2,221 matches
-
o Maiestatea Sa. Nimeni în starea sa nu și-ar fi pus ordine în afaceri cu mai mare claritate și strictețe. Nimeni nu ar fi putut privi moartea cu mai mare calm, nimeni nu ar fi dovedit o mai mare resemnare în fața dorinței Domnului. Într-un cuvânt, dacă destinul a hotărât ca această boală să-l ia pe rege dintre noi, suntem în stare să spunem că nici o altă profesiune nu a fost îndeplinită mai creștinește, mai caritabil sau cu mai
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
aparatul descoperă figura unei bătrâne îmbrăcate aproape ca o mireasă, pe care se fixează într-un prim-plan deja neobișnuit - erau foarte rare momentele în care aparatul se apropia de personaje. Expresia bătrânei „mirese” contrastează intens cu veselia generală ; teama, resemnarea, nostalgia unei lumi apuse, presimțirea răului ce va să vină compun un aer de neuitat acelui chip care nu poate salva nimic. Mitrea Cocor (1952) sau Colonia sovietică În Mitrea Cocor, propaganda comunistă în cinema capătă accente antiromânești. Boierul Cristea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ciorovăia cu jupîneasa Marghioala, cu moș Ștefan chelarul și chiar cu șeful Vichentie leahul. Duminecă, după ce popa Vasile În urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte, la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă bucătărie, la fereastră aștepta În haine de sărbătoare Paraschiva lui Vichentie, femeie uscățivă, Îmbătrînită Înainte de vreme. Ea ținea În dreapta o menedă de aramă de două copeici și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de referință în societate (politice, ideologice, culturale); * Condiționarea și manipularea prin mass-media; * Prejudecățile ; * Diferențele de mediu cultural; * Non-integrarea frustrărilor (senzația de a fi victima nedreptăților cauzate de alții conduce la diferite reacții neproductive, cum ar fi fuga, agresivitatea, transferul, compensarea, resemnarea) 2. Bariere datorate temerilor endemice Teama de înfruntare cu persoane necunoscute; Agresivitate; Principiul competiției nestimulative (dușmănie); Rezistența la schimbare; Lipsa încrederii de sine 1. Bariere datorate atitudinilor individuale Comportamentul egocentric; Necunoașterea propriei persoane; Sentimentele de incompetență sau ineficiență; Lipsa de
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
cu necesitatea proprie, iar dacă necesitatea este liberă, libertatea este necesară. Cuvintele lui Spinoza sunt: . În alt loc al Eticii aflăm: Libertatea se reduce, în esență , la conștiința necesității, chiar dacă, astfel stând lucrurile, ne vine greu să reducem libertatea la resemnare. Libertatea nu înseamnă absența determinării, ci cunoaștere eliberatoare. Adevărata libertate există doar prin voință și rațiune, care furnizează înțelegerea a ceea ce este necesar în mod imuabil. III.2.3. Gottfried Wilhelm Leibniz (1646 1716) Sistemul filosofic al lui Leibniz pune
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
extravert), făcându și public eșecul și încercând să recupereze prin incontestabilul morții autenticitatea pe care aceia i-au retras-o, bovaricul, aspirând în secret și în întunericul neputinței sale, rămâne instanța solitară a eșecului său și își privatizează sinuciderea. Pentru că resemnarea l-ar aduce în modestia unui destin refuzat, marele bovaric nu va accepta ca soluție a eșecului decât moartea. Prostia ca încremenire în proiect „Puțina judecată“ cu care natura inclementă a înzestrat spiritul cuiva nu înseamnă prostie. Determinarea naturală a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
albaștri și stinși ai pentru totdeauna, ca și în cerul neiertător, în ei nu mai poți citi nimic. Poți vedea însă barba lui vânătă și gura strânsă și bărbia întinsă înainte de spaima unei presimțiri, mai poți vedea în neîncrederea și resemnarea lui o urmă de speranță, și cum se lasă dus la groapa tragică, genunchii moi și nasul caraghios de pe acum subțiat de moarte. Și se poate vedea propria mea mână pe umărul lui, fața mea spelbă și nerăbdarea de a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
flamand prezente în exegeza plastică românească a deceniilor 6-7. Ion Biberi (vezi nota 21) reține tabloul pentru subtilitatea exprimării ideii de cădere ineluctabilă, tragică. Ideea este reluată și de George Bălăiță, cel de-al patrulea orb din tablou impresionează prin resemnarea cu care "se lasă dus la groapa tragică". Istoricul de artă Virgil Vătășianu "citește" tabloul în sensul prezenței unei componente psihologice a portretelor, caracterizată prin spaimă și presimțirea pericolului: În tabloul cu Orbii domină succesiunea ritmică a figurilor, impresionante nu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cu subtilități infinite 45. George Bălăiță reia și această idee în descrierea fizionomiei celui de-al treilea orb: Poți vedea însă barba lui vânătă și gura strânsă și bărbia întinsă înainte de spaima unei presimțiri, mai poți vedea în neîncrederea și resemnarea lui o urmă de speranță, și cum se lasă dus la groapa tragică, genunchii moi și nasul caraghios de pe acum subțiat de moarte" (vezi nota 43). Concluzii Romanul ekphrastic românesc Descrierile și referințele ekphrastice din romanele analizate aici deschid perspectiva
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de nesatisfacere a trebuinței, adică frustrarea, și, ca o reacție la aceasta, se observă deseori o regresie exprimată prin scăderea randamentului școlar. Mai mult, asupra rezultatelor la învățătură se răsfrâng și alte genuri de reacții la frustrarea generată de insucces (resemnare, agresivitate). Învățarea motivată intrinsec e evidentă în interesul deosebit pe care elevul îl manifestă în activitatea sa școlară care, de cele mai multe ori, este reluată și în timpul liber: lectura, rezolvarea de probleme la matematică, căutarea unor informaț ii în enciclopedii sau
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
strâmt al familiei. Este o întâlnire cu noul, cu necunoscutul. În această situație, părinții acționează în moduri diferite, după firea lor și după împrejurări: cu ușurare sau cu îngrijorare, cu gelozie sau cu nepăsare, cu asprime sau cu solicitudine, cu resemnare. Încă de la 9-10 ani se constată, în relațiile dintre copii, manifestări ale devotamentului prietenesc, ale spiritului camaraderesc. Ceea ce inconștient caută copilul în grupul de prieteni este ce are sau nu are la el acasă. El poate aștepta de la un
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
frustrare, dar impactul lor asupra diferitelor persoane este diferit. În special, copiii sunt mai supuși frustrării, comparativ cu adulții, deoarece ei înțeleg mai puțin. ”Frustrările declanșează reacții și comportamente mai mult sau mai puțin nuanțate sau intense: fuga, transferul, compensarea, resemnarea, agresivitatea” (Roco, 2001, p. 103). Fuga (retragerea)- Elevul, neputând face față frustrării, încearcă să o evite, să scape de ea temporar sau definitiv, prin dispariția din calea ei. Forma cea mai blândă a fugii este neparticiparea, iar cea mai gravă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
baritonală și cultiva un folclor muzical suburban, romanțe, cântece de lume etc. stârnind admirația vecinilor).” ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 76) Velniciuc Camelia Mirabela 1983 Pictor „Eu personal simt un act de curaj împotriva resemnării sau a blazării. Pictura mă ajută să rămân lucidă și totodată afirm că (după mine) pictura este o formă a „rugăciunii“ care mă transpune într-o lume umană și naturală, a gândurilor care vine din interiorul sufletului meu, cu multă
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
în serie a misterului divin, trista domnie a prostului gust ne trimit cu gândul la amara realitate din spațiile sacre/sociale românești (și nu numai). Implicit, studiul conține și importante soluții însoțite însă de o amară și poate prea timpurie resemnare a autorului, în condițiile unei vinovate absențe a solidarității ,,celor preocupați de fenomenul religios din România". A doua secțiune a cărții - Religia în desfășurare. Reportaje - se distinge prin originale interpretări ale faptelor religioase autentice surprinse pe teren. Abordarea este cumva
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de care generațiile viitoare își vor aduce aminte ca de cea mai mare pacoste căzută vreodată pe capul României. S-a sfârșit azi,6 septembrie 1940, o parte din calvarul pe care de 10 ani îl îndură neamul acesta cu resemnare și bărbăție, demne de o cauză mai bună, în speranța că o cât de mică cumințenie se va ivi în capul degeneratului”. La rândul său, Iuliu Maniu scria "Cauza abdicării este concepția sa generală de domnie autoritară, fără ideal, fără
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
e mai trist,fiindcă v-il închipuiți martir,când în realitate e numai rău și prost și leneș!”. Tensiunea urcă mereu în Răscoala,până în punctul când apăsarea ei devine așa de violentă, încât străpunge impetuos formele superficiale ale stabilității (răbdarea,resemnarea țăranului). La Rebreanu intervin însă cotituri și “regrese” care sunt în spiritul vieții reale și înlătură orice “senzație de lucru mecanic. Apele par la început liniștite, intervine apoi o imperceptibilă fierbere repede localizată, o scânteie se aprinde și se stinge
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
îi înfurie, iar unul din ei spune disprețuitor, îngânând pe țăranul cu “ce să facem”:”-Ce să facem,ce să facem?” Dar se sperie singur de revolta lui:”Dumnezeu știe ce facem....” Toate aceste vorbe rostite altfel arată că vechea resemnare poate fi vulnerabilă, că răbdarea lor a ajuns la limită. Vorbele spuse au un înțeles de suprafață și altul profund, iar tonalitatea lăuntrică a romanului strânge laolalată mai ales aceste înțelesuri noi. ”Răscoala apare ca o forță care stăpânește pe
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
legea imanentă a substanței sufletești, pe care individul și poporul o au în sine." "Fatalismului cosmic îi corespund splendida etică optimistă, păgâno-creștină, care dă celui nedreptățit siguranța că răutatea nu va rămâne nepedepsită și că deci el poate aștepta cu resemnare filosofică această pedeapsă imanentă nedreptății". În prima sa lucrare de anvergură, Essai pur la création artistique - Contribution à une esthétique dynamique, Liviu Rusu pornește de la teza că o estetică nu este posibilă decât luându-se ca un punct de plecare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
bază existențială". Analiza creației ca și tipologia propusă în acest eseu constituie o bază pentru cercetarea semnificațiilor filosofice în folclor (Le sens de l’existence dans la poésie populaire roumaine), idei reluate în Viziunea lumii în poezia noastră populară. De la resemnare la acțiunea creatoare. Autorul accentuează caracterul contemplativ al creației populare, relevând atât elementele active cât și pe cele de resemnare manifestate în creația populară. Cel mai ingenios sistem filosofic din această perioadă, cel al lui Lucian Blaga, conține o asemenea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Le sens de l’existence dans la poésie populaire roumaine), idei reluate în Viziunea lumii în poezia noastră populară. De la resemnare la acțiunea creatoare. Autorul accentuează caracterul contemplativ al creației populare, relevând atât elementele active cât și pe cele de resemnare manifestate în creația populară. Cel mai ingenios sistem filosofic din această perioadă, cel al lui Lucian Blaga, conține o asemenea cantitate de poeticitate, încât i s-ar putea pretinde cu greu o deplină coerență conceptuală. "Spațiul-matrice" mioritic ar reprezenta, după
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
asupra destinului își face aici loc, chiar dacă sub forma imaginației literare. Constatăm că, în literatura română veche, există o viziune mai degrabă unitară asupra ideii de destin și că această idee rămâne primordial de origine religioasă. Scriitorii privesc lumea cu resemnare, cu împăcare, chiar dacă sunt nemulțumiți de faptele negative cu care se confruntă. In epoca veche, literatura cultă s-a aflat foarte aproape, ca viziune și de înțelepciunea folclorică. IV „Aducerea pe lume a unui copil a fost simțită de oameni
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de referință în societate (politice, ideologice, culturaleă; - Condiționarea și manipularea prin mass-media; - Prejudecățile ;Diferențele de mediu cultural; - Non-integrarea frustrărilor (senzația de a fi victima nedreptăților cauzate de alții conduce la diferite reacții neproductive, cum ar fi fuga, agresivitatea, transferul, compensarea, resemnarea) 2. Bariere datorate temerilor endemice - Teama de înfruntare cu persoane necunoscute; - Agresivitate;Principiul competiției nestimulative (dușmănie);Rezistența la schimbare; - Lipsa încrederii de sine 1. Bariere datorate atitudinilor individuale Comportamentul egocentric; - Necunoașterea propriei persoane; - Sentimentele de incompetență sau ineficiență; - Lipsa de
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
experiența, tot astfel revolta metafizică extinde conștiința de-a lungul întregii experiențe. Ea este prezența constantă a omului în fața lui însuși. Nu este aspirație, căci e lipsită de speranță. Această revoltă nu-i decât certitudinea unui destin copleșitor, dar fără resemnarea care ar trebui s-o întovărășească. Aici se vede cât de mult se îndepărtează experiența absurdă de sinucidere. S-ar putea crede că sinuciderea urmează revoltei. E inexact. Căci ea nu reprezintă concluzia logică a revoltei. Sinuciderea este exact contrariul
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
populară cu procesie religioasă” în cadrul căreia are loc „blestemarea publică a bolșevismului”. Din 1943 concepția „războiului sfânt” pierde din vigoarea teoretică și programatică, ierarhii și teologii ortodocși fiind preocupați mai mult de creionarea unor planuri de organizare a lumii postbelice. Resemnarea ierarhiei ortodoxe față de noile realități de pe frontul de est transpare din binecuvântarea Bisericii ortodoxe, acordată de patriarhul Nicodim, pentru anul 1944. În noul context, patriarhul reia distincția operată, înainte de 22 iunie 1941, între „războiul de cotropire” și „războiul de apărare
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
curate de la țară. Pentru a contracara o asemenea acțiune, recomandă, naiv și ineficient, o administrație însuflețită de porniri cinstite, un învățător destoinic, un preot cucernic (Cărți pentru popor). Suferința nu trebuie să ducă la revoltă, ci să fie îndurată cu resemnare stoică, în tăcere și cu nădejdea că, existând fără doar și poate o dreptate, o justiție implacabilă (Dreptate, Există o dreptate), binele are să învingă în cele din urmă. Idealismului moral al lui V. i se adaugă o însuflețire patriotică, exprimată
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]