]. 1. Un tip de FOCALIZARE sau PUNCT DE VEDERE în care informația transmisă este în cea mai mare parte limitată la ceea ce fac și spun personajele, neexistînd o mențiune directă a ceea ce
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii profunde, în modelul greimasian. Obiectul (analog PERSONAJULUI CĂUTAT de la Propp și SOARELUI de la Souriau) e căutat de SUBIECT. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL. obiectivul reflectorului [camera eye]. O tehnică ce presupune că situațiile și evenimentele transmise "se întîmplă pur și simplu" în fața unui aparat neutru și că ele sînt transmise ca atare, în acest fel (trilogia S.U.A.); REFLECTOR. ¶Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Magny 1972
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL. obiectivul reflectorului [camera eye]. O tehnică ce presupune că situațiile și evenimentele transmise "se întîmplă pur și simplu" în fața unui aparat neutru și că ele sînt transmise ca atare, în acest fel (trilogia S.U.A.); REFLECTOR. ¶Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Magny 1972. omnisciență editorială [editorial omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența editorială caracterizează naratorul heterodiegetic, omniscient, ca și pe NARATORUL INTRUZIV (Război și pace). ¶N. Friedman 1955b. Vezi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu punct de vedere intern variabil: Vîrsta rațiunii, Spre far); (6) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ (narator heterodiegetic cu punct de vedere intern fix: Ambasadorii, Portret al artistului în tinerețe); (7) MODUL DRAMATIC (narator heterodiegetic cu punct de vedere exterior: Vîrsta ingrată); (8) REFLECTOR (situațiile și evenimentele narate "tocmai se întîmplă" înaintea unui aparat neutru și sînt transmise de acesta fără vreo organizare sau selecție vizibilă). ¶Stanzel identifică trei tipuri principale de SITUAȚII NARATIVE: SITUAȚIE NARATIVĂ AUCTORIALĂ (caracterizată de un narator omniscient: Tess D
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
este strîns legat de PERIPEȚIE. ¶Aristotle 1968 [1965]. recuzită [prop]. Un EXISTENT care nu este activ în situațiile și evenimentele povestite. În opoziție cu PARTICIPANTUL, recuzita face parte din MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. ¶Grimes 1975. referent [referent]. Vezi CONTEXT. ¶Jakobson 1960 [1964]. reflector [camera]. Unul din cele opt tipuri de PUNCT DE VEDERE, după Friedman, care găsește în această tehnică condițiile optime pentru excluderea naratorului. Reflectorul sau OBIECTIVUL REFLECTORULUI (se presupune că) înregistrează, fără organizare vizibilă ori selecție, tot ce se derulează în fața
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu PARTICIPANTUL, recuzita face parte din MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. ¶Grimes 1975. referent [referent]. Vezi CONTEXT. ¶Jakobson 1960 [1964]. reflector [camera]. Unul din cele opt tipuri de PUNCT DE VEDERE, după Friedman, care găsește în această tehnică condițiile optime pentru excluderea naratorului. Reflectorul sau OBIECTIVUL REFLECTORULUI (se presupune că) înregistrează, fără organizare vizibilă ori selecție, tot ce se derulează în fața sa. ¶N. Friedman 1955b. regula rescrierii [rewrite rule]. O regulă de forma X → Y (a se citi "rescrieți X ca Y" sau "X
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
face parte din MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. ¶Grimes 1975. referent [referent]. Vezi CONTEXT. ¶Jakobson 1960 [1964]. reflector [camera]. Unul din cele opt tipuri de PUNCT DE VEDERE, după Friedman, care găsește în această tehnică condițiile optime pentru excluderea naratorului. Reflectorul sau OBIECTIVUL REFLECTORULUI (se presupune că) înregistrează, fără organizare vizibilă ori selecție, tot ce se derulează în fața sa. ¶N. Friedman 1955b. regula rescrierii [rewrite rule]. O regulă de forma X → Y (a se citi "rescrieți X ca Y" sau "X constă din Y
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
rezolvare [resolution]. 1. În terminologia aristotelică, acea parte a intrigii care merge de la începutul unei schimbări în destin la SFÎRȘIT. În acest sens, rezolvarea (lusis) n-ar trebui confundată cu DEZNODĂMÎNTUL. 2. Vezi REZULTAT. ¶Aristotle 1968 [1965]; Labov 1972. rezoner [reflector]. În terminologia lui James, FOCALIZATORUL, CENTRUL NARAȚIEI, deținătorul PUNCTULUI DE VEDERE, CONȘTIINȚA CENTRALĂ sau INTELIGENȚA CENTRALĂ. H. James 1972. Vezi și FOCALIZARE. rezultat [result]. În terminologia lui Labov, rezolvarea evenimentelor care constituie PUNEREA SUB TENSIUNE; SFÎRȘITUL. Dacă se consideră că
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
vedenii înșelătoare și nu veți mai rosti proorociri...” Dar ei, neastîmpărații, au continuat-o cu proorocirile și minciunile lor pentru că era meserie bănoasă și căutată, ajungînd pînă în zilele noastre cu marele prooroc Elie Wiesel, care este chinuit sub lumina reflectoarelor de taina marilor minciuni ivrite inclusiv a industriei holocaustului. Și snoava lui Filon cu interpretarea textelor mozaice numai prin alegorie, este tot o mare minciună pusă la cale de acest întunecat în acțiunea lui de iudaizare a religiei geților. În
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
motiva pe oameni este acela de „a da recunoaște meritele acolo unde se impune”. Deși pare ușor de spus, în practică multor oameni li se pare că pierd o parte din sufletele lor atunci când îi pun pe alții în lumina reflectoarelor. Când Harry a cerut să i se dea posibilitatea de a reorganiza o secție a departamentului nostru ultraperformant, am simțit ca și cum aș fi renunțat la un membru al familiei. Aceea era responsabilitatea mea supremă și simplul gând că cineva ar
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
fotbal sau de baseball înclusiv în Hall of Fame. Încercați să vă închipuiți cum îi radiază fața când își vede numele alături de cele ale ale figurilor legendare cărora li s-a făcut această onoare. A vă pune oamenii sub lumina reflectoarelor poate ridica moralul tuturor și inspira în special clienții care beneficiază de serviciul dumneavoastră demn de panoul de onoare. Un angrosist din Chicago a făcut ca acest sistem să aducă beneficii reale. El adaugă numele persoanei la panoul de onoare
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
carton de 3 × 5, scrieți: „Ceea ce e răsplătit se va repeta”. Puteți crea propriul dumneavoastră panou de onoare și improvizați ideile pe care echipa dumneavoastră le-ar putea găsi. Important este să recunoașteți meritele și să puneți oamenii în lumina reflectoarelor. +++ Această companie oferă angajatului un bonus salarial și felicitări scrise. Vorbind despre motivarea oamenilor - banii vorbesc! Aceste scrisori ale clienților și nominalizările lor la panoul de onoare sunt afișate în sala de așteptare pentru clienți. Angajații nu numai că sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
afirmația lui Vâșinski, la un banchet, că intelectualii români aveau de ales între „titluri, onoruri și bani ori Siberia”. Lectura devine însă acaparantă prin smulgerea unor măști de politicieni și scriitori venerați, prin desecretizarea vieții lor intime, prin punerea sub reflector a unor practici medievale de conducere instituite de Ceaușescu, operante chiar la cel mai înalt nivel de partid și de stat. Fostul scriitor de curte, membru al CC al PCR, răsfățatul familiei conducătoare, invocă destăinuiri ale unor comuniști de frunte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
are la activ scenariile pentru Valurile Dunării, Setea și Străinul, filme de referință ale anilor ’60, toate cu un apă sat conținut propagandistic. Pădurea spânzuraților are premiera pe 25 martie 1965. Armata imperială austro-ungară e stresată de inamic cu un reflector. El este lumina, care pătrunde în conștiințe, și în cea a lui Apostol Bologa. Dar inamicul care mișcă reflectorul, cine e ? În film sunt românii, ceea ce reprezintă o scurtcircuitare masivă a textului lui Rebreanu. Căci, iată unde suntem în prima
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
apă sat conținut propagandistic. Pădurea spânzuraților are premiera pe 25 martie 1965. Armata imperială austro-ungară e stresată de inamic cu un reflector. El este lumina, care pătrunde în conștiințe, și în cea a lui Apostol Bologa. Dar inamicul care mișcă reflectorul, cine e ? În film sunt românii, ceea ce reprezintă o scurtcircuitare masivă a textului lui Rebreanu. Căci, iată unde suntem în prima parte a romanului : — Urâtă țară aveți, muscale ! sare deodată caporalul, întorcându-se spre gropari și uitându-se cu necaz
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Auzi ?... Țara... locurile... niet frumos ! Adăugă apoi, arătând cu mâna ținutul și stâlcindu-și graiul spre a se face mai înțeles. Țăranul holbă ochii, nedumerit, cu un zâmbet umil, bolborosind ceva pe rusește. Suntem în inima Rusiei, în localitatea Zirin, reflectorul e ațintit asupra pozițiilor austro- ungare de ruși, nu de români. Această situație din primul război mondial o amintea cât se poate de clar pe cea din al doilea, când armata română, alături de cea germană, a ajuns până la Stalingrad. Foarte
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]