3,846 matches
-
vedea nimic sau ce vezi vezi prost? Este o experiență trăită de mine personal. Într-o bună dimineață, i-am spus soției mele că eu cred că The New York Times are probleme cu tipografia, că tipăresc litere din ce În ce mai mici. Ea mi-a replicat: „Eu cred că tu ai probleme cu ochii și ar fi mai bine să mergi la un oftalmolog”. The New York Times nu Își schimbase corpurile de literă, eu trebuia să-mi pun alte lentile! Mircea Mihăieș: Ar fi un bun mesaj de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Uniunii Sovietice era bine știută. În acel moment, eram excedat de obiecțiile privitoare la cum va reacționa Rusia. Eram la o conferință științifică și am zis că Rusia nu va spune nimic, iar NATO se va extinde. Mi s-a replicat că Rusia va fi foarte nervoasă. M-am enervat la rândul meu și am sugerat că, În aceste condiții, Rusia ar trebui trimisă la psihiatru să se calmeze! Ziua a sapteatc "Ziua a saptea" Piața Victoriei vs. Palatul Cotroceni • Tema
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ocolișuri că se va sinucide, precum merită. Soția Îl Întreabă de ce, iar el Îi spune că L-a vândut pe Isus, dar că Acesta va Învia după trei zile și atunci va fi vai de pielea sa. La care soția replică Într-un hohot de râs: „Așa cum acest cocoș de pe foc poate cânta, așa Isus va Învia, precum spui!” Îndată cocoșul Începe să bată din aripi și cântă de trei ori. Iuda n-a mai stat o clipă pe gânduri, și-
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
fără o pregătire specială, din rațiuni eminamente comerciale. Acum câteva luni Îi scriam directorului unei edituri bucureștene că traducerea sistematică a textelor grecești sau latinești din... engleză rimează cu impostura. Răspunsul m-a șocat prin angelisul său iresponsabil: „Noi”, Îmi replica editorul respectiv, „anunțăm că textele sunt traduse din engleză ori din franceză, așadar avem conștiința Împăcată.” Cumplit este că această marfă de mâna a treia sau a patra se caută, se cumpără, se consumă. Aceste pseudoediții subminează edițiile corecte, științifice
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ca o plenară sovietică, s-a transformat treptat Într-o adevărată expresie a lucrării Duhului Sfânt, ci au transfigurat Însuși chipul Bisericii pământești. Din acest motiv, Părinții adunați la Vatican Între 1960 și 1965 pot fi socotiți, pe drept cuvânt, replici vii, descendenți fideli ai Părinților din primele secole, când, vorba lui Urs von Balthasar, „Biserica nu avea decât șaptesprezece ani”. Nici vorbă să idealizez efectele hotărârilor conciliare; ele se văd cu ochiul liber. Mai mult, chiar protagoniștii (Congar, Daniélou, viitorul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
genere, între critica estetică (M. Dragomirescu, T. Vianu) și cea impresionistă (G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu ș.a.), reflex al mai vechii dispute franceze dintre critica filosofică, sistematică (F. Brunetière) și cea impresionistă (Anatole France, Jules Lemaître). Lui B. i s-a replicat, în momentul ce a urmat campaniei duse alături de I. Negoițescu, Virgil Nemoianu ș.a., că, nefiind un observator la zi al producției literare, nu poate veni cu o „nouă direcție” în critică. După încă un volum de eseuri (Labirint, 1970), B.
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
numărul mare de candidați rromi și rezultatele bune la admitere au determinat suplimentarea numărului de locuri și introducerea din 2001 a unor locuri similare și la Colegiul de asistenți sociali comunitari. Exemplul secției de asistență socială din București a fost replicat și la alte facultăți similare din țară și, în ultimii ani, la unele facultăți de drept. Ministerul Educației și Cercetării a introdus acest principiu și la nivelul învățământului liceal, începând cu anul 2001 fiecare liceu oferind două locuri separate pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
dezaprobatoare, dar ea se refugie În spatele căștilor. ― Se crede amerikanida, Îi spuse Zizmo lui Lefty. Ia uită-te. Vezi? Se pune și picior peste picior. ― Asta-i America, Îi răspunse Lefty. Toți suntem acum amerikanides. ― Asta nu-i America, Îi replica Zizmo. Asta-i casa mea. Aici nu trăim ca niște amerikanides. Soția ta Înțelege. Ai văzut-o tu prin sala, arătându-și picioarele și ascultând radioul? Se auzi o bătaie În ușă. Zizmo, care avea o aversiune inexplicabilă pentru oaspeții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
la Julie. Își pusese ochelarii argintii din era RDG pe creștetul capului, ca să fotografieze oamenii care făceau plajă În depărtare. Vântul Mării Baltice Îi făcea părul să fluture. ― Sprâncenele tale sunt ca niște omizi mici și negre, i-am spus. ― Lingușitorule! replică Julie, făcând mai departe poze. N-am mai spus nimic. Așa cum primești reîntoarcerea soarelui după iarnă, am rămas nemișcat, acceptând strălucirea caldă a posibilității și simțindu-mă bine În compania acestei persoane micuțe, ciudat de pătimașe, cu părul negru ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să scoată vreun cuvânt. Apoi s-a dat jos brusc. ― Aveam o broască țestoasă, dar a evadat. ― Chiar așa? ― Mama spune că ar putea supraviețui dacă a reușit să ajungă afară. ― Probabil c-a murit, am spus eu. Clementine primi replica fără să crâcnească. Veni lângă mine și-și Întinse brațul pe lângă al meu. ― Uite, am pistrui În formă de Carul Mare, anunță ea. Am stat una lângă alta În fața oglinzii până-n podea și ne-am strâmbat. Clementine avea ochii roșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și am așteptat. Aveam În mână un obiect de recuzită. Era singurul meu obiect: un băț de plastic vopsit În așa fel Încât să imite lemnul. Atunci am auzit un sunet scurt, ca de tuse gâtuită. Obiectul spuse din nou replica: ― Întâmplă-se orice, nu-l voi trăda! Urmată de tăcere. M-am uitat prin draperie. Le vedeam prin bolta centrală. Obiectul era cu spatele la mine. Mai departe, pe scenă, Maxine Grossinger stătea cu o expresie inertă pe chip. Gura Îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dar nu vorbi de boală În casa familiei Pardon. Abia pe strada Popincourt, mergând la braț, Maigret murmură, ca și cum ar fi fost vorba de un lucru fără importanță: — Ne vom petrece vacanța la Vichy. — Faci cura? — Dacă tot mă duc! replică el ironic. Nu sînt bolnav. Ba chiar s-ar părea că sînt extraordinar de sănătos. De aceea sînt trimis să beau apă... Simptomele nu apăruseră brusc la vizita făcută soților Pardon. De un timp, avea impresia ciudată că toată lumea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
zece ani și cumpărase o casă. Prin urmare, avea treizeci și șapte de ani la acea vreme și nu părea să fie nevoită să-și cîștige existența, pentru că, În primii doi ani, nu Închiriase camerele de la etaj. — Și de ce nu? replică doamna Maigret. Există sute de orașe mici și mijlocii În Franța unde ar fi putut să trăiască, fără a mai pune la socoteală La Rochelle, pe care Îl cunoscuse În timpul copilăriei și adolescenței. Sora ei, după ce a trăit la Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Mânată de pasiune, s-ar putea să nu-i deslușească de la bun început stratagema. Poate se mai dumi rește puțin, până-și dă seama. Se ridică anevoie și, cu ajutorul ei, își sprijină spatele de perna făcută sul. — Șarlatani or fi, replică ea furioasă, dar ceea ce fac nu sunt simple prostii. Împunge vehementă cu bărbia înainte. — Le-am aflat chiar din gura lui Flaccus Vascularius. — ăla pe care l-am mustrat pentru că a dansat pe scenă? se minunează împăratul. Livia nu catadicsește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pentru a ucide este un delict pedepsit cu cea mai mare severitate, îi răspunde calm principele. Numai că pentru a judeca astfel de procese, civile sau penale, legea cere un juriu prezidat de un pretor. — Asta se întâmpla înainte, îi replică iute împărăteasa. Atât Iulius Caesar cât și tu v-ați asumat prerogative juridice extraordinare tocmai în cazuri de trădare. Coboară tonul și se apleacă asupra lui: — Ai uitat cine a ales numele celor trecuți pe listele de proscripție? Erau oare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu asta, stăpâne! Augustus face o strâmbătură mirată. — Vin și-mi dau peste nas cu salariul care-l primesc de la Măria Ta, se vaită șeful cancelariei. Aproape îi dau lacrimile. — Cum să mă iau în piept cu ei? — Salariul acesta, replică iute Augustus, am hotărât să li-l dau pentru a curma prostul obicei al anumitor trepăduși și antreprenori de pe lângă tezaurul public de a le procura înalților ma gistrați toate cele la care sunt îndrituiți prin funcția pe care o dețin
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a gândit la asta. — Da, dar nu și cetățenia, îl consolează celălalt. Scribonius Libo se arată de-a dreptul înfricoșat: — Atunci a devenit latin iuniat? — Se prea poate să aibă statutul locuitorilor coloniilor la tine, care sunt considerați persoane libere, replică Asinius. — Ca și cum s-ar fi născut roman! gâlgâie furios Scribonius. Își vâră ambele mâini în cupa cu bule de sticlă și le trece printre degete de câteva ori. Apoi își răcorește cu palmele fruntea înfierbântată. Se vaită: — Dar nu l-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ochii pe lume. Le-a auzit în casă. Toți le vorbesc de când Pompeius a smuls Samaria Iudeii. Îl împunge pe german: — Ce, te roade invidia că principele nu l-a invitat și pe tri bunul vostru? — E și el acolo, replică Pusio. Lui Rufus tonul îi pare misterios. Dar nu mai apucă să se în trebe de ce. Celălalt continuă sec: — Împreună cu soția. — Da? O veste într-adevăr neașteptată. Înseamnă că Augustus îl ține la mare cinste pe tribunul gărzii călare, căci
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
am dus în turneu cu școala. — Taci odată, că-mi vine să-ți dau una peste bot, se răstește Rufus la el. Nu te gândești la sărmana femeie că-și termină zilele în surghiun, la Alexandria? — Nu e treaba mea, replică gladiatorul. Ea trebuia să se gândească. Eu am ciugulit doar ce mi se oferea. Ridică nepăsător din umeri. — Am trăit bine. De ce să fi făcut economie? — Bani albi pentru zile negre, mă, tolomacule! Pusio încuviințează și el cu gravitate. Când
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-vă să vă luați în primire posturile lângă poarta Libitinensis... De voie, de nevoie, i se adresează lui Ganymedes: — Vezi ce faci cu ăsta, că nu știe pe ce lume... — Ți-am zis eu că nu e bun de nimic, replică veteranul cu dispreț în glas. Rufus nu i dă nici o atenție. — Cadavrele le târâți acolo și le lăsați să cadă la subsol... Bate cu piciorul în pământ. — Și nu uitați să greblați nisipul, nu cumva să alunece vreo pereche pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
din rândul spectatorilor și i-au înarmat. — De ce? întreabă Pusio lăsându-și obosit brațele în jos. Simulează manevrele unei oștiri în mers, răspunde plic tisit Rufus. — Ce fel de manevre? — Cască și tu ochii și nu mă mai pisa atâta, replică Rufus nervos. Germanul nu așteaptă să-i zică a doua oară. Sare cu agilitate pe buștean. Instructorul clatină întristat din cap. Atâta a mai rămas din tradiția militară pe care romanii de odinioară o credeau izvorâtă din virtute. O joacă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
hohotește evreul. Deschide ochii și-i zâmbește îngăduitor, ca unui copil. Ia uită te! exclamă Pusio. S-a ridicat din nou. — Doi războinici s-au cățărat pe partea de jos a țestoasei! — O unitate militară în atac ia forma asta, replică Rufus. Rânjește zeflemitor. — Vezi că nu știi chiar totul, deși te consideri superior pre torienilor prin statutul tău. — Incredibil! strigă Pusio, prea captivat să se simtă jignit că e luat peste picior. Au ajuns deja în vârful țestoasei! Se încruntă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lui Germanicus? Se dă la o parte s-o lase pe Antonia să treacă. Femeia însă rămâne pe loc și spune: Mi-aș dori mult ca fiii și nepoții mei să înțeleagă că vir tutea este unică. Deși surprins, Germanicus replică bătăios: — Mie, unul, mi-e greu, dacă nu imposibil, să consider drept virtute minciuna, duplicitatea, hoția și crima. Lasă să se scurgă o secundă și adaugă: — Nici măcar când se pretinde că sunt înfăptuite în intere sul general. Agrippina și copiii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
N-ai apărut tu în fruntea unei armate de foști sclavi, obiș nuiți doar să stingă incendii și să înăbușe mișcările la Roma? Hohotește cu gura până la urechi: — Halal soldați! Antrenați, disciplinați și cu experiență! Velleius tace prudent, Nero însă replică iute: — Sclavii au fost înrolați din lipsă de cetățeni tineri. Dar în sinea sa își înghite cu greu nemulțumirea. Mare pros tie, aceste recrutări extraordinare. S-a trezit peste noapte cu 10 000 de veterani și voluntari, pe lângă cele 10
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a scăpa, dar nu-l găsește. — Nu te băga, o imploră speriat flaminul. Marcia îl împinge mânioasă la o parte: — Ovidius nu a fost un libertin și nici nu a corupt tineretul cu scrierile sale. — Nu!? întreabă ironic împăratul. Nu! replică ea cu duritate. A fost doar un poet erotic. — Și asta e moral pentru tine? tună vocea principelui. Femeia nu se lasă impresionată de tonul lui amenințător. Din contră, declară cu o naturalețe dazarmantă: — A pus în versuri ceea ce facem
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]