3,646 matches
-
a celor care frecventează biserica cel puțin o dată pe lună. Între țările foste comuniste Germania de Est și Polonia înregistrează scăderi de peste 5%. Germania de Est își continuă tendința de scădere a impactului social al religiei, în timp ce în Polonia dispariția represiunii comuniste duce la scăderea practicii religioase publice. Evoluția Germaniei de Est în direcția secularizării, chiar și după ridicarea restricțiilor impuse de regimul comunist, demonstrează că în această societate religia nu a fost afectată doar de represiune, ci alți factori precum
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în timp ce în Polonia dispariția represiunii comuniste duce la scăderea practicii religioase publice. Evoluția Germaniei de Est în direcția secularizării, chiar și după ridicarea restricțiilor impuse de regimul comunist, demonstrează că în această societate religia nu a fost afectată doar de represiune, ci alți factori precum gradul de industrializare și urbanizare sau compromiterea imaginii publice a bisericii au jucat un rol important în secularizarea societății. În cazul Poloniei reducerea frecventării bisericii în postcomunism poate fi explicată prin apelul la doi factori. Pe
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
categoriile de vârstă. Măsurată astfel practica privată are valori cuprinse între 90 și 99%, arătând că majoritatea covârșitoare a românilor acordă o atenție sporită chestiunilor spirituale. Pe de altă parte, diferențele destul de reduse care există între cohorte indică faptul că represiunea comunistă a afectat într-adevăr doar manifestarea în spațiul public a religiei, spațiul privat rămânând profund marcat de religie. Și mai semnificativ este faptul că generațiile tinere socializate într-un mediu orientat spre ateism cel puțin la nivel declarativ, au
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
pieței bunurilor religioase fără ca nivelul absolut de religiozitate să fie influențat de pluralism. Însă, așa cum arătam în capitolul introductiv există și alți factori care determină variații în nivelul de religiozitate al statelor foste comuniste. Pollack (2001) include aici, pe lângă modernizare, represiunea politică, denominația dominantă și apropierea de ideile naționale. Astfel, în țările în care represiunea politică îndreptată împotriva religie a fost mai blândă, bisericile au reușit să supraviețuiască și să mențină o anumită viață ecleziastică. Și valorile religioase au supraviețuit mai
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
așa cum arătam în capitolul introductiv există și alți factori care determină variații în nivelul de religiozitate al statelor foste comuniste. Pollack (2001) include aici, pe lângă modernizare, represiunea politică, denominația dominantă și apropierea de ideile naționale. Astfel, în țările în care represiunea politică îndreptată împotriva religie a fost mai blândă, bisericile au reușit să supraviețuiască și să mențină o anumită viață ecleziastică. Și valorile religioase au supraviețuit mai bine în rândul populației. De asemenea, studiile realizate după căderea comunismului au demonstrat că
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
căderea comunismului au demonstrat că religia care a supraviețuit cel mai bine regimului totalitar a fost cea Catolică, sprijinită fiind de structura internațională a Bisericii Catolice (Pollack, 2001, 2003; Need, Evans, 2001; Froese, 2004a; Stark, 2001; Bruce, 2001). Pe lângă dimensiunile represiunii religioase și tipul de religie dominantă, apropierea dintre religie și ideile naționale a contribuit mult la menținerea unui grad crescut de religiozitate în rândul populației, religia fiind percepută ca păstrătoarea identității naționale și protectoarea națiunii în fața pericolului bolșevic. Așa s-
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
lucrurile dintr-o altă perspectivă, situația în Europa nu mai este aceeași cu cea de acum 15 ani. Uniunea European a înglobat noi state care au o istorie comună cu cea a românilor reprezentată de cei cincizeci de ani de represiune comunistă. Dincolo de acest aspect, conjunctura politică internațională s-a schimbat și riscurile politice și chiar sociale s-au modificat în Europa industrializată și în America de Nord. Amenințarea reprezentată de fundamentalismul islamic a schimbat fața Europei. Identitatea europeană nu se mai structurează
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
sovietic, față de partizanii partidelor de stânga (Partidul Democrat al Muncii și al social-democrații) și Uniunea de Centru. Figura 4 Evaluarea calității vieții înainte de 1990 în funcție de suportul pentru partide (evaluare negativă, %) Sursă: M. Degutis, op. cit., pp. 81-123 Figura 5 Victime ale represiunilor sovietice în funcție de sprijinul pentru partide % Sursă: M. Degutis, op. cit., pp. 81-123 Cifrele figurii 5 indică faptul că printre adepții Uniunii Naționale sunt de trei ori mai multe persoane care au suferit de pe urma represiunii sovietice decât printre adepții Partidului Democrat al
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
op. cit., pp. 81-123 Figura 5 Victime ale represiunilor sovietice în funcție de sprijinul pentru partide % Sursă: M. Degutis, op. cit., pp. 81-123 Cifrele figurii 5 indică faptul că printre adepții Uniunii Naționale sunt de trei ori mai multe persoane care au suferit de pe urma represiunii sovietice decât printre adepții Partidului Democrat al Muncii. Analiza comportamentului electoral în Lituania arată că atitudinile față de trecutul sovietic indică mai bine comportamentul electoral decât factori precum vârsta, naționalitatea, locul de rezidență, statutul social actual sau religia 14. Importanța clivajului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Acest refuz explicit al politicii, în special al politicii liberale și al democrației reprezentative, a fost cel care a hrănit, timp de cinci decenii, forța mesajului totalitar. Fără a minimaliza rolul de instrument de schimbare și de control social al represiunii,20 aceasta a avut ca funcție principală înlesnirea ireversibilității alegerii și caracterul final al mesajului promovat de comuniști. Nici chiar în timpul deceniului celui mai violent al regimului, 1950-1960, represiunea nu a ocupat locul central, care i-a fost atribuit după
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
minimaliza rolul de instrument de schimbare și de control social al represiunii,20 aceasta a avut ca funcție principală înlesnirea ireversibilității alegerii și caracterul final al mesajului promovat de comuniști. Nici chiar în timpul deceniului celui mai violent al regimului, 1950-1960, represiunea nu a ocupat locul central, care i-a fost atribuit după 1989, în rețeta politică a regimului. Din 1950 până în 1967, potrivit unui raport al Consiliului Securității de Stat (Securitatea)21, 73636 de oameni au fost condamnați pentru "complot împotriva
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
regimului în timpul celor mai duri douăzeci și șapte de ani. Luând în calcul și familiile (folosind o proporție de 4,5), rezultă un număr de 700 000 de cetățeni, adică 4% din populația României, care au avut de suferit de pe urma represiunii. Să adăugăm acestor victime politice și apropiaților lor pe cei 80 000 de țărani (cărora le vom aplica de asemenea o proporție de 4,5) pe care chiar autoritățile au recunoscut că le-au urmărit în justiție și le-au
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
vom aplica de asemenea o proporție de 4,5) pe care chiar autoritățile au recunoscut că le-au urmărit în justiție și le-au condamnat în legătură cu procesul de colectivizare 22. Aceasta înseamnă o cifră de 360 000 români victime ale represiunii, ridicând procesul celor care au suferit direct victimele și familiile lor la 6% din populația totală. Să nu uităm totuși că raportul confidențial al Securității subestimase numărul victimelor și nu includea perioada 1945-1949. Ar fi rezonabil așadar să înmulțim cifrele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
celor 160 000 de deținuți politici recunoscuți de către raportul Securității, nu suntem departe de calculul făcut de Corneliu Coposu. Așadar, sursele oficiale și cele mai autorizate dintre aprecierile neoficiale coincid. Fără îndoială că orice încercare de contabilizare precisă a victimelor represiunii e imposibilă, dar și reprobabilă moralmente de vreme ce nu aduce nicio reparație. Mai multe decât numărul victimelor (împușcați, încarcerați, persecutați, discriminați, marginalizați), procedurile represive în sine sunt suficiente pentru a califica regimul politic. Responsabilitatea politică a societății române nu e propoțională
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
contră, drept o soluție pentru dezvoltarea individuală și națională? Există în cadrul Alltagsgeschichte totalitar 24 practici sociale dominante pe care să le putem identifica prin intermediul statisticilor? Să examinăm câțiva dintre indicatorii economici și sociali ai perioadei 1950-1970, care închide și perioada represiunii directe și deschise. În primul rând, între 1950 și 1970, venitul real per capita s-a mărit în proporție de 250%.25 Această creștere fără precedent a favorizat noile segmente ale populației acaparate de dezvoltarea industrială, 3592575 de români (20
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în 1970 (505 891)34. Dependența față de stat, față de tipul de muncă industrială și birocratică practicată și față de veniturile pe care acesta le asigură se generalizează într-un mod spectaculos. Dacă adăugăm toate aceste cifre și le comparăm cu statistica represiunii, putem imediat observa că proporția celor pentru care regimul comunist reprezenta o amenințare adevărată se situa undeva între 6% și 12%, în timp ce aceea pentru care socialismul a adus o schimbare pozitivă de statut social, condiții mai bune de viață, nu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nu mai mare acces la educația superioară și un raport mai restrâns cu statul providență reprezintă o pondere cifrată între 20% și 70%. Făcând o medie, putem conchide că în jur de 8 % dintre români au avut de suferit de pe urma represiunii, excluderii și marginalizării, în timp ce 45% au beneficiat direct, ca urmare a generalizării metodelor moderne de muncă, a migrației rurale către oraș și construirii statului providență. Ba chiar mai mult, încă în 1999, un român din trei considera că în timpul regimului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
atât cu alții, cât și pentru sine însuși, la "edificarea societății socialiste". Munca era contractul social al socialismului de stat. Metoda comunistă de conducere se manifesta ca o putere disciplinară, dacă nu cumva autodisciplinară, care nu pune accentul atât pe represiune și pe interdicție cât pe acțiune, mobilizare emulație. Socialismul de stat a favorizat deci dezvoltarea unei bio-puteri40, a unei puteri care asuma funcțiunile biologice ale corpului social. Într-un asemenea context, individul nu mai era conceput ca un element pasiv
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
economică și de dezvoltare socială 44. Profilul comunismului românesc din perioada Ceaușescu seamănă cu portretul robot al unui regim totalitar fondat pe includere, așa cum a fost schițat de Kenneth Jowitt 45: Ca instituție, partidul se distinge de organele sale de represiune; manageriatul politic înlocuiește birocrația politică; cercul puterii se lărgește prin instituționalizarea consultării grupurilor sociale; cooptarea ca instrument de influență socioprofesională nu mai face apel doar la opozabilitatea identității socioprofesionale și la responsabilitatea față de partid; manipularea se substituie dominației în cadrul relației
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
permis, ba chiar a organizat plecarea sioniștilor. Apoi, în anii '60 și '80, etnicii germani și evrei, ca și grupurile de neoprotestanți, au avut parte de același tratament. Uneori, regimul a preferat să îndemne la abandon decât să recurgă la represiune. Paul Goma și Vlad Georgescu sunt cazuri în care monopolul s-a dovedit mai degrabă indolent decât agresiv, acceptând ca personalitățile incomode prin poziția lor contestatară să abandoneze sistemul. În asemenea situații folosirea forței represive ar fi fost poate mai
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
-și fi dovedit valoarea de-a lungul timpului. Apoi, maniera în care totalitarismul a bruscat emergența modernității, prin separarea violentă între ordinea lucrurilor, a indus în societate o anumită incapacitate de a observa caracterul fictiv al normei de drept. Deposedarea, represiunea și capilaritatea dispozitivelor de putere au transformat statul. Ieșiți din totalitarism, românii, independent de nivelul lor de educație, au invocat frica pentru a desemna viciile majore ale vieții sub vechiul regim 67. Iar aceasta nu pentru că represiunea sau presiunea exercitată
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de drept. Deposedarea, represiunea și capilaritatea dispozitivelor de putere au transformat statul. Ieșiți din totalitarism, românii, independent de nivelul lor de educație, au invocat frica pentru a desemna viciile majore ale vieții sub vechiul regim 67. Iar aceasta nu pentru că represiunea sau presiunea exercitată asupra conștiinței individuale ar fi fost globale, omniprezente și constante. Fie că a fost efectiv, ca în primele două decenii, sau că a acționat ca o ipoteză care risca oricând să se confirme, comportamentul represiv al statului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în ciuda credinței constante în acest mit mărturisită de mai mulți observatori și actori ai perioadei postcomuniste, istoria comunismului românesc trebuie să fie văzută mai puțin ca o mare istorie globantă și totalizantă a cadrelor partidului, a industrializării, a colectivizării, a represiunii, a elaborării doctrinare și ideologice, ci mai degrabă ca o explozie în lanț cu efecte imediate în cadrul istoriilor concrete, multiple, incoerente, încrucișate și conflictuale ale persoanelor reale, ale intereselor specifice, ale carierelor individuale, sau având efecte și în ceea ce privește maniera în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
rândul său utilizat de către români pe parcursul aceleiași perioade, adică obligat să traverseze rigorile unei experiențe istorice la fel de bogată în consecință ca și prima. Istoriei comunismului o istorie a deciziilor politice, a congreselor, a reuniunilor plenare, deschise sau secrete, a organizării represiunii, a planificării ideologice, a ingineriei sociale și a controlului demografic, o istorie integrativă a factorilor majori care au influențat soarta generațiilor dintre 1945 și 1989 acestei istorii așadar i-am putea opune o multitudine de istorii ale comunismului. Este vorba
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
60% dintre membrii Academiei Române, dintre doctori, dintre universitari și dintre cercetători erau membri de partid 74. Singura excepție de la această regulă rămâne anonimă și nevalorificată o constituie grupurile religioase ale dizidenților neoprotestanți care au depășit incriminarea morală de agenți ai represiunii prin condamnarea politică a regimului totalitar ca atare. Pentru membrii acestor grupări, afirmarea identității era investită într-un refuz sistematic al oricărei forme de colaborare cu regimul și cu mandatarii acestuia 75. Astfel, Revoluția din decembrie 1989 nu a fost
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]