2,546 matches
-
renovarea integrală a clădirii vor mai trece câțiva ani. Proprietarii actuali vor să îi redea strălucirea de acum o sută de ani, prin organizarea de evenimente artistice și culturale. Satul are două biserici situate în mijlocul vechii vetre a satului. Biserica reformată datează din sec. XIII-XIV, iar biserica ortodoxa din sec. XVI-XVII. O legendă locală spune că la trecerea mongolilor prin acest sat, probabil sec. XIV, femeile și copiii s-au ascuns în capela bisericii reformate. Au fost însa descoperiți și luați
Dârja, Cluj () [Corola-website/Science/299563_a_300892]
-
în mijlocul vechii vetre a satului. Biserica reformată datează din sec. XIII-XIV, iar biserica ortodoxa din sec. XVI-XVII. O legendă locală spune că la trecerea mongolilor prin acest sat, probabil sec. XIV, femeile și copiii s-au ascuns în capela bisericii reformate. Au fost însa descoperiți și luați prizonieri sau uciși. În 1910, erau 922 de locuitori din care 737 români, 127 maghiari, 56 țigani, iar două familii au fost germani. În 2002, erau 246 de locuitori din 213 români, 26 țigani
Dârja, Cluj () [Corola-website/Science/299563_a_300892]
-
58,13%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (36,26%) și romi (2,55%). Pentru 3,06% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (54,48%), dar există și minorități de reformați (20,17%), adventiști de ziua a șaptea (15,46%) și martori ai lui Iehova (3,65%). Pentru 3,14% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: În arealul comunei au fost
Comuna Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/299572_a_300901]
-
sunt cele de romi (5,98%) și maghiari (2,18%). Pentru 3,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,39%), dar există și minorități de penticostali (5,75%) și reformați (1,78%). Pentru 3,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Satul apare menționat în anul 1293 sub denumirea de "Chan" într-un document al Cancelariei Regelui Andrei al Ungariei
Comuna Ceanu Mare, Cluj () [Corola-website/Science/299576_a_300905]
-
76,67%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (17,41%) și romi (4,01%). Pentru 1,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,3%), dar există și minorități de reformați (12,39%), romano-catolici (8,23%) și greco-catolici (5,32%). Pentru 1,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Ca structură, populația este alcătuită din români (76,14%), maghiari (20,46%) și rromi (3,4%), iar din punct de vedere
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Ca structură, populația este alcătuită din români (76,14%), maghiari (20,46%) și rromi (3,4%), iar din punct de vedere al confesiunii ortodocșii dețin ponderea cea mai mare (69,2%) urmați de reformați (13,8%) și romano-catolici (7,8%). Deși populația comunei este diversificată, atât din punct de vedere etnic cât și confesional, nu s-au semnalat conflicte interetnice sau interreligioase. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
de 4.089 locuitori, dintre care 1.832 români, 1.772 maghiari, 431 țigani, 32 evrei, 21 germani și 1 persoană de altă etnie. Sub aspect confesional populația comunei era alcătuită din 1.124 romano-catolici, 951 greco-catolici, 916 ortodocși, 793 reformați, 247 unitarieni, 32 mozaici, 10 lutherani ș.a. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Ambele biserici au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
numele vechi al satului Dârja - Derzse provine din toponimul slav drżava, cu sensul de loc, moșie, proprietate, iar Kádár József nu exclude ipoteza ca Derzs să fi fost antroponim. În timpul domniei lui Gabriel Bethlen s-a constituit în Panticeu comunitatea reformată - calvină. Ea a folosit o biserică mai veche, locaș de cult pentru romano-catolici, care a existat la Panticeu, prezența ei fiind consemnată documentar la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Biserica a fost construită în
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
pereții laterali. O altă refacere datează din 1791 și este menționată într-o inscripție făcută de Asztalos Lörincz, la solicitarea lui Filep Eva, în memoria lui Filep Samuel. Încă o renovare de amploare a fost realizată în anul 1812. Biserica reformată avea două clopote. Cel mai mare a fost turnat în 1755 și a fost refăcut la Cluj, în 1815. Dintre obiectele de cult mai vechi care se păstrau la sfârșitul secolului al XIX-lea, Kádár József menționează un pahar din
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
În 1865, biserica reformată din Panticeu avea în proprietate un teren cu o suprafață de cca. 35 de jugăre, care era dat în arendă pentru suma de 168 de florini. La aceasta se adăuga și terenul ocupat de cimitir. Preoții reformați ai comunității din Panticeu au fost Papolczi Mózes (1681-1699), Köpeczi Sámuel (1699-1720), Léczfalvi Bálint (1720-1723), Bányai István (1723-1725), Gyárfás Pál (1725-1727), Baczoni Mihály (1727-1732), Csernátoni György (1732-1739), Losonczi András (1739-1741), Albisi József (1741-1750), Keresztes András (1750-1768), Széki Gyöegy (1768-1792), Kovács
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
1739-1741), Albisi József (1741-1750), Keresztes András (1750-1768), Széki Gyöegy (1768-1792), Kovács Zsigmond (1792-1809), Almási Sámuel (1809-1865), Maksai Károly (1866-1870), Ideig Varga (1870-1880), Miklósi József (1880-1896), Szakács István din 1896 . La un moment dat, a existat o dispută între membrii comunității reformate privind colectarea salariului preotului deoarece, în 1787, baronul Inczéldi a refuzat să-i asigure acestuia onorariul, iar enoriașii au crezut, în timpul domniei împăratului Iosif al II-lea și după 1848, că preotul este remunerat de stat. În 1865, plata preotului
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
maghiară a satului Dârja a fost în Evul Mediu de religie catolică. Localnicii aveau un locaș de cult din piatră și erau păstoriți, în jurul anului 1509, de preotul Mihály . Majoritatea comunității maghiare din satul Dârja a fost convertită la religia reformată (calvină) în secolul al XVI-lea după opinia profesorului arhivist Kádár József . Numărul mare de credincioși a făcut ca aceasta să devină pentru o vreme parohie de sine-stătătoare. În jurul anului 1658, când turcii au ocupat Oradea și au luat sub
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
vreme parohie de sine-stătătoare. În jurul anului 1658, când turcii au ocupat Oradea și au luat sub control comitatele Dăbâca și Solnocul Interior, Dârja și satele din împrejurimi au fost atacate. O parte a locuitorilor Dârjei s-au refugiat în biserica reformată, unde au fost măcelăriți, iar locașul de cult a fost devastat. Mai târziu, după anul 1658, ca urmare a invaziei otomano-tătară care a dus la nimicirea unui număr mare de reformați adăpostiți chiar în interiorul locașului de cult, comunitatea reformată Dârja
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
parte a locuitorilor Dârjei s-au refugiat în biserica reformată, unde au fost măcelăriți, iar locașul de cult a fost devastat. Mai târziu, după anul 1658, ca urmare a invaziei otomano-tătară care a dus la nimicirea unui număr mare de reformați adăpostiți chiar în interiorul locașului de cult, comunitatea reformată Dârja devine filie a bisericii similare din Panticeu. Biserica reformată din Dârja a fost reconstruită în anii 1721-1725 de Varsány Benedek pe locul inițial, dar fără altar. Cu acest prilej, printre ruine
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
biserica reformată, unde au fost măcelăriți, iar locașul de cult a fost devastat. Mai târziu, după anul 1658, ca urmare a invaziei otomano-tătară care a dus la nimicirea unui număr mare de reformați adăpostiți chiar în interiorul locașului de cult, comunitatea reformată Dârja devine filie a bisericii similare din Panticeu. Biserica reformată din Dârja a fost reconstruită în anii 1721-1725 de Varsány Benedek pe locul inițial, dar fără altar. Cu acest prilej, printre ruine a fost descoperit un vas din piatră folosit
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
Varsányi Benedek și Gáspar și o față de masă primită de la Hársanyi Ferenc și soția lui. Varsányi Pál, căpitan în regimentul grofului Gyulai, a donat în sec al XIX-lea 100 de florini pentru completarea salariului preotului. Ca filie a parohiei reformate din Panticeu, comunitatea din Dârja a beneficiat de serviciile religioase ale preoților din această localitate. Despre numărul exact al reformaților din Dârja avem informații cu un grad ridicat de precizie relativ târziu, din 1850, când guvernarea militară austriacă a realizat
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
1850, când guvernarea militară austriacă a realizat recensământul populației Transilvaniei cu scopul declarat de a aduna informații pentru rezolvarea problemelor administrative interne. Recensământul, efectiv realizat în vara și toamna anului 1850, indica în satul Dârja 92 de persoane de religie reformată . Alături de aceștia sunt atestați și 15 romano-catolici dintr-un total al populației de 676 locuitori. Același recensământ indică 97 de locuitori maghiari ceea ce permite concluzia că această etnie este de cu mici excepții de confesiune reformată. O situație aproape similară
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
de persoane de religie reformată . Alături de aceștia sunt atestați și 15 romano-catolici dintr-un total al populației de 676 locuitori. Același recensământ indică 97 de locuitori maghiari ceea ce permite concluzia că această etnie este de cu mici excepții de confesiune reformată. O situație aproape similară este indicată și de recensământul populației Transilvaniei din 1857: 93 de reformați calvini, 27 de romano-catolici, la care se adaugă 9 persoane de confesiune unitariană . Recensământul din 1880 indică 80 de reformați, iar cel din 1900
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
populației de 676 locuitori. Același recensământ indică 97 de locuitori maghiari ceea ce permite concluzia că această etnie este de cu mici excepții de confesiune reformată. O situație aproape similară este indicată și de recensământul populației Transilvaniei din 1857: 93 de reformați calvini, 27 de romano-catolici, la care se adaugă 9 persoane de confesiune unitariană . Recensământul din 1880 indică 80 de reformați, iar cel din 1900 - 102 credincioși de aceeași confesiune. Comunitatea romano-catolică din Dârja numără, în 1880, 15 persoane, iar în
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
mici excepții de confesiune reformată. O situație aproape similară este indicată și de recensământul populației Transilvaniei din 1857: 93 de reformați calvini, 27 de romano-catolici, la care se adaugă 9 persoane de confesiune unitariană . Recensământul din 1880 indică 80 de reformați, iar cel din 1900 - 102 credincioși de aceeași confesiune. Comunitatea romano-catolică din Dârja numără, în 1880, 15 persoane, iar în 1900 - 40. Recensământul din anul 1941 evidențiază că numărul reformaților din Dârja a ajuns la 89, iar cel al romano-catolicilor
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
XIX-lea. Specialiștii consideră că este o construcție veche pentru care s-au folosit ca materiale cărămida, piatra și mai puțin lemnul, care au rezistat de-a lungul vremii războaielor și incendiilor. Biserica este de mici dimensiuni, adaptată perfect comunității reformate din Cubleșu Someșan. O restaurare mai importantă a fost realizată în secolul al XVIII-lea de zidarul Sipoș David, pictorul Bodoni József, tâmplarul Lengyel József și clopotarul Klein Oszkár. O altă renovare s-a înregistrat în anii 1910-1912, când meșterul
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
pictorul Bodoni József, tâmplarul Lengyel József și clopotarul Klein Oszkár. O altă renovare s-a înregistrat în anii 1910-1912, când meșterul cubleșan Petofi Miklós a refăcut acoperișul locașului de cult. În vâltoarea evenimentelor celui de-al doilea război mondial, bisericii reformate i-a fost distrusă arhiva, mica bibliotecă și mobilierul liturgic. Credincioșii au reușit să recupereze mai târziu o parte a obiectelor dispărute cu acel prilej, dar documentele incendiate în spatele bisericii nu au mai putut fi reconstituite. O altă refacere a
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
a fost distrusă arhiva, mica bibliotecă și mobilierul liturgic. Credincioșii au reușit să recupereze mai târziu o parte a obiectelor dispărute cu acel prilej, dar documentele incendiate în spatele bisericii nu au mai putut fi reconstituite. O altă refacere a bisericii reformate s-a realizat în 1962 și 1966. În 1962 s-a înregistrat și o refacere a acoperișului turnului cu sprijinul nemijlocit al preoților reformați Bóne Lajos și Márkus Endre. Locașul de cult are un număr important de inscripții, multe datate
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
dar documentele incendiate în spatele bisericii nu au mai putut fi reconstituite. O altă refacere a bisericii reformate s-a realizat în 1962 și 1966. În 1962 s-a înregistrat și o refacere a acoperișului turnului cu sprijinul nemijlocit al preoților reformați Bóne Lajos și Márkus Endre. Locașul de cult are un număr important de inscripții, multe datate în secolul al XVIII-lea, majoritatea în limba maghiară, dar și în limba latină. Locurile alese pentru așezarea lor au fost tavanul, balcoanele, altarul
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
vechi, schimbarea covoarelor cu mochetă și acoperirea băncilor cu învelitori noi. Bisericii reformate din Cubleș i-a aparținut casa parohială, casa cantorului, un grajd cu hambar și o clădire de 10m x 6m, în care a funcționat o vreme școala reformată, mai tîrziu fiind folosită ca grădiniță pentru copii familiilor reformate și ulterior devenind un fel de casă de cultură folosită în comun de toată comunitatea. Clădirea a fost contruită în anul 1904, așa cum reiese dintr-un document emis la 15
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]