2,430 matches
-
În experimentele dedicate efectelor publicității electorale, s-a demonstrat în repetate rânduri că mai mult de 50% dintre participanții care au urmărit anumite spoturi electorale nu și le-au mai putut reaminti după treizeci de minute de la expunere. Unii dintre respondenți au mers și în direcția opusă, raportând o expunere exagerată la mesajele de campanie, posibil pentru a-și crea o imagine dezirabilă din punctul de vedere al implicării civice (Iyengar și Ansolabehere, 1996). Studiile longitudinale oferă o imagine mai adecvată
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
0.761. Ultimele variabile testate au fost două trăsături de personalitate, pe care le-am analizat ca având o potențială influență asupra reacțiilor la cadrajele conflictuale din știri. Am testat astfel, într-o primă etapă, caracterul introvert sau extrovert al respondenților. Scala pentru introversie a fost preluată din lucrarea Goldberg et al. (2006) și a inclus zece enunțuri: "Sunt sufletul petrecerilor"; Nu vorbesc prea mult"; "Mă simt confortabil în preajma celorlalți"; Prefer să nu mă implic prea mult în mediul social"; Intru
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de a izola influența caracteristicilor de personalitate. Acestea sunt atât de strâns legate între ele, încât este aproape imposibil să le delimitezi inferența asupra opiniilor sau comportamentelor. O a doua explicație s-ar putea lega de o posibilă predilecție a respondenților către conformism, aceștia oferind la întrebarea legată de conflicte răspunsuri dezirabile social. O altă trăsătură de personalitate investigată a fost extroversia. În literatura de specialitate aceasta a fost frecvent corelată cu participarea politică. Am vrut să vedem dacă acest lucru
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Subiecte controversate sau tabu, ca de exemplu interzicerea avortului sau violența domestică, ar fi declanșat cu siguranță reacții emoționale mult mai puternice. Mai mult decât atât, dacă articolele folosite în cadrul experimentului ar fi avut ca protagoniști politicieni cunoscuți, față de care respondenții ar fi avut în prealabil emoții negative, reacțiile ar fi fost mult mai de amploare. Cu toate acestea, rezultatele experimentului nostru sunt consistente. Literatura dedicată rolului emoțiilor în procesul politic este în continuă expansiune, iar noile direcții de cercetare se
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
tradiționale, precum ancheta, întrebându-i pe participanți la ce se gândesc și ce emoții resimt. Principala limită a unor astfel de contribuții provine din faptul că emoțiile auto-raportate sunt trecute inevitabil printr-un filtru cognitiv. Pentru a-și numi emoțiile, respondenții trebuie să se gândească ce emoții resimt. Și studiul de față a folosit o astfel de metodă auto-reflexivă, cerându-le participanților să-și autoraporteze emoțiile resimțite în urma lecturii articolului folosit ca stimul experimental. Dincolo de problemele legate de validitatea externă a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
măsurile coercitive sunt cele mai potrivite pentru combaterea fenomenului (31,11%), urmate de campanii de informare antidrog (29,26%), educație mai bună/consiliere în școli- 7,6%. Legalizarea drogurilor ușoare este văzută ca o măsură bună de 5,07% dintre respondenți, interzicerea comercializării de către 5,07%, iar interzicerea totală a drogurilor de către 3% dintre studenți. (Cojocaru și colab., 2009) Figura 46: Opinia referitoare la legalizarea drogurilor ușoare Procentul liceenilor participanți la studiu și care sunt de acord cu propunerea de legalizare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
plus, dacă se restrânge în continuare eșantionul, procentul adolescenților cu vârsta de 14 ani și peste din mediul urban care au consumat vreodată droguri este de 7,5%. În ceea ce privește consumul drogurilor legale în rândul elevilor, remarcăm că 42,2% dintre respondenți fumează, din care 28,3% acasă și 16,3% în baruri. Fumatul este urmat de consumul de alcool pentru 38,4% dintre respondenți (din care 23,9% în timpul petrecerilor și 22,9% în baruri). Fumatul de substanțe weed este practicat
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
droguri este de 7,5%. În ceea ce privește consumul drogurilor legale în rândul elevilor, remarcăm că 42,2% dintre respondenți fumează, din care 28,3% acasă și 16,3% în baruri. Fumatul este urmat de consumul de alcool pentru 38,4% dintre respondenți (din care 23,9% în timpul petrecerilor și 22,9% în baruri). Fumatul de substanțe weed este practicat de 13,8% dintre participanții la studiu. Mediul de consum menționat este: la petreceri în proporție de 22,0% și la domiciliul respondenților
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
respondenți (din care 23,9% în timpul petrecerilor și 22,9% în baruri). Fumatul de substanțe weed este practicat de 13,8% dintre participanții la studiu. Mediul de consum menționat este: la petreceri în proporție de 22,0% și la domiciliul respondenților 20,0%. Tabel 9: Corelația între tipul de substanțe consumate și mediul de consum Dacă DA, în ce context acasă bar club parc școală petreceri nș/nr total Fumezi? 28.3% 16.3% 9.1% 4.2% 4.9% 7
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în proporție de 81,4%, acest lucru poate fi explicat prin faptul că 70,8% dintre aceștia fumează de la weed shop-uri. Mediul în care liceenii consumatori de droguri fumează de la weed shopuri a fost ocolit de 52,2% dintre respondenți (52,2% au oferit răspunsul nu știu/nu răspund), în timp ce câte 13,3% dintre liceni au declarat că fumează, de la weed shop-uri, acasă sau la petreceri. Influențele asupra liceenilor care au ajuns să consume droguri pot fi de două
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
familie". Procentul liceniilor consumatori de droguri ce sunt de acord sau în totalitate de acord cu afirmația "consumul, chiar și ocazional de droguri, duce la dependență" este de 42,5%, în timp ce cu aceeași afirmație este negată de 38,1% dintre respondenți. 39,8% nu sunt de acord (dezacord/dezacord total) cu negația consumul de droguri nu afectează rezultatele școlare", astfel acest procent de elevi sunt conștienți de faptul că rezultate școlare indivuale sunt influențate de consumul de droguri. Aproape în aceeași
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care au abandonat consumul, în prezent, nedefinindu-se consumator. Un procent semnificativ mai mare de elevi, decât de studenți, consumă droguri ilicite în mod regulat (cel puțin o dată în ultima lună). În legătură cu tipul de substanțe ce ar putea fi consumate respondenții au afirmat că ar consuma în ordinea descrescătoare numărului de răspunsuri: marijuana, hașiș, ecstasy, cocaină și în proporții mai mici heroină, LSD, sedative, amfetamine și aurolac. Acestea fiind drogurile cele mai cunoscute și totodată cele mai consumate în rândul tinerilor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
numărului de răspunsuri: marijuana, hașiș, ecstasy, cocaină și în proporții mai mici heroină, LSD, sedative, amfetamine și aurolac. Acestea fiind drogurile cele mai cunoscute și totodată cele mai consumate în rândul tinerilor. Cel mai cunoscut și utilizat drog ilicit de către respondenți este marijuana, acesta fiind un drog din categoria canabisului. Prevalența acestui drog în comparație cu celelalte este chiar de cinci ori mai mare. O posibilă cauză pentru acest fapt este percepția distorsionată a tinerilor că drogul este mai puțin dăunător pentru sănătate
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cât și studenții sunt de acord că cele mai eficiente sunt măsurile coercitive/punitive (amenzi, închisoare, controale) 30,1% dintre elevii consumatori și 31,1% dintre studenți. În privința consecințelor rezultate din consumul, respectiv traficul de droguri apar foarte des confuzii, respondenții având tendința de a atribui consumului de droguri sancțiunile specificate pentru traficul de droguri ilicite. Pe poziția a doua se situează campaniile de informare în școli 23,9% dintre elevi și 29,26% dintre studenți. La nivel de intervenție, profesorii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pot oferi suport. Interacțiunea efectivă între familie și personalul din instituțiile de suport este esențială pentru reintegrarea tinerilor. ANEXE Anexa 1 - Ultima școală absolvită de părinții liceanului consumator de droguri Ultima școală absolvită de părinții liceanului consumator de droguri Mama respondentului Tatăl respondentului Frecvență Procent Frecvență Procent Fără școală 1 0.9 1 0.9 Gimnazial (5-8 clase) 3 2.7 1 0.9 Treapta I de liceu (9-10 clase) 7 6.2 5 4.4 Școală profesională/ ucenici sau complementar
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
suport. Interacțiunea efectivă între familie și personalul din instituțiile de suport este esențială pentru reintegrarea tinerilor. ANEXE Anexa 1 - Ultima școală absolvită de părinții liceanului consumator de droguri Ultima școală absolvită de părinții liceanului consumator de droguri Mama respondentului Tatăl respondentului Frecvență Procent Frecvență Procent Fără școală 1 0.9 1 0.9 Gimnazial (5-8 clase) 3 2.7 1 0.9 Treapta I de liceu (9-10 clase) 7 6.2 5 4.4 Școală profesională/ ucenici sau complementar 10 8
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
12 10.6 10 8.8 Nu știu/ nu răspund 9 8.0 15 13.3 Total 113 100.0 113 100.0 Anexa 2 - Statutul ocupațional al părinților consumatorului de droguri Statutul ocupațional al părinților consumatorului de droguri Mama respondentului Tatăl respondentului Frecvență Procent Frecvență Procent Patron 10 8.8 16 14.2 Director 2 1.8 4 3.5 Șef de secție/ departament 9 8.0 4 3.5 Personal cu studii superioare 15 13.3 7 6.2
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
6 10 8.8 Nu știu/ nu răspund 9 8.0 15 13.3 Total 113 100.0 113 100.0 Anexa 2 - Statutul ocupațional al părinților consumatorului de droguri Statutul ocupațional al părinților consumatorului de droguri Mama respondentului Tatăl respondentului Frecvență Procent Frecvență Procent Patron 10 8.8 16 14.2 Director 2 1.8 4 3.5 Șef de secție/ departament 9 8.0 4 3.5 Personal cu studii superioare 15 13.3 7 6.2 Maistru, tehnician
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Committee on Addiction-Producing Drugs. Thirteenth report of the OMS expert Committee. Geneva, World Health Organization, 1964 (OMS Technical Report Series, No. 273). 3 În acestă parte a raportului au fost analizate doar răspunsurile celor care consumă droguri (bază analizei = 131 respondenți, ce au bifat DA la itemul Q20. Consumi droguri?). ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ GABRIEL ALBU Relațiile interpersonale 2 1 DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI 2 239 Prefață Drogurile, cadru general de analiză și delimitări conceptuale DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI Droguri licite, droguri ilicite Teorii și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Urciorul. Care câine nu mușcă? Cel care latră. etc. Dacă e evident că, în primul caz, orice vorbitor al limbii române ne-ar oferi, invariabil, la întrebările adresate răspunsurile aferente, e, de asemenea, foarte probabil că o mare parte dintre respondenții la cel de-al doilea set de întrebări ne-ar oferi exact "dezlegările" amintite. Un asemenea test, pe care l-a efectuat, de altfel, chiar savantul de la Tübingen 352, nu face decât să confirme faptul că textemele diasketice sunt niște
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ca țară de referință) sau din Asia (17 din 25 de comparații au utilizat eșantioane din China, Japonia, Hong Kong, Coreea de Sud, Taiwan sau Indonezia). Din Europa de Est, doar Rusia a fost inclusă în meta-analiză, cu un articol. Nici studiile care au investigat respondenți dintru-un singur spațiu cultural nu aduc un plus de cunoaștere privind percepția asupra mecanismelor justiției distributive în Europa de Est. În ceea ce privește variația culturală a inechității, aceasta a fost afirmată de J. S. Adams încă din anul 1963, în sensul existenței unei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fiind de 39 de ani (SD = 10.72). Media anilor de experiență profesională a intervievaților a fost de 8.6 (SD = 3.8), iar media anilor de școală a fost de 14.8 (SD = 3.9). Un număr de 16 respondenți ocupă poziții manageriale, 76 lucrează în organizații cu capital privat și 23 în instituții ale statului. Se poate constata astfel că eșantionul teoretic prezintă o serie de limite, reflectate în special de subreprezentarea persoanelor cu un nivel scăzut de instruire
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
corectă?"; Dar dacă v-ați afla dumneavoastră în această situație?"; Ce ar trebui să facă o persoană care primește o recompensă mai mare decât cea care pe care o consideră corectă?"; Dar dacă v-ați afla dumneavoastră în această situație?". Respondenții au fost solicitați să ofere detalii, intervievatorii adresând întrebări suplimentare și încurajând comunicarea. Prelucrarea datelor a fost realizată de coordonatorul studiului, prin utilizarea programului NVIVo, program ce permite codarea datelor și identificarea categoriilor de analiză. S-a utilizat codarea deschisă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
datelor a fost realizată de coordonatorul studiului, prin utilizarea programului NVIVo, program ce permite codarea datelor și identificarea categoriilor de analiză. S-a utilizat codarea deschisă și axială, categoriile și subcategoriile fiind extrase din text, având în vedere faptul că respondenții au utilizat expresii verbale sugestive. Un număr de 22 de interviuri au fost codate de o altă persoană, disensiunile privind încadrarea în categorii și subcategorii fiind soluționate prin runde succesive de discuții. Rezultate. Strategiile preferate de respondenți pentru reducerea tensiunii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
vedere faptul că respondenții au utilizat expresii verbale sugestive. Un număr de 22 de interviuri au fost codate de o altă persoană, disensiunile privind încadrarea în categorii și subcategorii fiind soluționate prin runde succesive de discuții. Rezultate. Strategiile preferate de respondenți pentru reducerea tensiunii cognitive în condiții de sub-recompensare pot fi împărțite în trei categorii: 1) modificarea rezultatelor în plan acțional, prin încercarea de a obține creșterea recompenselor; 2) părăsirea organizației; 3) distorsiunea cognitivă a relevanței rezultatelor. Respondenții apreciază că, în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]