123,413 matches
-
realiza. Sunt la fermă multe fete coborâte din satele lor de munte, să câștige acolo un ban pentru zestre. Sunt vesele, guralive și știu o mulțime de cântece, le vezi mereu grupuri, grupuri, deschise, prietenoase, fără să ascundă totuși o rezervă în fața Carminei. Într-o zi, în timpul unei averse de ploaie le-a urmat în camera de dormit, cu paturi suprapuse, cu ștergătoare rotunde împletite din pănuși de porumb risipite pe ici, pe acolo. Veniseră fugărite de răpăiala ploii, acum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
voiai să-l consideri un geniu, pentru simplu motiv că geniile nu pot fi întâlnite la fiecare pas, la rând într-o alimentară de exemplu, cum era cazul în acea zi, în schimb n-aveai decât să crezi, fără nici o rezervă că este un om cu totul excepțional. O vreme el îi vorbi despre cele trei fetițe ale lui și despre pasiunea lor pentru lectură, despre miopia celei mijlocii, despre grija deosebită pe care el și soția o poartă celei mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ea nu era decât înverșunare, înverșunare oarbă și atât. Și totuși, nu, își zise, nu pot să-i accept ideile numai de frica acestor lovituri atât de dibaci pregătite. Nu pot să-l secondez ca Nina sau Marga, fără nici o rezervă, fără nici o tresărire, nici o împotrivire, nici o mustrare de cuget, mi s-ar părea că mă îndobitocesc. Atât ar mai lipsi, să întăresc și eu corul vocilor feminine, să declar cu seninătate: TREBUIE SĂ FII SUPERGENIAL CA SĂ ȚI SE IERTE CĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de modă, vizita magazinele de fond plastic, nu prea știa ce să facă, un timp a oscilat, spiritul ei clasic, anchilozat se împotrivea, pe urmă s-a cabrat, s-a dat de trei ori peste cap și a acceptat fără rezerve toate accesoriile, deloc simple ale acelei mode, ba chiar a început să facă singură pulovere, pentru băiat, pentru fată, ba chiar și pentru ea. Găsea că este o activitate cu adevărat relaxantă, în timp ce andrelele i se mișcau între degete, mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mă simt atât de plină și dornică de a dărui sentimente frumoase, când eu mă știu capabilă să dărui atâtea lucruri minunate, mi se pare o absurditate să accept, că într-o bună zi mă pot duce cu toate aceste rezerve neconsumate în mine. Pur și simplu cred că pământul nu m-ar primi, că, odată ajunsă acolo, țărâna deasupra mea ar face explozie, ar țâșni în trombă, eliberându-mă din tainițele ei. Cei care o ascultau, bărbații de obicei, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ajunge la poarta lor la ora patru după amiaza, de ce casa lor nu se află în zona demolabilă. Lucruri complexe devenite dintr-odată ușor de înțeles. Parcă se cufundase în apă mocirloasă și rătăcise printre unde până își consumase toate rezervele de aer și acum ieșea la suprafață după ce lăsase acolo tot balastul ce-i umplea spațiile celulare și acum percepea totul ca la început, normal și fără eforturi. Se întâmpla așa pentru că era normal să se întâmple așa și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
secundă, în cei șase ani de căsnicie, sfârșiți lamentabil într-un tribunal oarecare, că în Ovidiu zac atâtea disponibilități, atâta pasiune și neliniște, nebunească neliniște, oare în ce tainiță fuseseră ascunse toate astea, care fusese semnalul ce declanșase portița de rezervă? Nu era sigură pe nimic de vreme ce în oamenii pe care-i cunoști, îi vezi zi de zi, le vorbești, le intuiești reacțiile și stările există forțe ascunse ce pot răsturna într-o clipă tot ce socotiseși ca fiind clar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
prin camere, nimic nu i se agăța de mâini. Îi era dor să fie undeva în apropierea unui munte, să încremenească în loc și să fixeze vârfurile încă acoperite de zăpadă și ele să fie o promisiune îndepărtată, un fel de rezervă a sufletului, neștiută de nimeni. Atunci a sunat la ușă Fana. A șovăit o clipă în prag înainte de a intra. Arăta superb așa cum era, suplă, tunsă scurt, cu părul de culoare tutunului întors la capete. Carmina a rămas și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ședea la părinți, nutrea față de tatăl ei o simpatie ciudată, poate tocmai fiindcă îl știa atât de lipsit de afecțiune, ignorat de toți cei apropiați, complăcându-se în situația de cantitate neglijabilă. Îi plăcea să creadă că Trofin este o rezervă sufletească a ei, lăsată acolo, neexplorată, bună de folosit în situații limită. Când veneam aici la tine, de la o scară alăturată ieșea o bătrână, Avea un chip suferind, pășea încet, tremura. O conducea un bărbat cu o înfățișare oarecare, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fie în societatea oamenilor asupra cărora nu avea nici o ascendență. Ei făceau parte din tagma învingătorilor, a celor de neclintit, ori ea avea o adevărată slăbiciune pentru învinși, aveau mai multă larghețe sufletească. Pentru acești oameni păstra ea întotdeauna în rezervă o fărâmă de inimă, oricând gata să fie exploatată cu tact, cu migală, i se putea insufla energie și particulele invizibile să se urnească încetișor din loc, să înceapă mișcarea, ciocnirea, dividerea, zborul. Numai cu un minimum de efort energetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și neajutorat, habar n-am, nu e locul meu nicicum, trebuie să plec și nimeni nu mă oprește să plec... dacă nu-ți convine, de ce mai continui? îmi mai sunau în ureche vorbele unui adorat de pe vremuri ce mă ținea rezervă, ploua groaznic în noaptea aceea de duminică cu lună plină, când stăteam în cur în mijlocul garsonierei unde Baby mă lăsase să stau și nu mai aveam nimic, nici trecut, nici viitor și mi s-a făcut frică, atât de frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
în secțiunea destinată finanțării învățământului preuniversitar. Din punct de vedere al punctuației, se impune introducerea unei virgule în finalul textului: „...securității naționale, din fondurile alocate...”. Art. 39. Certificatele de absolvire și competențe profesionale dau dreptul deținătorilor legali, după trecerea în rezervă, în condițiile legii, să ocupe funcții echivalente cu cele ale absolvenților instituțiilor civile de învățământ cu profil apropiat și de același nivel. (Pentru simplificare, considerăm că se impune reformularea primei părți a textului, astfel: „Certificatele de absolvire, precum și certificatele de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații și alte instituții cu atribuții în domeniile apărării, informațiilor, ordinii publice și securității naționale pot emite ordine, regulamente și instrucțiuni proprii, în condițiile legii. (6 Ofițerii în activitate, în rezervă sau în retragere, posesori ai diplomei de absolvire a școlii militare de ofițeri cu durata de 3 sau 4 ani, pot să își completeze studiile în învățământul superior, pentru obținerea diplomei de licență în profiluri și specializări similare sau apropiate
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
sau apropiate armei/specialității militare. (7 Diplomele de licență, de master, de doctorat eliberate de instituțiile de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, precum și titlurile științifice obținute dau dreptul deținătorilor legali, după trecerea în rezervă, în condițiile legii, să ocupe funcții echivalente cu cele ale absolvenților instituțiilor civile de învățământ, cu profil apropiat și de același nivel. (8 Planurile de învățământ pentru învățământul superior militar, de informații și de ordine publică și de securitate națională
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
că se aștepta una bună de la depou. Păi, acum câteva minute mergea, fire-ar ea a dracului, strigă unul În timp ce izbea cu fruntea geamul securizat. Orice tren civilizat are două locomotive. Când una se defectează, intră În funcție aia de rezervă. Aici nu e vorba de civilizație... Da' de ce e vorba? De soartă. Și io ce mă fac fraților, că pierd legătura! Lasă că Îți faci tu alta, Îl liniști pe omul grăbit careva din cei ce presau pereții de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sate, drept recompensă, a primit o decorație de care nu fusese niciodată prea mândru. Dar nici nu a refuzat-o. Trecătorii se opreau curioși În fața noilor filme: unul la „Muncitoresc”, celălalt la „Steaua Roșie”. Flavius-Tiberius ducea cutia cu pioneze de rezervă și afișele vechi. Pe cele mai frumoase le păstra pentru colecție. Cu celelalte tapeta pereții closetului și gardul curții de păsări. Domnul Moduna fusese din totdeauna un partizan al cauzelor dinainte pierdute. Avea, printre altele, un proiect grandios de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
domnule Brândușă, aș putea zice, dacă Îmi este Îngăduit, chiar perfect. (Glasul Îi tremura, ce dracu, se foi pe scaun, apucă paharul, mai găsi o picătură de vin, bună și asta, Brândușă triumfa.) He! He! Vedeți că se poate? Avem rezerve, domnule profesor, vă garantez eu. În ce privește universul, hm Brândușă căzu o clipă pe gânduri; cu universul lucrurile păreau să se complice, dar nu pentru că iată-l continuând aș putea să vă dau doar câteva exemple știți și dumneavoastră că Universul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Îl suporta Într-o muțenie absentă, În timp ce laudele lui Coriolan la adresa calităților ei de gospodină nu mai conteneau. Excesive, compensau În parte lipsa lui de afecțiune și, de la o vreme, și alte lipsuri. Seara se arăta calmă, cina bogată și rezerva de „Triferment” liniștitoare. Domnul Moduna culese o măslină de pe salata de boeuf cu speranța că doamna Moduna va Înțelege semnalul și se va așeza și ea la masă, În fața unei căni de ceai, cum obișnuia de multă vreme Nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nu În ultimul rând, despre Înălțarea prin jertfă a lui Eustațiu din cușca sufleorului pe crucea izbăvirii naționale. Vorbind de crucificare, preotul Își odihnea ochii obosiți pe gâtul lung, cu puține riduri, al Agathei, rămasă fără mângâieri și cu o rezervă de energie care Îl tulbura, cu atât mai mult cu cât vocația sa ecumenică, de mult cunoscută, putea Înlătura la o adică orice piedică În calea apropierii de trufașa reformată. Dumneavoastră nu ați spus nimic, domnule Cain. Vocea guturală, intonația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
presus de orice Îndoială. Pe el Îl interesa doar tânara În rochie albă. Privind cu atenție tabloul, ani În șir, se păru că deslușește În distanța ce o separa de părinți nu doar respect sau sfială, ci și o anume rezervă, o Împotrivire, firavă e drept, dar dârză, bine ascunsă de o educație aleasă, de care nu fusese lipsită nici Marta, chiar dacă, uneori, pe neașteptate vorbele ei o aminteau pe Margit Márton, lenjereasa familiei Koblicska, ciupită de fesele ei rotunde de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
muzică de jazz la un Maiak prăfuit care abia Își mai Învârtea rolele. Pentru știri, se servea de un Vef adus de la ruși În schimbul a două perechi de bascheți. Deși nu Își dăduse Încă bacalaureatul, Grațian era acceptat fără nici o rezervă de boema care frecventa barul din Piața Carolina. Un suc de portocale și 50 de Martell, domnu' Arpi, zise Grațian după obișnuitele formule de salut. Întâmplarea făcea ca și acum să stea la aceeași masă. Atâta doar că În scaunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Se străduia să-și ascundă nemulțumirea. Îl vei convinge să nu plece cu mâna goală, presupun... O agrafă de păr, un sutien... Ziceai că vinzi tablouri... Pe nesimțite, se apropiară de garsoniera Iolandei. Blocul semăna cu o cazarmă trecută În rezervă și ea Îl ocolea ori de câte ori i se ivea prilejul. Mansarda lui Petru fusese până ieri refugiul ei preferat. Acum Însă, lectura clandestină a Caietului cu vise, În albul de var al garsonierei sale, mobilată simplu, după un proiect propriu, având
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
unul singur. Bătrânul luă paharul cu mâna stângă și Închină Înainte de a-și umezi buzele În vin. Puse paharul pe masă zâmbind. Zâmbetele sale erau tot mai enigmatice. Se adresau deopotrivă celor văzute și nevăzute. Pendula Între ele cu ultimele rezerve de energie, ai fi zis, cu grație, dacă nu s-ar fi simțit În aer un miros discret de urină. Te-ai Întors, carevasăzică... Da, tată. De tot? Pentru un timp cel puțin. Și fata aceea? S-a măritat. Păcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și cafenele și recitând versuri din Lautréamont sau citind pagini din Sade În care o ureche formată ar auzi și strigătele tale. De admirație, cum altfel? Atmosfera era acum destinsă, convivială, Înlesnind astfel drumul Iolandei spre sticla de Martell din rezerva lui Szántó, bine ascunsă În dulăpiorul din perete, de o hartă veche a orașului. Din concertul lui Chopin se auzeau ultimele acorduri. 41. Ea era iubita lui Klaus. Dar el cine era? În afară de viitor și prosper vânzător de antene parabolice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ceferistul de la revizie. Șeful zâmbi. Părea fericit. Oamenii ăștia aveau dreptate: era un om norocos, dar roata trebuia cercetată cu competență de criminaliști. De aceea, va lucra cu mănuși. Ordonă cu tot respectul Împrăștierea, apoi scoase cricul și roata de rezervă. Tot nu făcuse niciodată operațiunea asta, iar până să iasă din schimb mai erau câteva ore. Între timp, căldura se va mai domoli și ea. Doar atât, căci despre ploaie nici nu putea fi vorba. Știa asta de la Duna TV
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]