1,973 matches
-
lor. Grințu tresărise când Meșteru pronunțase numele satului din care avea de gând să pornească mica lui anchetă. Acum era foarte curios să știe dacă băiatul fusese acolo și ce aflase. Simțea cum această curiozitate a originilor, de atâtea ori reprimată până atunci, Îl sufocă Încetul cu Încetul. Invidia calmul cu care și-o satisfăcea Popescu și se simțea acum, acolo În fața ferestrei deschise, ca un copil care-și așteaptă tatăl să vină de la război. Deodată sări În picioare și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
gol ca un ou / să-i spui iubirii pe nume / ca și cum ai chemao..., însuși titlul antologiei revelându-l pe poet ca visător, dezamăgit, dar și resemnat: Nimic n-ar trebui să cadă. Și, totuși, mișcarea în jos nu poate fi reprimată, încât imaginea alegorică pe care o propune prin fericirea / privighetorii, fiindcă are arta ce se confundă cu sângele / neștiutor de vis, e o formă de sfidare a degringoladei ontologice, generale, al cărei dramatism e simțit doar de întrupările materiei, conștiente
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
neamului, lăutari, slugi, bufoni, plebe plină de moravuri și perverși, se joacă de-a moartea cu viața și istoria neamului nostru peste care au curs veacuri de sânge, lacrimi șiroaie și nestinse morminte, șuvoaie nepământene. Mișcarea Legionară a fost permanent reprimată cu toată forța statală de către toți guvernanții precum și de intrușii care au primit azil pe pământul românesc, toți cu origine etnică dubioasă. Criminalul rege Carol al IIlea, Lupeasca și dușmanii Legiunii, preconizau internarea tuturor legionarilor în Insula Șerpilor, lucru la
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
chiar mai „coaptă”!) s-ar uita la mine ca la un „bărbat terminat” (ca să reiau o expresie a lui P.H.L.). Nimeni nu este atât de bătrân încât să nu-și mai dorească o zi. Și nici un sexagenar nu-și poate reprima vibrațiile inimii (chiar dacă are ... fibrilații) în fața unei femei frumoase. Așadar, cei doi se despart cu promisiunea reciprocă a unei apropiate revederi („tot aici!”). El va lua acum trenul spre casă, urmând să o anunțe cât de curând despre viitoarea oprire
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
s-au intersectat exact la timp!” Era momentul în care și-a dat seama că singurul „adevăr incontestabil” al vieții este s-o trăiești efectiv și cu intensitate maximă, cu toată puterea și cu toată „nebunia” pe care ți-ai reprimat-o ani la rând, de teama încălcării unor „reguli”. „Cine și în numele căror competențe stabilește limitele diferenței de ani dintre doi soți, sau dintre doi amanți?” - se întreabă scriitorul P.H.Lippa. Indubitabil, vrea să-i ia apărarea „eroului” său. Deși
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
revelația unui adevăr simplu: lumea se primenește! Încă un omuleț bate cu pumnul său mic în fereastra Universului, revendicându-și dreptul de a fi iubit. Bărbatul matur contemplă fascinat bobocul de floare de la subsuoara „înfrunzită” a mamei. Încearcă să-și reprime delirul metaforic pentru a-și da seama cu exactitate cât „a mai rămas din el” după această „aventură” unică, trăită alături de Teodora. Trebuie să scape de egoismul regăsirii în unica persoană iubită; de acum va iubi în ea și pe
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
-și tragă sufletul și să se minuneze cum fluturii, greierii și cosașii intră de-a dreptul în visul cu ochii deschiși al Clarei, iar pe el îl „extrag” din negura viselor de adult pe care le-a savurat, le-a reprimat sau le-a uitat. Vise premonitorii, nostalgice, frustrante, absurde, monstruoase, apocaliptice ori numai evocatoare. În vis a mers alături cu cei care nu mai sunt. I s-a întâmplat să-i urmărească mișcându-se lent spre cimitir, pe un câmp
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
i-a dat prilejul să-și pună în practică această știință. Vocea e a lui Collona, competența e a lui Machiavelli, comunicată post res perditas. Umbra subiectivității atinsă de mîhnirea inacțiunii învăluie frazele ultime. Iată una, scrisă cu plăcerea niciodată reprimată pentru formulări spirituale cu valoare de maximă: "Oricine disprețuiește asemenea instituții [cum e armata] este indiferent față de autoritatea sa, dacă e monarh; și pentru patria sa, dacă e simplu cetățean"15. Cu ideile sale despre armata națională, contra armatei de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
prea mult atenția exegeților. Să nu omitem că, doar cu puțin timp înainte, Machiavelli fusese torturat sub acuza de a fi luat parte la o conjurație republicană contra Medicilor. Psihologic vorbind, răul intrat în exces îi aprinde speranțele, spre a reprima disperarea. Scrisorile în care își manifestă nădejdea că îi va fi din nou folosită experiența publică acoperă ultimii paisprezece ani ai existenței sale. Simetric, agonia morală a acestui om pasionat a durat tot atîția ani cît a fost secretar al
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ajuns să conduci niște oșteni ca să te menții; istoria împăraților ne dovedește contrariul! Cu cît un suveran se înconjura de pretorieni nedisciplinabili, cu atît aceștia se simțeau mai puternici. Era la fel de periculos să-i flateze ori să vrea să-i reprime. Astăzi, nimeni nu se mai teme de trupe, pentru că toate sînt împărțite în corpuri de armată mai mici, care veghează unele asupra altora, iar regii numesc persoane în toate funcțiile și forța legilor este mai stabilă, împărații turci nu sînt
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
o haină pe voi, fericire și lambada. Sau ne-a urat? 2 Italo Calvino: „Ce element ne permite să distingem națiunile În care literatura se bucură de o adevărată considerație, mai bine decît sumele alocate pentru a o controla și reprima? Acolo unde e subiectul unei astfel de atenții, literatura dobîndește o autoritate extraordinară, inimaginabilă În țările unde e lăsată să vegeteze ca o distracție nevinovată și fără riscuri. Firește, și represiunea trebuie să Îngăduie momente de răgaz, să Închidă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ca o distracție nevinovată și fără riscuri. Firește, și represiunea trebuie să Îngăduie momente de răgaz, să Închidă un ochi din cînd În cînd, să alterneze abuzurile cu indulgența, cu o anume imprevizibilitate; altfel, dacă nu mai există nimic de reprimat, tot sistemul ruginește și se uzează”. Cum reamintește și Carmen Florian În Dimineața: „De ce la francezi da, și la noi nu?” Nu-i vorba de Turnul Eiffel sau Notre Dame, că de-astea avem și noi. Ci de legea siguranței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
uitată pe cap. Mă atinge cu palma pe spate și spatele mi se îndreaptă: Refuz domnește să ne despărțim ca doi boschetari. De ce mergi înainte cum merge orbul din parabolă? Și se oprește, fulgerat de cuvînt: orbul. Nu-mi pot reprima hohotul de plîns. Știi? Da știu. Ei, ei, lasă! N-am piese de schimb. Mama a uitat să-mi facă și piese de schimb. Dar de mine n-o să scapi. O să te caut cu auzul, dacă n-o să mai pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ca să‑și smulgă bluza de pe ea pentru un tip care plătise pe cineva ca să‑i străpungă limba c‑un belciug. Sfinte Sisoe. — O, nu. Doar nu cumva... Alex a dat cu seriozitate din cap și s‑a străduit să‑și reprime râsul. Vrei să spui cumva că prietena mea a fost arestată pentru că și‑a arătat sânii? Dar e ridicol. Trăim În New York. Văd zilnic femei care vin aproape topless - și asta la locul de muncă! Țipam din nou, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
însă că ordinea nu depinde de mulțimea paznicilor, ci de vigilența lor. ― Oamenii trebuie să simtă că există o autoritate! zise bătrânul Miron. Nici provocări, dar nici șovăiri! Orice încercare de dezordine, înainte de a servi ca îndemn altora, să fie reprimată energic și exemplar! ― Am înțeles, cucoane! murmură primarul supus. ― Trăiți! făcu Boiangiu umflîndu-și pieptul, ca să arate că are energie mai multă chiar decât trebuie. 3 Titu Herdelea și Grigore Iuga sosiră la București pe înserat. Acceleratul era ticsit de oameni
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
au tăiat firele telegrafice și telefonice, că o doamnă proprietăreasă surprinsă de răsculați a fost dezbrăcată în pielea goală și purtată așa prin mai multe comune, că ministrul de război e idiot, pentru că trimite trupele recrutate din cutare ținut să reprime dezordinile tocmai în ținutul respectiv, încît soldații ar trebui să tragă în părinții și frații lor proprii, că astfel un caporal, după ce a împușcat pe tatăl său, care se afla printre țăranii răzvrătiți, a cerut voie căpitanului să-l înmormînteze
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
expediției de pacificare. Baloleanu hotărî ca un detașament de o mie de oameni cu șase tunuri să fie mâine, duminică, la ora opt dimineață lângă gara Costești, unde va sosi și dânsul cu reprezentanții parchetului. ― Orice rezistență va fi imediat reprimată cu forța armată, firește, după somațiile legale! sfârși marțial Baloleanu. ― Ce ne facem, domnule prefect, dacă în spatele trupei se ridică din nou satele? zise generalul Dadarlat, care ținea negreșit să dovedească tuturor că are idei și e circumspect, ca orice
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
suficient să privești împrejur, ca să-ți dai seama cât sunt de sălbatici! adăugă Corbuleanu, răsucindu-și mustața, parc-ar fi fost și femei de față. Primul-procuror Grecescu, taciturn din fire, se făcu toarte ascultat povestind în ce fel s-au reprimat în alte țări asemenea răzmerițe și scoțând în evidență că cele câteva bețe aplicate aici pe spinarea barbarilor noștri pot fi privite ca niște inofensive mângâieri părintești. Pe Titu Herdelea discuția îl înflăcăra. El simțea că domnii aceștia n-au
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
din mătase albă. Nuharoo este machiată, dar fără punctul de ruj de pe buza de jos. Izbucnește în lacrimi când o vede pe doamna Jin. Își smulge o bucată de dantelă din păr și își înfige dinții în ea ca să își reprime emoțiile. Tristețea ei mă mișcă și îi ofer mâna: stăm umăr lângă umăr în fața împărătesei moarte. Sosește un grup de bocitoare, care jelesc în diverse stiluri. Sună mai mult a cântat decât a plâns. Îmi aduce aminte de muzica stridentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
întreba Finot. - Legile - explică Blondet, - șunt niște pînze de paianjen peste care muștele mari trec și în care rămîn doar cele mici. - Unde vrei să ajungi? îl întreba Finot pe Blondet. - La guvernul absolut! exclama acesta. Singurul guvern care poate reprimă faptele rele care încalcă legea. Da, arbitrariul salvează popoarele venindu-i justiției în ajutor... Legalitatea ucide societatea modernă. - Încearcă să-i faci pe alegători să priceapă asta! făcu Bixiou. Există totuși cineva care se ocupă de acest lucru. - Cine? - Timpul
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
segmentele stabile ale societății, cum ar fi adolescenții sau șomerii. Aceștia se implică în episoadele pasagere ale comportamentelor isterice fie din cauză că nu au mijloacele instituționalizate necesare de a-și face auzite opiniile, fie în cazul în care necesitățile lor sunt reprimate de autorități sau de către părinți. Pentru Orin E. Klapp (1972), implicarea tinerilor în modă și în teribilisme reprezintă o subordonare temporară a identității personale față de identitatea de masă, fără a pune în pericol structurile fundamentale ale societății. Totuși, dacă tensiunile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a-l cuceri pe acesta din urmă, Maud îi ascunde așa-zisa relație pe care o are cu Julien. Ea interpretează un rol de compoziție, cel al domnișoarei neprihănite, pure și romanțioase. Îi servește replicile pe care el le așteaptă, reprimând în același timp gesturile și atitudinile adevăratei sale firi. În saloanele mondene, Maud deapănă alături de Maxime amintirea duioasă a zilelor petrecute împreună la Saint-Amand, unde se cunoscuseră. Fără să își ascundă cu totul senzualitatea, fata se arată în general rezervată
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din "Marea Iluzie a acestei jumătăți de veac" "puterea de a o lua de la capăt". Efectul Stalingrad, rolul-cheie jucat de Armata Roșie, precum și rezistența comunistă din timpul războiului poleiseră la loc blazonul Uniunii Sovietice și al utopiei marxiste. Toate speranțele reprimate din 1936 reînvie printre intelectuali Picasso, Éluard, Fernand Léger, Aragon etc. ca și în rândul clasei populare, iar Partidul Comunist Francez obține la alegerile din 1945 rezultate de neegalat. Generalul de Gaulle, aureolat de prestigiul istoric pe care i-l
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
relaxare. Aproximativ unul din zece oameni afirmă că atunci cînd se relaxează este cuprins de sentimente neplăcute sau care îl sperie. Aceste sentimente indică faptul că reintrați în contact cu corpul dumneavoastră și observați senzații pe care probabil le-ați reprimat timp de ani de zile. Nu trebuie să vă faceți griji că veți pierde controlul în timpul ședințelor de relaxare. Întotdeauna puteți încorda din nou mușchii puțin, pînă ce vă obișnuiți cu senzația. Pe măsură ce continuați să exersați, aceste senzații vor dispărea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
acești termeni: " Starea de agitație în care se afla orașul București, din fericire, a luat sfîrșit. Dacă, împotriva așteptărilor mele, vor apărea din nou cîteva tulburări, am siguranța că trupele imperiale la ordinele mele sînt perfect în stare să le reprime imediat, fie în oraș, fie în afara sa". Tulburări înseamnă mai mult decît lasă să se înțeleagă demnitarul otoman. Încă din luna aprilie 1848, în fața mișcărilor organizate de tinerii care și-au făcut studiile în Franța, domnitorul Țării Românești Bibescu este
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]