3,827 matches
-
masa dintre pat și fotoliu goblenul pe care-l începuse în urmă cu două luni și-l abandonase. Număra punctele și mânuia acul cu repeziciune, de parcă ar fi făcut asta de o viață. Era un cadou de la Arthur care-l revoltase. Apoi, într-o noapte, când primise printr-un sms anonim, confirmând că prăjitura favorită a Adelinei era călăvia, de emoție, se apucase să coase din instinct. Pe pânză prindea contur o siluetă umană neobișnuită, un soi de hermafrodit ce-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
întrebat de ce, dar mi-a spus că are două nume și că lor le-a plăcut s-o strige mai mult „Prințesa”. În timpul acesta, în șatră, domnea tristețea. Mai ales copiii, când au auzit despre ce e vorba, s-au revoltat. — N-o dăm pe Prințăsa. — Prințăsa este a noastră. — Să-și caute altă fată, dacă vor. — Prințăsa mea, Prințăsa mea, cine-mi mai ține de urât și cine-mi mai cântă când voi toți sunteți plecați, se tânguia Dedi. Credeți
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
săptămâni, sfîrșind: ― Cu ocazia asta, vom lăsa și pe Olguța acasă la ea, să nu se înstrăineze prea tare de Craiova noastră iubită! ― O, dacă-ți închipui că am să rămân la Craiova exact când începe sezonul la București! se revoltă fata. De doi ani, de când era socotită fată mare, Olga mai mult a stat în București decât acasă. Victor avea ambiția s-o mărite el, cu un bărbat care să-i placă și lui. Fiind cam plin de sine, se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
odăiței într-o obscuritate în care și oamenii păreau siluete de umbre. Mișu, subțirel și slăbuț, în picioare, gesticula violent, ca și când s-ar fi luptat cu întunericul. Titu mai stătuse de vorbă și cu tânărul, și cu bătrânul, îi socotea revoltați din pricina mizeriei, îi înțelegea și aproba, deși el, fire discretă, nu-și cheltuia durerile în cuvinte aspre, ci își tortura cu ele numai sufletul lui. Apoi știa de la Gavrilaș că Mendelson e deocheat la poliția de siguranță și nu voia
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
venea vorba de stările generale, asupra durerilor țărănimii, completîndu-le cu profețiile crâncene de rigoare. Așa a fost probabil totdeauna și va fi totdeauna. Orășenii, care cunosc țara din vilegiaturi pitorești, au o mare predilecție pentru țăranii veșnic porniți să se revolte, tocmai pentru că sunt asigurați că țăranii români nu sunt în stare să se revolte aievea niciodată. 6 ― Ce-ar fi, Grig, să facem Crăciunul la țară? zise Nadina cu mare voioșie într-o zi când se apropiau sărbătorile. Grigore Iuga
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Așa a fost probabil totdeauna și va fi totdeauna. Orășenii, care cunosc țara din vilegiaturi pitorești, au o mare predilecție pentru țăranii veșnic porniți să se revolte, tocmai pentru că sunt asigurați că țăranii români nu sunt în stare să se revolte aievea niciodată. 6 ― Ce-ar fi, Grig, să facem Crăciunul la țară? zise Nadina cu mare voioșie într-o zi când se apropiau sărbătorile. Grigore Iuga răspunse numai cu o privire plină de recunoștință. Propunerea o considera o atenție delicată
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pământurile noastre țăranilor, dar nu se gândesc să împartă cu nimeni beneficiile fabricilor și băncilor lor. În fond vor să decapiteze pe țărani, omorîndu-ne pe noi, căci turma țărănească fără păstori va fi pe urmă complet la cheremul lor... Te revoltă și te indignează, mai ales când vezi că noi, cei condamnați la moarte, stăm și ne ținem de cancanurile șefiei, de intrigile remanierii și de toate fleacurile!... Pentru a tempera puțin atmosfera ce o crease izbucnirea bătrânului, Grigore făcu zîmbind
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
După ce îi slăbise vederea, acuma începea să-l cam lase și urechile. Când înțelese despre ce e vorba, se miră, se închină și strigă pe fiică-sa: ― I-auzi, Niculino, ce-a pățit bietul Chirilă cu feciorul grecului! Niculina se revoltă, blestemă pe greci, chemă pe soțul ei: ― N-ai auzit, Filipe, ce poznă i-a făcut lui Chirilă băiatul grecului, studentul?... Filip ascultă liniștit, clătină din cap în semn de indignare și întrebă, greoi, tacticos: ― Ei, ș-acuma ce-ai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
voi nu vreți să munciți, vom aduce oameni din Transilvania! ― Ba străini să nu vie, cucoane, că pământurile astea noi le-am muncit totdeauna, nu străinii! strigă Trifon Guju. ― Tu crezi că am să te întreb pe tine, prăpăditule? se revoltă Miron Iuga. Asta vă mai lipsea, obrăznicia!... Aideți, am terminat cu voi! Să-mi curățați locul numaidecît! ― Apoi așa nu-i bine, cucoane! făcu Luca Talabă dârz. Nu-i bine deloc. Miron Iuga nu se clinti până ce se goli curtea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
S-a gândit, a chibzuit și singura soluție este asta. Altfel, ar avea în fiece moment controverse care i-ar paraliza orice mișcare. Mai cu seamă că și Nadina și-a anunțat sosirea. Tânărul numai acuma află vestea și se revoltă: ― Ce impresie are să facă asupra lumii comerțul dumitale cu fosta mea nevastă? Bună, nu, cu siguranță. Nici chiar asupra sătenilor! ― Pentru că s-a despărțit de tine a devenit o ciumată cu care nu mai poți avea legături de curtenie sau
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
bine o știre extraordinară și senzațională. A adus-o adineaori șeful de cabinet de la Interne. E caldă... Zice că într-un orășel de la Dunăre, n-a vrut să comunice ce oraș, trebuie să fie Giurgiu, azi-dimineață rezerviștii concentrați s-au revoltat contra ofițerilor, pe doi i-au ucis, pe mai mulți i-au rănit foarte grav și apoi s-au risipit prin satele lor, luând și armele cu ei. Ai? Asta nu e glumă! Vă închipuiți ce panică a produs în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
figură funerară, o rugă să-l asculte câteva minute cu atenție și seriozitate, și apoi, adunîndu-și toate darurile de persuasiune, îi explică amănunțit și elocvent că a mai rămânea aici, în mijlocul țărănimii agitate și gata în fiece clipă să se revolte, să devasteze și să masacreze, ar fi o nebunie. Dacă a dorit o escapadă extraordinară, a avut-o, căci a străbătut zeci de sate cu automobilul într-o vreme când nici trenurile nu mai sunt în siguranță, ba a mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mureau de dragul țărănimii și propovăduiau împărțirea moșiilor, cu gândul ascuns că tot nu se va întîmpla și cu mândria că totuși pot părea drept spirite înaintate, iar azi reclamau vehement să fie rase cu tunul toate satele care s-au revoltat și țăranii să fie bătuți până la sânge, toți, fără excepție, ca să servească de pildă și să nu mai îndrăznească nici pe viitor să ridice capul niciodată. Cu Victor se înțelegea, ca totdeauna, și apoi găsea la ei o atmosferă care
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
forța, ca să-i potolească întîi, iar pe urmă, când se vor dezmetici, vor pricepe și ei însemnătatea măsurilor ce s-au luat în favoarea lor! zise Predeleanu senin. ― Da, așa! aprobă tânărul Iuga. Să nu umblăm cu ipocrizii! Țăranii s-au revoltat ― să iasă armata să-i pedepsească. Punct. Reformele se discută cu oameni sănătoși, nu cu bolnavi sau cu exaltați. Manifestul e o ipocrizie în plus, de aceea mă supără. Potolirea răscoalei nu se poate face fără vărsare de sânge. In
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
spinarea barbarilor noștri pot fi privite ca niște inofensive mângâieri părintești. Pe Titu Herdelea discuția îl înflăcăra. El simțea că domnii aceștia n-au dreptate, dar nu-și putea concretiza obiecțiile într-o replică convingătoare. ― Pe mine numai nedreptatea mă revoltă! strigă el de câteva ori, ca și când prin aceasta ar fi vrut să se deosebească. Apoi, mai târziu, inspirat de focul discuției, declară cu o siguranță care-l uimea și pe el însuși: ― Eu înțeleg și admit orice sancțiune, cu singura
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
că un căpitan este un căpitan, iar faptul că se găsea de cealaltă parte a sasului și nu în interior nu era un motiv suficient pentru mine pentru a nu lua în seamă hotărârile sale. Un astfel de răspuns o revolta ca și poziția pe care trebuia s-o apere. ― Negând procedura de punere în carantină, ne puneai pe toți în pericol, nu numai pe Kane! Ash programă un nou chestionar pe tabulator, citi cu solemnitate informațiile furnizate. În sfârșit luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Moldova a revenit la normal, în sensul că natura ne-a ajutat cu ploi la timp. - Nepoate, când îmi aduc aminte de anul foametei, cât de greu a fost și-l compar cu realitatea zilelor noastre, îmi vine să mă revolt. Astăzi vi se dă de ceva vreme în școală cornul și laptele, un supliment alimentar care să fie servit în pauza mare. Astăzi foarte mulți elevi de la orașe și chiar de la sate își bat joc de acest dar din partea statului
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
în cel mai curat stil vegetarian. Eu, de Crăciun, să mănînc ierburi ! Am simțit nevoia să merg la biserică și să aprind o lumînare pentru toți moșii și strămoșii mei, care sigur și-au petrecut sărbătorile răsucindu-se în mormînt, revoltați de trădarea urmașului nedemn. Anul următor însă am simțit nevoia să prospectez mai de aproape practicile alimentare ale conaționalilor mei și le-am dat ca temă studenților să facă o descriere etnografică „densă”, cum se spune în jargonul profesional, a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
noastră în privința statutului și identității vlasilor : sînt ei români sau bulgari ? Nici, nici, e vorba de „identități situaționale”, de contexte și istorii etc. Pentru ei, între ei, sînt însă pur și simplu vlasi. „Exclus !”, a exclamat demnitarul. „Poftim ? !”, s-a revoltat colega mea. „Păi eu, mîine, primesc o delegație a lor, care ne cere abecedare pentru o școală românească. Dacă le dau, înseamnă că recunosc public că sînt români ; dacă nu le dau, înseamnă că declar, la fel de public, că nu sînt
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
despre manele pentru Enciclopedia Britanică. „Excelent, în sfîrșit voi citi și eu ceva serios pe tema asta !”, mă gîndeam eu în timp ce semnam tot felul de hîrtii legate de această cerere. „Ei poftim, ce caută manelele în Enciclopedia Britanică ?”, s-a revoltat cineva. „Iar ne facem de rîs !”, a pufnit altcineva cînd i-am povestit, încîntat, despre viitorul articol. „Asta nu e muzica noastră”, a mai adăugat, revoltată, persoana. „Dar a cui ?”, m-am interesat eu, naiv. „A țiganilor parveniți !”, a venit
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
speranțele revoluției, douăzeci de ani nu ați fost în stare decît să vă supuneți unora și altora și să puneți umărul prin lașitatea voastră la distrugerea țării. „Ce ați făcut pentru ca urmașii voștri să trăiască mai bine ?”, repeta tot mai revoltat tînărul. „Ești beat !”, se apăra tot mai slab doamna. Într-un final, intervin alți doi tineri și, întorcînd spatele doamnei, îi aruncă sastisiți peste umăr : „O seară bună, doamnă, o seară bună !”. Exit o întreagă generație... La prezentarea publică a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
la toate ! îmi mai trece mie prin minte. Ne oprim, deprimați, la un han de pe drum. Toată lumea se uită la cazul Becali și comentează. „Păi, ce e el de vină, dacă statul e prost și-ți dă pe degeaba ?” - se revoltă o tînără. „A greșit și el o dată, dar și-a răscumpărat vina prin tot ce a făcut pentru oameni !” - explică, pe post, și un avocat. În două ore cît am mîncat, nimeni nu a pomenit ceva despre legalitate. și am
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
societate are micile ei particularități în imaginarea acestor practici de creștere a copiilor - prin care își reproduce și propriile particularități culturale. În cazul României, studiul „de la distanță” realizat de Ruth Benedict în timpul celui de al doilea război mondial i-a revoltat puțin pe concetățenii noștri atunci cînd a fost tradus, recent, și la noi în țară. Ca de obicei, s-a considerat că ne cam „șifonează” imaginea în lume. A trecut însă neobservată insistența antropoloagei americane asupra tehnicilor de înfășare la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
se spune...), care mi-a atras atenția cît de des revine „îngrijirea” în plîngerile chiriașilor alungați din case de proprietarii de drept. „Cum vine el să-mi spună că e casa lui, dacă eu am îngrijit-o toată viața ! ?”, se revolta un astfel de chiriaș. Îngrijire, domesticire, apropriere, proprietate... Un lanț cauzal care ne scapă, dar care are o perfectă logică pentru cei în cauză. Să îngrijești trotuarul din fața casei, partea ta de fațadă de bloc, casa scărilor de pe palierul tău
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și își cheamă la ordine colegii. — Nu, nu, vrem să vedem ce faceți voi de obicei, cînd sînteți doar între voi ! încearcă etnologii din capitală să-l domolească pe țăran. — Ei, că doar nu ați venit degeaba de la București ! se revoltă țăranul. O să vedeți, o să vă placă ! - și îi dă zor mai departe să se îmbrace și să se așeze în formație ca pentru televizor. — Nu trebuie să vă deranjați, faceți ca și cum noi nu am fi aici, mai încearcă etnologii să
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]