KorAP: Find »[drukola/base=reprezentație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...175 >

4,361 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

de aceea nu putem zice că noțiunea comună e sensibilă, conține un fenomen numai, căci dreptul nu poate apărea, ci noțiunea lui e-n minte și reprezintă un mod (cel moral) al acțiunilor cari li revine în sine înșile. Dimprotivă reprezentația în intuițiune a unui corp nu conține nimic ce s-ar putea atribui obiectului în el însuși, ci numai aparițiunea a ceva și modul cum noi sîntem afectați de el; și această receptivitate a facultății noastre cognitive se numește sensibilitate

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
PARTE A ÎNVĂȚĂTUREI ELEMENTARE TRANSCENDENTALE: LOGICA TRANSCENDENTALĂ INTRODUCERE I. DESPRE LOGICĂ ÎN GENERE] Cunoștința noastră răsare din două izvoare fundamentale ale sufletului, din care cea dentăi primește reprezentațiunile (receptivitatea impresiilor), iar cea de a doua e facultatea prin care acele reprezentații se cunosc (spontaneitatea noțiunilor). Prin cea dentăi ni se dă un obiect, prin cea[laltă] el este cugetat în relația sa cu această reprezentație (ca determinare numa a sufletului). Intuițiune și noțiuni constituiesc așadar elementele cunoștinței noastre astfel încît nu

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cea dentăi primește reprezentațiunile (receptivitatea impresiilor), iar cea de a doua e facultatea prin care acele reprezentații se cunosc (spontaneitatea noțiunilor). Prin cea dentăi ni se dă un obiect, prin cea[laltă] el este cugetat în relația sa cu această reprezentație (ca determinare numa a sufletului). Intuițiune și noțiuni constituiesc așadar elementele cunoștinței noastre astfel încît nu pot fi cunoștință noțiuni, fără ca să li corespundă o intuițiune într-un mod oarecare, nici intuițiune fără noțiuni. Ambe sânt sau curate sau empirice

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
încît nu pot fi cunoștință noțiuni, fără ca să li corespundă o intuițiune într-un mod oarecare, nici intuițiune fără noțiuni. Ambe sânt sau curate sau empirice. Empirice, dacă conțin senzația (ce presupune prezența reală a obiectului); curate însă dacă-n reprezentație nu-i amestecată nici o senzație. Senzația o putem numi materia cunoștinței sensibile. Drept care intuițiunea pură nu conține decât forma sub care ceva este intuit și noțiunea pură numai e forma cugetărei unui obiect în genere. Numai intuițiuni și noțiuni pure

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pură nu conține decât forma sub care ceva este intuit și noțiunea pură numai e forma cugetărei unui obiect în genere. Numai intuițiuni și noțiuni pure sânt cu putință apriori, empirice numai aposteriori. Dacă receptivitatea sufletului nostru de a primi reprezentații întru cât e atins într-un mod oarecare o vom numi sensibilitate, atunci facultatea de-a produce de sine reprezentațiuni sau spontaneitatea cunoștinței este inteligența. Firea noastră o aduce cu sine că reprezentațiunea noastră nu poate fi altfel decât numai

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
o doctrină demonstrată și toate celea trebuie să fie-n ea apriori certe. Ceea ce eu numesc logică aplicată (împrotiva sensului ce în de comun se dă acestui cuvânt, care-ar cuprinde exerciții anumite la cari logica pură dă reguli) este reprezentația inteligenței și regulelor întrebuințărei ei necesare in concreto, adică condițiile întîmplătoare ale subiectului, cari condiții pot stânjeni sau favoriza această întrebuințare și cari cu toate nu pot fi date decât în mod empiric. Ea tratează despre atenție, piedeca și urmările

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cunoștințele acelea cari-s de cuprins empiric. Totodată ea ar trata despre originea cunoștințelor noastre despre obiecte întru cât ele nu pot fi atribuite obiectelor; pe când logica generală nu are-a-mpărți nimic cu această origine a cunoștinței, ci consideră reprezentațiile, fie ele primordial apriori puse-n noi, fie empiric date, după legile după care-i trebuiesc în raportul lor întreolaltă inteligenței, când le cugetă, și tratează astfel numai despre forma intelectuală cu care pot fi îmbrăcate reprezentațiile, să fi răsărit

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cunoștinței, ci consideră reprezentațiile, fie ele primordial apriori puse-n noi, fie empiric date, după legile după care-i trebuiesc în raportul lor întreolaltă inteligenței, când le cugetă, și tratează astfel numai despre forma intelectuală cu care pot fi îmbrăcate reprezentațiile, să fi răsărit ele de orișiunde ar voi. Fac aicea o observare care va întinde influința ei asupra tuturor reflecțiilor următoare și care trebuie s-o păstrăm bine în vedere; ea sună: că nu putem numi transcendentale toate cunoștințele apriori

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
numai acelea vor fi numite astfel prin care cunoaștem cum că și modul în care reprezentațiuni certe (intuițiuni sau noțiuni) se aplică sau sânt cu putință apriorice. De aceea nici spațiul nici vro determinare geometrică a lui nu sânt o reprezentație aprioric transcendentală; ci numai cunoștința cum că aceste reprezentații nu sânt nicidecum de origine empirică și putința cum ele totuși se pot refera apriori la obiecte ale experienței, numai această cunoștință zic se poate numi transcendentală. Tot așa ar fi

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cum că și modul în care reprezentațiuni certe (intuițiuni sau noțiuni) se aplică sau sânt cu putință apriorice. De aceea nici spațiul nici vro determinare geometrică a lui nu sânt o reprezentație aprioric transcendentală; ci numai cunoștința cum că aceste reprezentații nu sânt nicidecum de origine empirică și putința cum ele totuși se pot refera apriori la obiecte ale experienței, numai această cunoștință zic se poate numi transcendentală. Tot așa ar fi întrebuințarea spațiului la obiecte în genere transcendentală; mărginită fiind

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ceva decât prin noțiuni. Prin urmare cunoștința oricărei inteligențe, cel puțin omenești, este prin noțiuni, nu intuitivă, ci discursivă. Toate intuițiunile se-ntemeiază pe afecțiuni, noțiunile deci pe funcțiuni. Pricep însă sub funcțiune unitatea unei acțiuni de-a orândui diferite reprezentații sub una comună. Noțiunile se-ntemeiază deci pe spontaneitatea cugetărei, intuițiuni[le] sensibile pe receptivitatea impresiilor. De aceste noțiuni rațiunea nu poate uza altfel decât judecând prin ele. Fiind[că] nici o reprezentație nu se referă imediat la obiecte decât intuițiunea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
funcțiune unitatea unei acțiuni de-a orândui diferite reprezentații sub una comună. Noțiunile se-ntemeiază deci pe spontaneitatea cugetărei, intuițiuni[le] sensibile pe receptivitatea impresiilor. De aceste noțiuni rațiunea nu poate uza altfel decât judecând prin ele. Fiind[că] nici o reprezentație nu se referă imediat la obiecte decât intuițiunea, de aceea o noțiune nu poate fi referită niciodată nemijlocit la un obiect, ci sau la o altă reprezentație despre el (fie aceasta o intuițiune sau iarăși o noțiune deja). Județul (judicium

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
noțiuni rațiunea nu poate uza altfel decât judecând prin ele. Fiind[că] nici o reprezentație nu se referă imediat la obiecte decât intuițiunea, de aceea o noțiune nu poate fi referită niciodată nemijlocit la un obiect, ci sau la o altă reprezentație despre el (fie aceasta o intuițiune sau iarăși o noțiune deja). Județul (judicium) este așadar cunoștința mijlocită despre un obiect, adică reprezentația unei reprezentații a lui. În oricare județ este o noțiune care are valoare pentru mai multe și între

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de aceea o noțiune nu poate fi referită niciodată nemijlocit la un obiect, ci sau la o altă reprezentație despre el (fie aceasta o intuițiune sau iarăși o noțiune deja). Județul (judicium) este așadar cunoștința mijlocită despre un obiect, adică reprezentația unei reprezentații a lui. În oricare județ este o noțiune care are valoare pentru mai multe și între aceste multe se cuprinde și o reprezentație dată, care aceasta din urmă se referă imediat la obiect. Așa bunăoară în județul " Toate

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
o noțiune nu poate fi referită niciodată nemijlocit la un obiect, ci sau la o altă reprezentație despre el (fie aceasta o intuițiune sau iarăși o noțiune deja). Județul (judicium) este așadar cunoștința mijlocită despre un obiect, adică reprezentația unei reprezentații a lui. În oricare județ este o noțiune care are valoare pentru mai multe și între aceste multe se cuprinde și o reprezentație dată, care aceasta din urmă se referă imediat la obiect. Așa bunăoară în județul " Toate corpurile sânt

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sau iarăși o noțiune deja). Județul (judicium) este așadar cunoștința mijlocită despre un obiect, adică reprezentația unei reprezentații a lui. În oricare județ este o noțiune care are valoare pentru mai multe și între aceste multe se cuprinde și o reprezentație dată, care aceasta din urmă se referă imediat la obiect. Așa bunăoară în județul " Toate corpurile sânt divizibile" noțiunea "divizibil" se referă la diferite alte noțiuni; dintre acestea însă ea în cazul de față e îndeosebi referită la noțiunea "corp

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
însă ea în cazul de față e îndeosebi referită la noțiunea "corp", acesta iar la arătări certe cari ni se prezintă. Așadar aceste obiecte mijlocit ni le reprezentăm prin noțiunea divizibilității. Toate județele sânt deci funcțiuni ale unității (implicite? ) dintre reprezentațiile noastre, de vreme ce se-ntrebuințează la cunoștința obiectului, în locul unei reprezentații nemijlocite, una superioară, care cuprinde sub ea atât pe aceasta cât și altele multe, contrăgând astfel multe cunoștințe posibile într-una singură. Iar toate acțiunile inteligenței noastre le putem reduce

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
noțiunea "corp", acesta iar la arătări certe cari ni se prezintă. Așadar aceste obiecte mijlocit ni le reprezentăm prin noțiunea divizibilității. Toate județele sânt deci funcțiuni ale unității (implicite? ) dintre reprezentațiile noastre, de vreme ce se-ntrebuințează la cunoștința obiectului, în locul unei reprezentații nemijlocite, una superioară, care cuprinde sub ea atât pe aceasta cât și altele multe, contrăgând astfel multe cunoștințe posibile într-una singură. Iar toate acțiunile inteligenței noastre le putem reduce la județe, așa încît inteligența în general poate fi închipuită

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
încît inteligența în general poate fi închipuită ca facultatea de a judeca. Căci, după cele de mai sus, a fost facultatea de-a cugeta. Cugetarea însă e cunoștință prin noțiuni. Noțiuni însă, ca predicate unor județe posibile, se referă la reprezentația despre un obiect nehotărât încă. Noțiunea corp însamnă ceva, bunăoară metal, care e a se cunoaște prin acea noțiune. Deci numai prin aceea e noțiune că sub el sânt cuprinse mai multe alte reprezentații prin mijlocul cărora el poate fi

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
unor județe posibile, se referă la reprezentația despre un obiect nehotărât încă. Noțiunea corp însamnă ceva, bunăoară metal, care e a se cunoaște prin acea noțiune. Deci numai prin aceea e noțiune că sub el sânt cuprinse mai multe alte reprezentații prin mijlocul cărora el poate fi referit la obiecte. El este așadar predicatul unui județ posibil (eventual), bunăoară "Fiecare metal e un corp". Funcțiile inteligenței se vor putea afla dar cu toate de vom putea expune întotdeauna funcțiunile imitații în

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
trei funcții ale modalității se pot numi tot atâtea momente ale cugetărei. {EminescuOpXIV 397} DESPRE NOȚIUNILE INTELECTUALE PURE SAU CATEGORII Precum des amintirăm, logica generală abstrage de la tot conținutul cunoștinței și așteaptă ca dintr-altă parte să i se dea reprezentații, spre a le preface pe acestea în noțiuni, care toate acestea se-ntîmplă în mod analitic. Acestora împrotivă, logica transcendentală are înainte-i o varietate a sensibilității apriorice pe care estetica transcendentală i-o susținu spre a da o materie noțiunilor

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Spontaneitatea cugetărei noastre cere însă ca această varietate să fie petrecută, recepută și combinată pentru a putea deveni o cunoștință. Această operație eu o numesc sinteză. Pricep însă sub sinteză în accepția cea mai generală operația de-a adăogi diferite reprezentații laolaltă și a (concepe) resuma diversitatea lor într-o cunoștință. O asemenea sinteză e pură când cele diverse din ea nu sânt empirice, ci date apriori (precum în spațiu și timp). Înaintea oricărei analize a reprezentațiilor noastre acestea trebuie să

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de-a adăogi diferite reprezentații laolaltă și a (concepe) resuma diversitatea lor într-o cunoștință. O asemenea sinteză e pură când cele diverse din ea nu sânt empirice, ci date apriori (precum în spațiu și timp). Înaintea oricărei analize a reprezentațiilor noastre acestea trebuie să fie date deja, și noțiuni nu pot să răsară în privirea conținutului lor în mod analitic. Sinteza celor diverse însă (fie empiric sau apriori date) produce abia o cunoștință care din început poate să fie crudă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
se poate observa mai ales la numere mai mari) este o sinteză după noțiuni, fiindcă se operează după o rațiune comună a unității (d. es. a decadicei). Sub această noțiune unitatea în sinteza celor diverse devine necesară. În mod analitic reprezentații diverse se pot readuce sub o noțiune (operații despre care tractează logica generală). Ci logica transcendentală ne-nvață a reduce la noțiuni nu reprezentațiile, ci sinteza pură a reprezentațiilor. Primul lucru ce trebuie să ni se fi dat apriori spre

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
es. a decadicei). Sub această noțiune unitatea în sinteza celor diverse devine necesară. În mod analitic reprezentații diverse se pot readuce sub o noțiune (operații despre care tractează logica generală). Ci logica transcendentală ne-nvață a reduce la noțiuni nu reprezentațiile, ci sinteza pură a reprezentațiilor. Primul lucru ce trebuie să ni se fi dat apriori spre a putea avea cunoștință despre obiecte este varietatea intuițiunei pure; sinteza acestei varietăți prin imaginație este al doilea lucru, dar tot încă nu ni

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]