12,047 matches
-
valorificate după interpretarea globală a procesului și a rezultatelor : • prin diagnoza inițială, • prin verificarea continuă de constatare și îndrumare formativă, • prin examinare docimologică, • prin măsurare standardizată, • prin raportare la obiective, • prin verificarea de comportamente observabile, • prin accentul pus pe direcțiile reglării, pentru adaptarea sistemului sau luarea de decizii. De aici poate rezulta o clasificare a modelelor în evaluare: evaluarea-măsurare (de tip clasic prin efecte, prin metrie, docimologie), evaluarea-gestiune (cu raționalizarea prin obiective, prin luarea de decizii, evaluarea în sistem) și evaluarea-judecare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
întreținut mult timp separarea lor. Autoevaluare versus a fi evaluat • Evaluarea curentă, în timpul învățării se deose bește de evaluarea sumativă. Educatul participă, pe diferite criterii, la evaluarea achizițiilor sale, autonom, prin autocontrol, autocorectare, autoevaluare, prin angajarea lui în procese de reglare, de adaptare a mijloacelor de ameliorare. • Educatul nu evaluează propriile producții. Evaluarea cere implica rea totală a lui în prezentarea riguroasă a achizițiilor. Istoria evaluării în educație a surprins abordări tradiționaliste sau actualizate, concretizate în diferite modele-instrumente metodologice, dar acum
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
validarea achizițiilor. Desigur că aici nu sunt surprinse toate paradigmele și modelele evaluării, ci doar cele derivate din relația evaluare-docimologie (relația evaluare-examene, conduita de examinare, construcția examenelor), selectate și combinate (în 18 moduri de combinare): • după funcție (de orientare, de reglare, de certificare), • după modul de culegere a datelor (sumativă, integrată, descriptivă), • după interpretare (normativă, criterială). Iar interpretările asupra specificului, valorii acestora, consideră Roegiers în justificarea evaluării integrative, pot fi făcute astfel la nivelul axei verticale (axa sensului, de la control maximal
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în vedere doar rezultatele măsurabile (cunoștințele), ci mai ales procesele, experiențele de învățare, procedurile, contextul, situațiile, soluțiile alternative folosite care conduc la construcția capacităților, competențelor, atitudinilor. Dacă este în timpul construirii formării, atunci evaluarea este una formativă, pe baza intervențiilor de reglare, prin raportare la particularități, la norme, la valori, la indicatori de performanță, spre deosebire de cea finală, de certificare a performanței, care devine sumativ-integrativă aici. Dar în ambele evaluări astfel se observă, se analizează toate componentele competenței prin raportare la aceste criterii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Și chiar de la începutul abordării ei, cercetările (De Ketele, 1993) i-au recunoscut avantajele față de modelele tradiționale: • face parte din procesul normal de învățare a fiecărui obiectiv în parte, pentru ameliorare, mai ales în cazul pedagogiei diferențiate, prin procesul de reglare, • se deosebește de evaluarea sumativă, care este de bilanț a performanțelor, achizițiilor, • parcurge anumite etape esențiale (culegerea de informații în sesizarea progresului și a dificultăților în învățare, interpretarea lor din perspectiva referențialului de criterii și stabilirea diagnosticului cauzelor care provoacă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
parcurge anumite etape esențiale (culegerea de informații în sesizarea progresului și a dificultăților în învățare, interpretarea lor din perspectiva referențialului de criterii și stabilirea diagnosticului cauzelor care provoacă dificultățile, adaptarea activităților în funcție de interpretările date), ca și • modalități specifice de aplicare (reglarea retroactivă, reglarea interactivă în cursul procesului, ghidarea adecvată conform diagnozei, combinarea și alternarea soluțiilor, reglare proactivă în baza cunoașterii experienței anterioare a educaților). Cel mai adesea este remarcat rolul evaluării formative pentru pedagogia diferențială, prin analiza erorilor și a înțelegerii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
etape esențiale (culegerea de informații în sesizarea progresului și a dificultăților în învățare, interpretarea lor din perspectiva referențialului de criterii și stabilirea diagnosticului cauzelor care provoacă dificultățile, adaptarea activităților în funcție de interpretările date), ca și • modalități specifice de aplicare (reglarea retroactivă, reglarea interactivă în cursul procesului, ghidarea adecvată conform diagnozei, combinarea și alternarea soluțiilor, reglare proactivă în baza cunoașterii experienței anterioare a educaților). Cel mai adesea este remarcat rolul evaluării formative pentru pedagogia diferențială, prin analiza erorilor și a înțelegerii proceselor, prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
interpretarea lor din perspectiva referențialului de criterii și stabilirea diagnosticului cauzelor care provoacă dificultățile, adaptarea activităților în funcție de interpretările date), ca și • modalități specifice de aplicare (reglarea retroactivă, reglarea interactivă în cursul procesului, ghidarea adecvată conform diagnozei, combinarea și alternarea soluțiilor, reglare proactivă în baza cunoașterii experienței anterioare a educaților). Cel mai adesea este remarcat rolul evaluării formative pentru pedagogia diferențială, prin analiza erorilor și a înțelegerii proceselor, prin valorificarea valorii cunoașterii și a stimulării autoevaluării, metacogniției, prin mobilizarea achizițiilor în diferite
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
1997; Belleau, 2000; Meyer, 2000; Bell și Cowie, 2001; Lynch, 2003 ; George și Cowan, 2004; Joița 2006; Jason, 2008). Tabel 21: Evaluarea formativ-constructivistă note specifice Criteriul Evaluarea formativ-constructivistă Esența • Ca tip de evaluare formativă sau de dezvoltare, cu rol de reglare a procesului, este mai mult o strategie de intervenție particularizată, decât o atitudine, pentru a identifica scopul și potențialul educaților în și pentru rezolvarea sarcinilor, în chiar timpul desfășurării activității de învățare directă, devenind un suport de tip formativ (pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
stării achizițiilor, ci o interogare și o reflecție asupra procesului, a traiectoriei, a modului lor de învățare, a situației în care se află în învățare, pentru a trece apoi la acțiunea, sarcina următoare. Este formativă orice evaluare care contribuie la reglarea învățării în curs de derulare, în baza valorificării mesajului feedbackului și a constatării evoluției procesului, accentul căzând pe efectele evaluării. Dar nu este numai atât, ca elemente, ci un sistem de gândire și acțiune pentru reglarea proceselor învățării. Nu se
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evaluare care contribuie la reglarea învățării în curs de derulare, în baza valorificării mesajului feedbackului și a constatării evoluției procesului, accentul căzând pe efectele evaluării. Dar nu este numai atât, ca elemente, ci un sistem de gândire și acțiune pentru reglarea proceselor învățării. Nu se apreciază performanța, ci relația educatului cu procesul învățării pe care-l parcurge, pentru a atinge performanța așteptată. Informațiile acumulate astfel, asupra nivelului de înțelegere și acțiune, se interpretează în raport cu obiectivele, cu experiența anterioară, cu particularitățile individuale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
runde de interpretări, colectarea de opinii postexperiență, recursul la grupuri-focus de analiză. • Moduri proprii ale educaților de tip formativ: înțelegerea sarcinii, conștientizarea sarcinii și a nivelului de atins, autoevaluarea, autocorectarea în raport cu criteriile de realizare și criteriile de reușită. • Moduri de reglare de tip formativ: retroactiv, proactiv și interactiv. • Observația, fiind cea mai des utilizată de către educatorul practician, oferă multiple oportunități pentru a-și dovedi eficiența și în cunoașterea participării, implicării educaților la procesul învățării: cum rezolvă, cum gândește, cum reflectează, cum
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
arată deficiențele, dificultățile sistemului educațional, după diferite evaluări sumative, • precizează indicatori de evaluare sumativă, generală, • reflectă acordul sistemului educațional cu așteptările societății, • permite o interpretare riguroasă a datelor, mai ales cantitativă, • sunt folosite de către manageri care concep politici educaționale, pentru reglare sau schimbări de fond, • stabilește ranguri pentru diferite probleme generale, ca bază a deciziilor strategice, • influențează direcțiile de cercetare a performanțelor în educație, se propun noi soluții generale sau noi indicatori, • sunt implicate în precizarea scopurilor, a obiectivelor generale, specifice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sistemului, până la nivelul evaluărilor sumative anuale, • utilizează testarea ca metodă dominantă, pentru măsurare riguroasă, complexă, • generează cercetări pentru noi obiective, resurse, management, metodologii generale, • arată eficiența educației, a sistemului în raport cu așteptările societății și determină inițierea de cercetări, de dialoguri de reglare la acest nivel, • generează studii interdisciplinare pentru explicarea complexă a celor obținute și pentru reglare astfel, mai ales sociologice, psihologice, manageriale, economice, politice, la nivel de sistem. • mobilizează comunitatea interesată de educație, de sistem (educatori, părinți, economiști, cercetători) pentru acțiuni
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
generează cercetări pentru noi obiective, resurse, management, metodologii generale, • arată eficiența educației, a sistemului în raport cu așteptările societății și determină inițierea de cercetări, de dialoguri de reglare la acest nivel, • generează studii interdisciplinare pentru explicarea complexă a celor obținute și pentru reglare astfel, mai ales sociologice, psihologice, manageriale, economice, politice, la nivel de sistem. • mobilizează comunitatea interesată de educație, de sistem (educatori, părinți, economiști, cercetători) pentru acțiuni prin cooperare de reglare sau schimbare. În același sens, evaluarea de tip PISA (descrisă mai
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
generează studii interdisciplinare pentru explicarea complexă a celor obținute și pentru reglare astfel, mai ales sociologice, psihologice, manageriale, economice, politice, la nivel de sistem. • mobilizează comunitatea interesată de educație, de sistem (educatori, părinți, economiști, cercetători) pentru acțiuni prin cooperare de reglare sau schimbare. În același sens, evaluarea de tip PISA (descrisă mai sus) are consecințe asupra "pedagogiei prin rezultate", sprijinind un nou mod de reglare a educației și aducând în prim plan construcția unui ansamblu de indicatori pentru randamentul intern și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mobilizează comunitatea interesată de educație, de sistem (educatori, părinți, economiști, cercetători) pentru acțiuni prin cooperare de reglare sau schimbare. În același sens, evaluarea de tip PISA (descrisă mai sus) are consecințe asupra "pedagogiei prin rezultate", sprijinind un nou mod de reglare a educației și aducând în prim plan construcția unui ansamblu de indicatori pentru randamentul intern și extern al sistemului educativ, pe întreaga sa durată. O astfel de evaluare a atras reflecții pentru un plan de redresare a educației, a reușitei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
explicit, • utilizare de metode specific manageriale, • respectare a ținutei științifice în realizarea funcțiilor manageriale, • insistență în formarea culturii specifice și a profesionalizării manageriale actualizate. Managementul clasic cere competențe de bază, pentru specificarea activităților manageriale cunoscute (planificare, organizare, decizie, coordonare, evaluare, reglare), pe când leadershipul arată cum se aplică acestea în situații reale, prin elementele de personalitate ale educatorului-lider și prin modificarea relațiilor cu educații, cu elementele sistemului, ale contextului educațional. Leadershipul în clasă este acea activitate a unor educatori-lideri (formali sau/și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sistemul dinamic, adaptativ al acțiunilor, procedurilor, proceselor, instrumentelor, facilităților, îndrumărilor, punctelor de sprijin folosite de către educatorul-lider. Scopul este ca să-i motiveze pe educați, să le determine participarea, colaborarea, comunicarea, construirea înțelegerii în învățare, implicarea în decizii sau în evaluare și reglare, autocontrol, autodisciplinare, autoeducație, să-i ghideze, să-i direcționeze în realizarea obiectivelor, prin interactivitate. În acest sens, unii autori (apud Zlate, 2004) afirmă că în fapt leadershipul a fost înaintea managementului, pentru că a fost interesul pentru activitatea de conducere și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reciprocă, pentru realizarea eficientă, eficace, de succes a obiectivelor: managementul asigură eficiența, iar leadershipul imprimă calitatea. Dar alți autori (Maccoby, 2000) mută accentul și utilizează sintagma management versus leadership: în management accentul cade pe funcții (planificare, organizare, decizie, finanțare, evaluare, reglare), iar în leadership pe utilizarea interrelațiilor pentru realizarea optimă a activităților (motivare, participare, îndrumare, stimulare, facilitare, ghidare, coordonare, consiliere). Educatorul-manager alege obiectivele, resursele și activitățile potrivite lor, le administrează și gestionează, pe când educatorul-lider caută alternativele procedurale, formulează ipoteze de soluționare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
receptare, stimulare, negociere, aprobare-valorizare, ameliorare, recunoaștere, dacă dorește participarea și implicarea reală, progresivă a educaților, în conducerea activității. Doar pentru menținerea atenției, de pildă (nu doar captarea ei inițială), a interesului, acesta poate recurge la tehnici manageriale în organizare, îndrumare, reglare: utilizează pauze tăcute, schimbă tonul vocii (prin coborâre), redirecționează educatul către alt mod de prezentare, efectuează evaluări pentru conduitele de succes, introduce probe de control, face întreruperi și efectuează alte acțiuni, recurge la delegarea de responsabilități sau la cooperare ș.a.
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
morale), • creșterea progresivă a performanțelor așteptate și posibil de atins, • redefinirea sarcinilor și punerea în mai multe situații, • anticiparea dificultăților, • pregătirea pentru învingerea dificultăților, prevenirea conflictelor, • antrenarea în realizarea evaluării formative și în formularea de decizii care ar rezulta pentru reglare, • dezbaterea situațiilor de rezolvare a sarcinilor în condiții date de resurse minimale, • valorificarea unor cazuri de reușită model, • exersarea progresivă a manifestării autonomiei în rezolvarea de diferite sarcini de management, • apelul la utilizarea aprecierilor critice ale grupurilor, • exersarea respectării criteriilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ei luarea de decizii pentru rezolvări de succes, • îi implică în conceperea de proiecte ale acțiunilor, • îi stimulează în căutarea de aplicații și variante de soluționare, • provoacă formularea de ipoteze, • le stimulează interpretările proprii, • îi antrenează direct în evaluare și reglare, • prevede un context/mediu pedagogic și psihosocial adecvat afirmării elevilor, • le stimulează conștientizarea motivației și a acțiunii disciplinate, • facilitează valorificarea și corelarea cu experiențe nonformale și informale, • le antrenează metacogniția, reflecția. 8.4. Paradigma autorității versus paradigma libertății în leadershipul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în contextul real, promovează propria dezvoltare profesională astfel, se documentează, se întreabă, propune ipoteze de ameliorare sau schimbare, verifică, reflectează, argumentează decizii-consecințe, caută șanse de implementare și apoi de includere în teorie, în generalizări. • Analizează ce decizii poate lua pentru reglarea acțiunilor, pentru dezvoltarea individuală a educaților. • Exersează practicarea discursului pedagogic științific. Indicatori • Fezabilitatea (posibilitatea testării unei ipoteze). Dubla coerență (prin sistematizare cognitivă). • Rigoarea științifică (fidelitate, validitate, pertinență, consistență, transferabilitate, obiectivitate). Validitatea cercetării pedagogice este dată de posibilitatea aplicării la practica
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
viață civilizată prin imitarea modelelor comportamentale și implementarea unor norme uzuale de comportare (formule de politețe, respect, responsabilitate); Formarea unor trăsături de personalitate necesare pentru adaptarea socio-profesională; spiritul de responsabilitate, stăpânirea de sine, cinste, corectitudine, respectarea normelor de conviețuire socială; Reglarea propriei conduite în funcție de cerințele altor persoane; Exersarea capacităților de cooperare, colaborare cu cel de statut social similar sau deosebit, cu persoane cunoscute sau necunoscute. Arii de conținut Adaptarea la mediul social 1. Cunoașterea mediului social Strada: ambianță stradală (cartier, deplasare
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]