3,618 matches
-
o analiză atentă, se observă o preferință clară pentru textul și structura Septuagintei, socotit, probabil, „text autoritar al ortodoxiei”. TM, deși folosit din abundență, face figură de „text de serviciu”, de instrument de corectare și cosmetizare a părților mai puțin reușite ori de proteză a părților amputate din LXX. Voi reveni În capitolul concluziilor finale asupra acestei chestiuni. În al treilea rând, cele câteva versete-mostră din ultima cuvântare a lui Moise ne-au pus În fața unei traduceri nu atât defectuoase (nu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Kästner, reprezentantul „noii obiectivități”, Peter Altenberg, pictorul Egon Schiele), fragmente de poeme, tablouri de un realism dur, dar și altele, fantastic-onirice ori halucinante. Straniul și un comic hâd întovărășesc dialogul lui Ramses cu propria-i conștiință. El însuși este o reușită figură caricaturală. Personajul, slăbănog, strâmb, evoluează între tragic și ridicol, când înspăimântat de el și de „carnea grea și multă”, când autopersiflându-se și scoțând „panglici pe nas și pe gură”. Capriciile lui, pe măsura ritualurilor golite de noimă ale existenței
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
al pietrelor. Încă de la primul volum, B. și-a afirmat disponibilitatea pentru proza de analiză psihologică, urmărind apoi coordonata esențială trasată în literatura română de Hortensia Papadat-Bengescu, Henriette Yvonne Stahl și Ioana Postelnicu. În primele schițe și nuvele, a întreprins reușite sondări ale eului, surprinzând momentele de interiorizare tensionată, când nu mai știi „unde e ființa ta și cine ești tu”, ca și sentimentul copleșitor al solitudinii (Dimineață cu vrăbii, Această față a singurătății). După o scurtă pauză, care s-a
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
O pulbere-argintoasă de mii de peștișori; / Frumoase mozaice, divine, infinite...” B. prinde irizări, imaginea dobândește uneori, în mod fericit, o transparență luminoasă, somptuozitate, versul are o legănare domoală, somnolentă, jocul de tonuri și limpezimi acvatice anticipă rondelurile lui Al. Macedonski. Reușite sunt, adesea, portretele de femei, descrierea costumelor lor. Atmosfera generală e (în ciuda prețului plătit convenției literare exprimate prin idilic) de beatitudine extatică, indolență și calm specific oriental. În Macedone, efectul de evocare etnografică se pierde într-un pastoralism cu modele
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
e sugerată prin circularitatea operei: ipostazele similare de la începutul și sfârșitul romanului îl închid într-un fel de cerc. Volumul de proze scurte Insula albă (1984) explorează și mai insistent teritorii puse sub semnul oglinzii. Rosa mundi, poate cea mai reușită povestire a volumului, este un fel de mise-en-abîme a scriiturii autoarei: universul, a cărui unitate se corupe în răsfrângeri partenogenetice, infinite și necontenit oglindite în conștiință, se recompune prin veșnica înlănțuire a povestirii (spunerii). Este atâta concentrare în orice demers
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
lui „de ciobani și doine”, în orizontul, mai mult plastic, al sămănătorismului. Căutarea armoniei muzicale, mirajul purității conferă rezonanțe proprii unui limbaj poetic ce sună adesea ca o reminiscență (Simfonia rustică). Logodna alegorică cu moartea, din Baladă de Sânziene, aduce reușite transparențe feerice și cadențe de rit mioritic, în timp ce fluxul metaforic dezlănțuit în jurul motivului magic al „vestirii”, din poemul Împăratul, și viziunea unui destin glorios hărăzit românilor nu acoperă nici tezismul concepției, nici convenționalismul artizanal al autorului. SCRIERI: Simfonia rustică, Timișoara
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
valorile de bine moral, fiind expresia sentimentului de satisfacție produs de binele realizat, care face ca rezultatele acțiunilor noastre să aibă caracterul unei plăceri morale. Bucuria Aceasta este starea de plăcere predominant sufletească, o stare emoțional-afectivă datorată fie unei realizări reușite, fie unei Întâlniri, a unei corespondențe simpatetice dintre mine și celălalt, sau dintre mine și ceilalți. Ea este trăită În plan sufletesc ca o mulțumire, o Împlinire. Prin bucurie eu mă deschid, realizând acea Întâlnire pozitivă cu ceilalți, faptul de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
nu fie motivată psihologic și moral. Fiecare persoană crede pentru sine că „ceea ce face” este util și prin aceasta ea urmărește realizarea unui scop precis pe care-l consideră justificat din punct de vedere moral. Acțiunile persoanei pot fi Însă reușite sau eșuate, justificate sau nejustificate, raționale și bine intenționate sau iraționale și absurde. În toate situațiile Însă, „acțiunile psihologice” urmăresc realizarea unui scop pe care individul respectiv Îl consideră util și necesar, mai mult chiar Îl justifică raportându-l fie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
regret, revenire și Împăcare. Se poate vedea astfel că situația de Întâlnire dintre două persoane este, În primul rând, o punere Împreună sau, mai exact, o punere În situație comună a două persoane. Această punere În comun va depinde, ca reușită sau ca eșec, de natura afectivă, morală, intelectuală, educativ-culturală etc. a celor doi. Reușita relațiilor ține de corespondența celor doi indivizi, iar eșecul de necorespondența acestora. Prin corespondență, Înțelegem preferința interpersonală a celor care intră În relație cu ocazia Întâlnirii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sau, pur și simplu, că ai greșit. Dar regretul apare și se dezvoltă ca atare În sfera conștiinței morale a individului, ca o judecată a supraeului moral, care evaluează acțiunile anterioare ale persoanei și le etichetează ca acceptabile, pozitive și reușite, sau ca inacceptabile, negative și nereușite. Ca sentiment sau ca experiență sufletească și morală, regretul are două aspecte: aă Un aspect exterior, comunicabil și, prin urmare, transmisibil, putând a fi Înțeles de ceilalți, manifestat printr-o stare de dezolare, tristețe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de odinioară). Un loc esențial îl ocupă traducerile din opera unor autori antici, precum Horațiu, Plutarh, Ovidiu, Prudentius, Properțiu. I. Săvulescu traduce o serie de poeme din Antologia palatină. Revista lansează și un concurs de traduceri pentru elevi, cele mai reușite versiuni fiind publicate. Alți colaboratori: P. Mușat, I. Levandovschi, Gino Lupi, D. N. Burileanu, C. Drăgulescu, Lucia Brătianu-Grigore, I. Iordănescu. I.M.
AUSONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285500_a_286829]
-
arbitru și, chiar în cazul sinucigașilor, manifestă o neutralitate binevoitoare, contrară preceptelor religioase și înrudită cu mentalitatea lui Tolstoi (Legea trupului). Personajele lui A. sunt de regulă niște inadaptabili, împresurați de o aură a muceniciei. Cele mai reprezentative și mai reușite sunt acelea al căror caracter este tulbure, chiar întunecat. Uneori, astfel de eroi par a urî viața (Fefeleaga, Dura lex), deși atitudinea lor este ambivalentă. Considerând oamenii drept „marile minuni ale vieții”, prozatorul îi face să traverseze, în cazurile tipice
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
informație rătăcită era cauza amărăciunii crescânde a lui Zizmo, a privirilor suspicioase aruncate către soția lui gravidă. Poate că se Îndoia de posibilitatea ca un singur act sexual Într-o secetă de cinci luni să aibă ca rezultat o sarcină reușită. Oare Zizmo, În timp ce Își studia tânăra nevastă, se simțea bătrân? Înșelat? În toamna târzie a anului 1923 minotaurii Îmi bântuiau familia. Desdemonei Îi apăreau sub formă de copii care nu se mai opreau din sângerat sau care erau acoperiți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
diformitate fizică sau morală. Își închipuie că va fi nevoit să asculte scrisul unui copil. Se înșală amarnic și se vede c-a uitat zicala că cel care râde la urmă râde mai bine. Zâmbește mulțumită, ca de o farsă reușită. Prostănacul ăsta și alți înfumurați ca el vor avea de a face cu prestigiu, demnitate, măreție, putere și voință. Calități pe care rareori le găsești chiar și în operele consacrate. Constată că s-a lăsat tăcerea. Un alt vorbitor a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
părere. Chiar așa să fi fost, Jemima? Chiar așa? Ei bine, poate că Jemima Jones are dreptate, pentru că e tare ușor să fii orbită de felul în care arată oamenii, și da, are dreptate, Brad chiar este specimenul cel mai reușit al bărbatului perfect. Dar hai să fim cinstiți, ei doi de-abia se știu, și deși le place să se uite unul la altul - ceea ce este, cum știm cu toții, un bun început - fizicul nu este totul, iar Jemima ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
și de către oficialitățile locale în frunte cu primarul orașului, domnul Burghelea. În cursul vizitei familiei regale în orașul Hârșova, "pe tot parcursul străzilor, înalții oaspeți au fost viu aclamați de mulțime, iar un fotograf a luat mai multe vederi foarte reușite"2739. În județul Tulcea, "iubitul și neobositul nostru prefect, domnul Luca Ionescu, zile întregi (...) în orașe și sate, cu un cuvânt peste tot, a dat înțeleptul său sfat (...) pentru a face ca primirea suveranilor în județul nostru să fie fără
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
tine! Ești femeia cu pantofii ciudați“. La Înmormântare, Zez, curatorul de la Muzeul de Artă Asiatică, cel care se ocupa de picturile prin care erau comemorați strămoșii, a zis că aveam un stil „absolut memorabil, la fel de emblematic ca și cel mai reușit portret din colecția Sackler“1. Exagera puțin, asta e sigur, dar o spusese din inimă. Și cu siguranță am simțit, la rândul meu, Înțepături și strângeri În inima mea răposată. La un moment dat chiar am simțit durerea celorlalți. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
aterizând pe umărul stâng Într-o manieră care nu-i lăsa loc să-și rotească brațul pentru a-l proteja. Câteva clipe mai târziu, ieși din șanț tușind și Înjurând. Era o glumă? Sigur, asta era, dar nu una prea reușită. Își frecă umărul. Putea să se considere norocos dacă nu făcuse o Întindere musculară. Bine, ha, ha, ha. Acum prietenii lui ar trebui să se oprească și să se Întoarcă. Ar face mai bine să se grăbească. Mai așteptă puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
experiențele yoga. - Pentru dumnevoastră este foarte important să-ți măsori puterea și să aveți o viziune largă a lucrurilor? Așa e. Dacă sistematizezi lucrurile astfel, afirmațiile tale vor părea adevărate. Studiile din ultima vreme sunt niște lucruri bine gândite și reușite. Dacă urmezi o logică matematică, poți ajunge la un nivel destul de elaborat. Și în secta Aum sunt multe părți valoroase. Vreau să păstrez miezul lor. Personal, cred că, din punct de vedere religios, lucrurile nu sunt în ordine. Științele naturale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de pietrele încinse, pândind din ochi zborul suspendat al libelulelor. Curgerea râului era înfrânată de memoria izvorului și însuflețită de speranța mării". Sau, în bogăția amețitoare de culori ale iarmarocului: "Cataligarii pășeau peste omenire ca berzele peste broaște". Cel mai reușit capitol îmi pare cel în care se vorbește despre mirajul oglinzii: "Avea convingerea că oglinda, mai mult decât reflectă, devorează lacomă sufletul și vlaga celui oglindit". Din apele adânci ale oglinzii, bătrânul Arhivar face să răsară imaginea ispititoare a unei
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în forurile diriguitoare ale României, pentru care Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a devenit un fel de pușculiță pentru îndestularea gușii lor. Studiind în mod aprofundat problema, ei au descoperit după mai multe încercări, (din fericire pentru ei, toate reușite sută la sută!), că orice medicament subvenționat vindecă, mai mult sau mai puțin pacienții (în funcție de câte zile le mai dă Dumnezeu de trăit), în schimb aceste medicamente compensate, sunt mijloace ideale pentru îngrășarea conturilor din bănci, chiar dacă și așa sunt
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de pietrele încinse, pândind din ochi zborul suspendat al libelulelor. Curgerea râului era înfrânată de memoria izvorului și însuflețită de speranța mării". Sau, în bogăția amețitoare de culori ale iarmarocului: "Cataligarii pășeau peste omenire ca berzele peste broaște". Cel mai reușit capitol îmi pare cel în care se vorbește despre mirajul oglinzii: "Avea convingerea că oglinda, mai mult decât reflectă, devorează lacomă sufletul și vlaga celui oglindit". Din apele adânci ale oglinzii, bătrânul Arhivar face să răsară imaginea ispititoare a unei
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pentru că imaginile care evocă distrugerea vieții provoacă paroxismul instinctului creator. Ceea ce provoacă amorul unui bărbat e temperamentul femeii. Iar știința ne spune că temperamentul este fizionomia sensibilității organelor vieții vegetative. Dacă facem abstracție de punctul de vedere moral, ipocrizia bine reușită și bine susținută este victoria omului asupra animalului, a conștientului asupra inconștientului, a inteligenței asupra sentimentelor, este suprema afirmare a acelei virtuți care formează piatra angulară a caracterului și care se numește stăpânire de sine. Călugărul Ieronim de la Râșca spunea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
le facă de la bucătăreasă. - Deocamdată-s cam noduroase, dar am să mă perfecționez.Ai să vezi... Cât îmi pare de bine că nu sunt reușite, că-i simt în fiecare defect mișcările, degetele, gândul ei, urma vieții ei misterioase... Perfect reușite, ar fi impersonale! Cutia de țigări o administrează ea. Când i-am cerut una pes-te număr, mi-a refuzat-o și mi-a interzis să mă "tocmesc" (dar mai pe urmă, văzîndu-mă prea "nenorocit", mi-a acordat o țigară
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
verei mele, doamna Matilda Ioan." Doamnă! O secundă mi s-a părut o glumă, o farsă. Dar doamna Timotin nu putea face astfel de glume. Dacă cuvântul "doamnă" nu semăna cu fetița brună, în schimb "Matilda Ioan" era definiția ei reușită. Femeiușca mică, timidă și afectuoasă, cu părul bogat și greu, nu putea fi decât Matilda, iar ceea ce avea băiețesc în ea, elasticitatea vânjoasă a taliei, a brațelor și a picioarelor ei lungi, era Ioan, nume aproape comun, echivalent cu bărbat
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]