15,441 matches
-
recuperator (acvatubular) pentru fiecare cuptor din secția de prelucrare a semifabricatelor metalice. Conform schemei din figura 3.3, cazanul recuperator este format dintr-un fascicul de țevi prin care circulă apă, la exterior acestea fiind scăldate de gazele de ardere reziduale care părăsesc cuptorul special de încălzire a semifabricatelor metalice. Etape de calcul 1. Calculul bilanțului termic pentru un cazan recuperator 2. Dimensionarea cazanului 3. Determinarea economiilor de combustibil realizate și a timpului de recuperare a investiției. 3.4. Proiect 4
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
apropiere, care să acționeze ca un ecran, favorizează o bună și rapidă dispersie atmosferică a noxelor evacuate. Existența unor curenți de aer favorizează o dispersie atmosferică rapidă a gazelor de ardere evacuate. 4.3. Studiu de caz 3 Recuperarea căldurii reziduale provenite de la o centrală termică Într-o centrală termică, conform tabelului 4.8, se ard zilnic m tone combustibil solid cu o putere calorifică Pc și un anumit conținut de carbon (C, %). Arderea combustibilului are loc în prezența aerului (a
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
carbon (C, %). Arderea combustibilului are loc în prezența aerului (a cărui compoziție este de 20% O2 și 80% N2), cu un anumit randament, %. Gazele de ardere sunt folosite în cadrul centralei termice pentru producerea aburului de termoficare. Pentru a recupera căldura reziduală pe care gazele o au la ieșirea din centrala termică, acestea sunt trecute printr-un schimbător de căldură, figura 4.4. Căldura reziduală recuperată astfel servește la preîncălzirea aerului necesar arderii combustibilului în aceeași centrală termică. Schimbătorul de căldură este
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
Gazele de ardere sunt folosite în cadrul centralei termice pentru producerea aburului de termoficare. Pentru a recupera căldura reziduală pe care gazele o au la ieșirea din centrala termică, acestea sunt trecute printr-un schimbător de căldură, figura 4.4. Căldura reziduală recuperată astfel servește la preîncălzirea aerului necesar arderii combustibilului în aceeași centrală termică. Schimbătorul de căldură este pe post de preîncălzitor al aerului necesar procesului de ardere a combustibilului. Să se calculeze: 1. cantitatea de căldură degajată la ardere; 2
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
capitalurilor, vom vorbi despre capitalul propriu, care este finanțat din sursele proprii ale entității economice, și despre capitalul împrumutat, care provine din surse externe de finanțare, și care împreună cu capitalul propriu duce la formarea capitalului permanent. Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acționarilor/asociaților în activele unei entități, după deducerea tuturor datoriilor sale<footnote OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. footnote>. Conform bazei legislative naționale, la elaborarea situațiilor financiare, entitățile adoptă conceptul financiar de capital
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
rezulta produsele finite, adică acele produse care au trecut prin toate fazele de producție și care au fost recepționate, semifabricatele, din categoria cărora fac parte acele stocuri care, în urma procesului de producție sunt folosite la fabricarea altor produse, și produsele reziduale, adică rebuturile și resturile rezultate în urma producției. Aceste stocuri sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul grupei 34 „Produse”, care cuprinde în structura sa următoarele conturi: 341 „Semifabricate”; 345 „Produse finite”; 346 „Produse reziduale”; 348 „Diferențe de preț la produse”. Conturile 341
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
sunt folosite la fabricarea altor produse, și produsele reziduale, adică rebuturile și resturile rezultate în urma producției. Aceste stocuri sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul grupei 34 „Produse”, care cuprinde în structura sa următoarele conturi: 341 „Semifabricate”; 345 „Produse finite”; 346 „Produse reziduale”; 348 „Diferențe de preț la produse”. Conturile 341 „Semifabricate”, 345 „Produse finite”, 346 „Produse reziduale” sunt conturi de activ. Se debitează: − cu valoarea de intrare dată de costul de producție (711). Se creditează: − la ieșirea din gestiune prin vânzare sau
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
producției. Aceste stocuri sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul grupei 34 „Produse”, care cuprinde în structura sa următoarele conturi: 341 „Semifabricate”; 345 „Produse finite”; 346 „Produse reziduale”; 348 „Diferențe de preț la produse”. Conturile 341 „Semifabricate”, 345 „Produse finite”, 346 „Produse reziduale” sunt conturi de activ. Se debitează: − cu valoarea de intrare dată de costul de producție (711). Se creditează: − la ieșirea din gestiune prin vânzare sau consum, respectiv lipsă din gestiune (711). Soldul final debitor reprezintă valoarea produselor și semifabricatelor aflate
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
3922 „Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar”; 393 „Ajustări pentru deprecierea producției în curs de execuție”; 394 „Ajustări pentru deprecierea produselor”; - 3941 „Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor”; - 3945 „Ajustări pentru deprecierea produselor finite”; - 3946 „Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale”; 395 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terți”; - 3951 „Ajustări pentru deprecierea materiilor și materialelor aflate la terți”; - 3952 „Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terți”; - 3953 „Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terți”; - 3954 „Ajustări pentru deprecierea produselor
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
395 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terți”; - 3951 „Ajustări pentru deprecierea materiilor și materialelor aflate la terți”; - 3952 „Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terți”; - 3953 „Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terți”; - 3954 „Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terți”; - 3956 „Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terți”; - 3957 „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terți”; - 3958 „Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terți”; 396 „Ajustări pentru deprecierea animalelor”; 397 „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor”; 398 „Ajustări pentru
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
pentru aprovizionarea cu active imobilizate. În creditul conturilor 401 „Furnizori” și 404 „Furnizori de imobilizări” se înregistrează: − valoarea la preț de cumpărare sau standard (prestabilit) al materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor și păsărilor, mărfurilor și ambalajelor, activelor imobilizate, achiziționate cu titlu oneros de la terți pe bază de facturi, precum și diferențele de preț în plus sau nefavorabile aferente, în cazul în care evidența acestora se ține la prețuri standard, dar și
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
În viziunea tradițională prezentată de Alfred Marshall costul capitalurilor proprii nu era luat în calcul, precizând că valoarea capitalului propriu este o resursă utilizată gratuit de companie. Profitul economic se regăsește în literatura de specialitate și sub denumirea de profit rezidual<footnote J.E. Pinto, E. Henry, T.R. Robinson, J.D. Stowe, Equity Asset Valuation, John Wiley & Sons, New York, 2010, p. 210. footnote>. Pornind de la limitele profitului net din Contul de Profit și Pierdere, ce nu ia în calcul decât costul datoriilor financiare
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
E. Henry, T.R. Robinson, J.D. Stowe, Equity Asset Valuation, John Wiley & Sons, New York, 2010, p. 210. footnote>. Pornind de la limitele profitului net din Contul de Profit și Pierdere, ce nu ia în calcul decât costul datoriilor financiare, prin intermediul dobânzii, profitul rezidual ține cont și de costul de oportunitate aferent acționarilor. În cazul profitului net din situațiile financiare, acționarii decid dacă profitul acoperă costul de oportunitate. 2.3.2. Valoarea Adăugată pentru Acționari - SVA (Shareholder Value Added) Acest concept, introdus de Alfred
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
ce a condus la creșterea beneficiilor pentru acționari. Deși aplicarea pentru prima dată a conceptului EVA a fost realizată de Stern Stewart în 1990, un concept similar a fost utilizat de economiști cu mulți ani înainte (profitul economic sau profitul rezidual). EVA reprezintă o versiune modificată a profitului rezidual, ajustările ținând de tratamentele contabile realizate pentru corectitudinea calculării. La nivel internațional o serie de autori au urmărit acest indicator, după prezentarea lui în cartea lui Bennett Stewart. O contribuție semnificativă au
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Deși aplicarea pentru prima dată a conceptului EVA a fost realizată de Stern Stewart în 1990, un concept similar a fost utilizat de economiști cu mulți ani înainte (profitul economic sau profitul rezidual). EVA reprezintă o versiune modificată a profitului rezidual, ajustările ținând de tratamentele contabile realizate pentru corectitudinea calculării. La nivel internațional o serie de autori au urmărit acest indicator, după prezentarea lui în cartea lui Bennett Stewart. O contribuție semnificativă au avut economiștii Joel Stern și John Shiely, care
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
brute anuale ajustate la inflație, ce sunt estimate a fi obținute pe parcursul utilizării activelor companiei; 3) Calcularea investițiilor brute totale ajustate la inflație. Pentru abordarea prin perioade multiple, vom împărți investițiile brute între active depreciabile și non-depreciabile; 4) Proiectarea valorii reziduale ajustate la inflație; 5) Determinarea ratei de rentabilitate a fluxurilor de numerar, fie prin abordarea prin perioade multiple, fie prin abordarea printr-o singură perioadă. a) Abordarea pe bază de perioade multiple În cazul în care se dorește calcularea ratei
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
fluxurilor de numerar pe mai multe perioade, se va utiliza aceeași metodă ca în cazul calculării ratei de rentabilitate internă. Astfel, CFROI este rata de rentabilitate ce face ca valoarea prezentă a fluxurilor viitoare de numerar ale companiei (inclusiv valoarea reziduală) să fie egală cu investițiile brute ale companiei. N - numărul mediu de ani de utilizare a activelor depreciabile ale companiei. Exemplu Presupunem că o companie investește anual 100.000 de lei, din care 70.000 de lei reprezintă investiția în
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
căreia valorile estimate pentru coeficienții regresiei sunt statistic egale cu zero<footnote A.M. Ciobanu, Analiza performanței întreprinderii, Editura ASE, București, 2006, p. 99. footnote>. Valoarea Durbin-Watson trebuie să se situeze în jurul valorii 2, pentru a indica lipsa autocorelării între termenii reziduali. Inițial am avut în vedere un model de regresie în care variabilele independente erau profitul net și EBIT, și în urma testării s-a observat o corelație puternică între variabile, ducând la afectarea rezultatelor modelului. Conform rezultatelor modelului de mai sus
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
C.; Fartușnic, C., 2003, „Educational Policies in Romania: The Agenda Ahead” în M. Fullan, L. Pollyzoi și J. Anchan (ed.), Change Forces in Post-communist Eastern Europe: Education in Transition, Routledge Falmer, Londra. Chelcea, S., 2001, „Justiția socială socialistă și comunismul rezidual în România după un deceniu de tranziție. Analiză secundară”, Psihologia Socială, nr. 7. Crișan, A.; Iosifescu, ș.; Iucu, Romiță, 2006, Patru exerciții de politică educațională în România, Humanitas, București. Dogaru, I., 2002, Formula de finanțare a învățământului preuniversitar din România
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
parte, un spațiu larg este alocat studiilor de caz asupra unor aplicații de finanțare sau asupra selectării unor posibili beneficiari de finanțare, utilizând metode de tipul Analizei Cost-Beneficiu, analizei financiare și economice, analizei senzitivității și riscului, analizei bancabilității, evaluării valorii reziduale etc. Bancabilitatea proiectelor de investiții finanțate din fonduri structurale europene 16 Principalul segment de analiză din această secțiune constă în analizarea propunerii unui model de evaluare a unui proiect de finanțare, care să conțină atât componente de analiză bancară, cât
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
CE. În cadrul acestor analize sunt introduse elemente de bancabilitate a proiectelor și sunt propuse elemente de ajustare a unor neconcordanțe între Analiza Cost-Beneficiu și cea bancară. Se efectuează de asemenea modelări și se propune corectarea metodelor de stabilire a valorii reziduale, un alt subiect controversat în domeniul analizei eficienței unui proiect din punct de vedere bancar și cel al fondurilor structurale. De asemenea, cu scopul stabilirii și selectării unor indicatori cu preponderență bancari, care să fie introduși în analiza de eligibilitate
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
a proiectelor finanțate din Fonduri Structurale Europene; Bancabilitatea proiectelor de investiții finanțate din fonduri structurale europene 18 6.3.3. Analiza de senzitivitate și risc privind proiectele finanțate din Fonduri Structurale Europene; 6.3.4. Metode de corectare a valorii reziduale pentru a se asigura corelarea analizei bancare cu cea financiară solicitată de instituțiile europene în cazul proiectelor finanțate din Fonduri Structurale Europene; 6.3.4.1. Abordări teoretice privind importanța și necesitatea determinării valorii reziduale în analiza bancară și analiza
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
Metode de corectare a valorii reziduale pentru a se asigura corelarea analizei bancare cu cea financiară solicitată de instituțiile europene în cazul proiectelor finanțate din Fonduri Structurale Europene; 6.3.4.1. Abordări teoretice privind importanța și necesitatea determinării valorii reziduale în analiza bancară și analiza financiară (CE) a proiectelor de investiții finanțate din Fonduri Structurale Europene; 6.3.4.2. Determinarea valorii reziduale și a influențelor acesteia asupra Ratei Interne de Rentabilitate (RIR) a unui proiect de investiții finanțat din
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
finanțate din Fonduri Structurale Europene; 6.3.4.1. Abordări teoretice privind importanța și necesitatea determinării valorii reziduale în analiza bancară și analiza financiară (CE) a proiectelor de investiții finanțate din Fonduri Structurale Europene; 6.3.4.2. Determinarea valorii reziduale și a influențelor acesteia asupra Ratei Interne de Rentabilitate (RIR) a unui proiect de investiții finanțat din Fonduri Structurale Europene, în cazul unei companii românești de producție. Studiu de caz; 6.4. Sistem de indicatori economici și financiari relevanți utilizați
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
teritoriul României au fost derulate proiecte de reabilitare de drumuri, căi ferate dar și infrastructură de tip aeriană sau portuară. Componenta de mediu a ISPA s-a concentrat asupra investițiilor în domeniul infrastructurii de apă și canalizare, asupra tratării apelor reziduale, asupra administrării deșeurilor solide și/sau periculoase, dar și asupra unor măsuri de reducere a poluării aerului. O particularitate a ISPA a fost faptul că proiectele de investiții propriu-zise au fost însoțite și de proiecte care priveau realizarea de documentații
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]