3,930 matches
-
asupra Islamului. Și mai cred iarăși că Acvila nu ținea să-l contrazică pe omul care-i suportă toate cheltuielile, ale sale, ale ofițerilor și ale armatei sale. (Și comerțul marchitanilor ruși scutiți de orice vamă merge atât de bine!...) Remarca îmi aparține. Excelență, ceea ce urmează vă interesează în mod direct. Acvila a zâmbit. A ― Bine, bine! Mă voi gândi și la asta. Dar pentru că tot vorbeam de agenții francezi, dragă prietene, trebuie să-ți dau o veste bună. Oamenii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
nici măcar un vânzător! Un amărât care vede de căruț-de-înghețată. Numele familiei noastre va fi distrus. Trebuie să țintești mai sus decât ești tu, nu mai jos. Ce nemulțumit ar fi fost să afle că și familia vânzătorului de înghețată făcea remarci similare despre familia lui. Îi ordonă lui Ammaji să o însoțească pe Pinky în drumurile la oraș. El era mult prea ocupat cu alte probleme ca să o supravegheze personal. Numai că, lui Ammaji nu prea-i plăcea rolul acesta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
a fost că înghițise jumătate din apa din bazin și ieșise la suprafață agitând atât de frenetic din mâini încât salvamarul se simțise obligat să-l întrebe dacă nu are nevoie de ajutor. De atunci, Emma îl ignorase complet, cu excepția remarcii „A, uitați-l pe marinar“ pe care le-o adresa prietenelor de fiecare dată când se intersectau pe coridoarele școlii. Jake a strâmbat din nas amintindu-și episodul. Se făcuse deja ora 6 după-amiaza. Văzând că Jessica era absorbită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
crezut că băieții au venit cu permisiunea mamei, dar, mai târziu, am aflat că Luca nu-i spusese nimic și-o mințise că-i duce în parc. —Ei, de asta era tipa șucărită. Fiindcă fusese mințită. Susan și-a direcționat remarca înspre Julia, care clătina încet din cap. Însă eu bag mâna-n foc că... Luca, nu?... - Julia s-a uitat la Alison care i-a dat confirmarea printr-o mișcare a capului - a mințit-o doar fiindcă era perfect conștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
întoarce la ea, dar contactul ăsta permanent e foarte subminant. Totuși, e inevitabil. Atunci când sunt implicați și copii. Alison a vorbit din nou, iar celelalte au avut o ușoară tresărire generată de interpretarea ei greșită. Numai că Julia a luat remarca lui Alison mult mai puțin în tragic decât anticipaseră prietenele ei. — Tocmai asta e, a murmurat ea. Nu e nici un copil implicat. James a ales să rămână în contact cu Deborah pentru simplul motiv că... ei bine... o place. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
cu fața către masă. —Fiona, la tine cum stau lucrurile? —Eiiii, asta da întrebare, a exclamat Fiona făcând o ușoară grimasă. De fapt, nu am așa de multe de raportat, decât că Jake aproape c-a omorât-o pe Jessica. Remarca ei nonșalantă a rămas plutind în aer preț de câteva secunde, până când toate au computerizat-o, după care s-a risipit instantaneu la aterizare. —Cuuuuuum? Susan era îngrozită. —Glumești, nu-i așa? Fiona a ridicat din umeri. —Oarecum. În următoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
nu era sigur dacă era doar o întâmplare sau dacă într-adevăr erau blocați și nu mai urcau nicăieri. Bărbatul s-a uitat, din nou, la ceas, după care a țâțâit din buze. Eram deja în întârziere și-acum asta... Remarca fusese rostită fără vreo destinație clară, dar de vreme ce Alison era singura altă persoană din lift, a considerat că era de datoria ei să răspundă. Da, înțeleg perfect. Eu am pauză de masă numai o oră, așa că sper să ne mișcăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
liftului s-au deschis și cei doi au pășit în magazin. Julia scana rapid și fără milă, ca o adevărată profesionistă, rafturile din fața ei. S-a îndreptat direct către rochiile de seară. James avea să plătească scump pentru acea ultimă remarcă. Degetele Juliei au alergat experte peste șirul de veșminte și s-au oprit la o rochie lungă și neagră, din mătase chinezească. Materialul era atât de ușor la atingere, că aproape că nici nu-l simțeai. Julia știa ce i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
-o întrebătoare. C-o să-ți fur copiii de lângă tine? N-aș face asta niciodată. N-aș putea nici dac-aș vrea. Tu ești mama lor. Eu sunt doar mama lor vitregă. Tocmai când discuția părea să devină mai puțin încordată, remarca lui Alison a scos-o din nou din minți pe Sofia. Nu ești mama lor vitregă! Tu nu însemni nimic pentru copiii mei. Și așa vor sta lucrurile întotdeauna. Alison a oftat din rărunchi. —Știi ceva? Mi-e milă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Într-un final, Luca și-a întors privirea către ea și-a început să clatine încet din cap, în semn de deznădejde. — Ce-a fost în capul tău? Chestia asta ne întoarce în punctul de unde am plecat. Ușor surprinsă de remarca lui, Alison s-a încruntat. —Stai puțin! Eu n-am încercat decât să ne ușurez situația. Nu poți să mă blamezi pentru asta. Femeia era conștientă că acum starea ei era una de furie, dar nu putea să se abțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ca băieții mei să afle c-am amenințat în felul ăsta, indiferent dacă ulterior am pus în practică amenințarea sau nu. Relația mea cu ei e cel mai important lucru din viața mea... Iartă-mă, a adăugat el ca o remarcă întârziată. Mai importantă decât căsnicia cu mine? Alison a simțit c-o ia cu stare de vomă când a rostit cuvintele respective. Luca și-a țuguiat buzele. —Eu privesc lucrurile astea în mod absolut diferit. Dacă însă cineva mi-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
cu părul blond și strălucitor răsfirat pe umerii bronzați. În poza aia stătea cu picioarele scufundate până la glezne în apa mării. Nick a început să urce din nou. Susan a apreciat faptul că bărbatul se simțise destul de confortabil ca să facă remarca respectivă, dar îi era și recunoscătoare fiindcă nu lungise povestea. Nunta lui Nick cu Caitlin fusese o chestie tradiționalistă și costisitoare, cu o rochie de prințesă, patru domnișoare de onoare și un tort cu trei etaje, pregătit și decorat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
aranja furioasă șervetul, întrebându-se neliniștită ce putuse James să povestească despre ea. Dacă povestise ceva, desigur. Se putea foarte bine ca Deborah să-i fi întins o capcană, nu? Dar Julia nu era sigură de nici una dintre variante, iar remarca femeii o tulburase. Deborah și-a dres glasul, indicând că era pe cale să spună ceva. Ce ți-a povestit James despre căsnicia noastră? a întrebat ea fără să se grăbească. Julia a tras aer în piept ca să se calmeze. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
că-și așază suvițele. Când a auzit zăvorul ușii de la WC, s-a întors și-a intrat în separeu înainte ca prima femeie de la rând să fi apucat să facă un pas. De-afară a început să audă valul de remarci dezaprobatoare care însuflețea coada, dar Juliei nici că i-a păsat. Senzația de ușurare produsă de golirea vezicii merita orice sacrificiu. —Scuze! Scuze! a bolborosit ea parcurgând coada în sens invers, pe lângă femeile care acum o priveau cu ochi dojenitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
după ce taică-su îi abandonase. Băiatul ridicase din umeri cu nonșalanță. Presupun că dintr-un singur motiv: pentru că, dintr-odată, s-a trezit că are iar noroc de niște super partide de sex oral. Poate că fratele ei intenționase ca remarca aia să fie sarcastică, dar răspunsul respectiv se încastrase în mintea impresionabilă a Juliei și nici că se mai clintise de-acolo. Fetița de atunci își spusese că iată, așa se țin bărbații - fiind mereu nesătulă în viața sexuală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Să ne relaxăm nițel, înțelegi? Da, înțeleg perfect ce vrei să spui, i-a răspuns el cu o expresie impasibilă. Și eu am sperat să ne relaxăm, dar, în loc de asta, tu te porți ca o cățea în călduri. La auzul remarcii aceleia necioplite, Alison a tresărit. —M-ai făcut cățea? — N-am vrut să sune așa, i-a replicat Luca obosit. Și tu știi asta. Alison a oftat și s-a aruncat pe pat cu o expresie resemnată, apoi a bătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
În exterior, a rămas calmă. De ce? a reușit ea să rostească. — Pentru că toate au copii, dar arată, în continuare, splendid... așa cum ai arăta și tu, a adăugat el cu înțelepciune. Julia a simțit că se înmoaie puțin la auzul acestei remarci. Asta se prea poate, dragul meu, dar eu nu-mi fac griji doar din cauza siluetei, ci mă gândesc și la ce o să se întâmple după nașterea copilului... cum o să fie afectată relația noastră. Julia era conștientă că-și dezvăluia unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
chiar a făcut câțiva pași înapoi, după care s-a întors cu totul. —Iar ai început. La tine chiar totul se rezumă la sex? Julia s-a ridicat pe un scaun și și-a îngăduit să surâdă la auzul acelei remarci, care, de obicei, era făcută de femeie și adresată bărbatului. La fel, era foarte rar ca bărbatul să fie cel care să insiste pentru un copil pe lângă nevasta refractară. Nu era prima dată când Julia medita asupra acestei situații inversate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
fixată în perete și dădu din cap pesimist. — Munții Huaila! repetă. Asta e chiar în zona de frontieră... — Granița în zona aceea e practic inexistentă, domnule. Nimeni n-a stabilit-o cu precizie. — „Nimic“ nu e stabilit acolo cu precizie, remarcă, ridicându-se în picioare și plimbându-se încet prin birou. Să cauți un targuí fugar în acele pustietăți e ca și cum ai căuta un pește în ocean - se întoarse și-l privi în ochi: Arhivează cazul. Anuhar-el-Mojkri, secretar eficient de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
chircită În mijlocul podelei ca un broscoi țâfnos aflat Într-o pasă foarte proastă; știa că nu e terminată și asta nu-i plăcea deloc. Problema era, Însă, că eu nu știam de ce anume avea nevoie. În cele din urmă, o remarcă făcută Întâmplător a fost cea mi-a dat ideea de a atașa de ea un lanț și de a o sălta peste una dintre grinzile din tavan. Nici n-am terminat bine, că s-a și Înveselit; desigur, Chestia știuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
am mai adăugat ceva la ea În ultimii ani, iar, În prezent, e ridicol de mică pentru serviciile oferite. Și asta era adevărat. Linda a privit de jur Împrejur ca să se asigure că lumea Înțelesese. De lângă mine, Rachel făcu o remarcă Înțeleaptă: — Dar soluțiile sunt oare chiar atât de În alb și negru? De ce nu putem să mărim taxa - să zicem, În concordanță cu inflația - și să folosim banii pentru reparația dușurilor etc. fără a schimba radical politica sălii? Sunt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
liber“, ai face mai bine să te asiguri În scris că așa va fi, pentru că altfel o să rămâi de căruță, am zis eu. Se auziră râsete, iar din partea Lindei am primit o căutătură furioasă ce voia să spună “Încă o remarcă de genul ăsta și te arunc pe ușă afară, don’șoară“. — Nu e vorba doar de bani, Își mai dădu cineva cu părerea. Ar fi ideea că sala ar putea face mai mult ca să se Întrețină singură. Ne-am nărăvit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
teribil de dezamăgiți de cea luată acum. Nu m-ar surprinde dacă ne-ar tăia bugetul. Ceea ce va duce la reduceri de personal. Sper că aspectul ăsta a fost luat În considerare de măcar o parte dintre voi, milostivilor. Sarcasmul remarcei stârni un val de protest, dar Linda nu-i acordă nici o atenție. Arăta de parcă ar fi Întocmit deja o listă cu cei care, din această clipă, se puteau aștepta să primească oricând formularul de ajutor de șomaj. Privirea ei Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
are deja. Am parcurs etapa de recitire declarației dată de mine, apoi am semnat-o. Polițistul-secretar era posesorul unei voci surprinzător de plăcute. Era și destul de arătos. M-am mustrat de una singură pentru gustul Îndoielnic al unei astfel de remarci, mai ales că individul era foarte prost Îmbrăcat. Pantalonii lui cenușii arătau ca aceia cu dungă permanentă cărora li se face reclamă pe ultimele pagini ale nesuferitelor suplimente color de duminică. În timp ce inspectorul Își aprindea o țigară, cu aerul omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
așa? Luată prin surprindere, Fliss se holbă năucită la mine. — Ei bine, cineva a făcut-o, Fliss. N-am fost eu și sunt convinsă că nici tu n-ai fost. Nu părea să dea o para chioară pe această ultimă remarcă. — Păi, nici Derek n-a fost. Îl știu de-un car de ani. N-ar omorî nici o muscă. — Mai rămân Brian, Jeff și Naomi. — Fătuca aia n-are ce căuta la o sală din capul locului, spuse Fliss și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]