6,715 matches
-
din studiile de psihologie socială sunt aride și depărtate de realitate, credem că progresele cercetării nu pot fi tăgăduite. Ar fi nevoie poate ca școala să întindă o mână acestui domeniu pe cale să se constituie. O psihologie socială a educației riguros științifică și în același timp aplicabilă nu poate să se nască decât din conlucrarea cercetătorilor cu profesorii, colaborare ce ar oferi acestora din urmă prilejul de a-și mărturisi dificultățile și aspirațiile. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Care sunt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Aceste abordări au beneficiat de multă atenție din partea publicului, la fel ca și studiile despre dragoste ale lui Leo Buscaglia, fără a exclude utilitatea lor. Totuși, din punctul de vedere psihologic, astfel de abordări sunt private de orice fundamentare teoretică riguroasă și de eforturi temeinice de validare empirică. Fără îndoială că tehnicile pot funcționa și în absența unei teorii sau validări psihologice, dar consecințele unei asemenea perspective conduc deseori la confundarea fenomenului cu succesul comercial și la perceperea lui ca subiect
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
celor trei capacități joacă, de asemenea, un rol important. În absența celorlalte, capacitatea analitică generează o gândire predominant critică, dar lipsită de creativitate. Capacitatea sintetică, în lipsa celorlalte două, duce la formarea de idei noi, fără a le supune unei analize riguroase necesare în primul rând evaluării potențialului lor, iar în final aplicării lor eficiente. Iar capacitatea contextuală practică, în lipsa celorlalte două capacități, poate duce la transmiterea unor idei nu datorită pertinenței conținutului lor, ci mai curând datorită prezentării lor convingătoare. Referitor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rezolvării problemelor promovează testele de perspicacitate. Din punct de vedere istoric, legătura dintre insight/perspicacitate și creativitate nu s-a bucurat de o atenție specială nici pe plan teoretic, nici empiric (vezi unele excepții în Mayer, 1995), deși câteva studii riguroase au fost publicate recent (Dominovski și Dalob, 1995; Finke, 1995). De exemplu, Martinsen (1993, 1995) dezvoltă o direcție de cercetare în care sunt corelate stilurile cognitive cu aptitudinea de rezolvare a problemelor de perspicacitate. Până acum, cercetarea a venit în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
preocupări în cercetarea experimentală a creativității și probabil că pentru obiectivele actuale ele nu ocupă nici măcar un loc central. De fapt, cercetările studiate în capitolul de față au fost prima dată publicate în revistele de specialitate contemporane, în urma unei preselecții riguroase. Valoarea lucrărilor acceptate spre publicare este exprimată cel puțin prin criteriul de validitate intrinsecă, condiție sine qua non pentru publicare. Cel mai important criteriu de evaluare a cercetării experimentale a creativității vizează eșantionul reprezentativ alcătuit din comportamentele studiate, motiv pentru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
adevăratul fenomen creativ reclamă o anumită spontaneitate din partea subiectului; ea necesită, de asemenea, motivație intrinsecă, preferințe individuale și intervale lungi de timp (Gruber, 1981, 1988; Runco, Johnson și Gaynor, în publicații periodice) și toate pot fi prevenite prin intermediul unui control riguros. Uneori este imposibil să studiem creativitatea în condiții experimentale strict controlate. Un control excesiv poate anula creativitatea comportamentului studiat. Cercetătorii experimentaliști trebuie prin urmare să aleagă între exercitarea unui control excesiv sau potențarea spontaneității și a motivației intrinsece implicate de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rezolvarea generativă de probleme, explorarea direcționată și tendințele convergente” (1994, p. 172). Prin aceasta, nu să vrem să sugerăm necesitatea aderării la noua convenție care atestă numai aceste trei etape de dezvoltare, ci mai curând ar trebui să încurajăm cercetarea riguroasă a diversificării etapelor și să semnalăm apariția eterogenității grupurilor - chiar și atunci când avem de-a face cu un grup format din șapte femei cu ocupație artistică care prezintă multe asemănări. Analoge în intenție teoretică și abordare metodologică sunt lucrările lui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
preocuparea față de un caz singular la latitudinea și în profunzimea necesare unei abordări adecvate este o cauză pierdută în comparație cu alte abordări limitate și aride. Nu putem empatiza cu o asemenea poziție. Dimpotrivă, avem speranța că vom ajunge la o sinteză riguroasă prin utilizarea concertată a numeroase metode distincte de examinare a unei unice probleme. Firește, în acest scop se impune o reformulare a întrebărilor. Cu toate că am subliniat unicitatea fiecărui caz, sunt posibile câteva generalizări interesante. De exemplu, unele studii de caz
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au devenit termenul de referință pentru evaluarea celorlalte domenii. Tabelul 16.1. Întrebări și ipoteze legate de modul în care cultura afectează rata creativității 1. Cum sunt stocate informațiile (de exemplu, oral sau în scris)? Cu cât este stocarea mai riguroasă și mai durabilă, cu atât îi este mai ușor cuiva să asimileze cunoștințele existente și, prin urmare, să se plaseze într-o poziție favorabilă pentru următorul pas în activitatea inovatoare. 2. Cât de accesibile sunt informațiile (de exemplu, există restricții
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ușor să se folosească o parte din ele pentru experimente riscante sau „care nu sunt necesare”. În afară de aceasta, dezvoltarea unei clase fără ocupație are ca rezultat, adesea, un rafinament al cunoașterii ce, la rândul lui, determină apariția unor criterii mai riguroase pe baza cărora aria de specialitate evaluează contribuțiile originale. Societăților așezate la confluența unor diferite curente culturale le este mai ușor să se folosească de sinergia diferitelor idei, care este atât de importantă în procesul creativ. Acesta este motivul pentru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a fost publicată după apariția lucrării lui Galton, prefigurează multe dintre preocupările și ideile pe care eugeniștii români le vor Împrumuta de la gânditorul englez, o jumătate de secol mai târziu. Argumentul lui Petrini nu se bazează totuși pe o cercetare riguroasă și pe dovezi empirice colectate științific. Petrini nu făcea o distincție clară Între caracteristicile Înnăscute și cele dobândite. Concluziile sale se bazează mai degrabă pe observații clinice „de simț comun”. În mod similar, stilul său de a scrie și de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
graficelor sau a datelor numerice oferea, În discursul științific al epocii, un fundament mult mai solid pentru argumentele sale decât descrierea dramatică, dar destul de săracă În detalii statistice prin care Moldovan prezenta situația României după primul război mondial 105. Stilul riguros academic pe care Îl practica Banu nu era Însă norma publicațiilor românești și nu caracteriza Întotdeauna scrierile lui Moldovan. Din acest punct de vedere, Banu pare mai preocupat de conformitatea lucrărilor sale personale și a publicației pe care o conducea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
răzbunare”27. Soluția sa era reformarea procesului educațional, astfel Încât școlile să Își Îndrume elevii de liceu către o specializare mai practică și să Îi descurajeze să urmeze studii teoretice. Banu și-ar fi dorit să existe o selecție profesională mai riguroasă, bazată pe prerogative naționale, eugenice, și să se dezvolte o mișcare de reîntoarcere a tinerilor intelectuali către zonele rurale, care aveau nevoie de lideri responsabili și cu un nivel Înalt de educație. În opinia lui Banu, statul trebuia să preia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
situeze În partea de jos a curbei inteligenței, În formă de clopot, dar, conform analizelor eugenise, inteligența românilor era, În ansamblu, peste medie 28. De aceea, o dimensiune importantă a reformei educației urma să aibă ca obiectiv selecția etnică mai riguroasă a membrilor claselor de mijloc și un efort susținut de a crește nivelul de educație la sate. Printre criteriile de selecție a studenților propuse de eugeniști, etnia era la fel de importantă ca și clasa. Genul era un alt criteriu de reformă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
scria Ortega, se considera, în general, că elitele culturale au o responsabilitate deosebită, care consta în „asumarea responsabilității unor norme obligatorii fără de care civilizația e imposibilă”. Aceasta presupunea constrângeri, iar elitele „erau în slujba unor idealuri severe”, implicau o selecție riguroasă a scopurilor și a mijloacelor (Lasch, 1996, p. 38). În zilele noastre, elitele, pătrunse de o sensibilitate hedonistă „liberal-anarhistă”, se văd chemate să „lărgească sfera alegerii personale prin aspecte pe care cea mai mare parte a oamenilor simt nevoia să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
amenajate de adepții lui Isus li se adaugă acum violența lui Mahomed, războinic nemilos, spintecător de femei animat de ura față de trup, disprețuitor față de realitatea pământeană în numele unei vieți de apoi din mucava, inventator al unor ritualuri a căror respectare riguroasă otrăvește de-a binelea viața de toate zilele. între evrei, catolici și musulmani începe un război fratricid, deși propovăduiesc cu toții aceeași ură față de lume. Evul Mediu timpuriu al ultimilor gnostici corespunde momentului în care Mahomed părăsește Mecca și, în urma persecuțiilor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu mânuirea vorbelor iscusite, a verbului eficace, a retoricii eficiente, Antiphon știe că, întotdeauna, nu adevărul triumfă, ci discursul mai abil, mai înșelător. Minciuna practicată cu măiestrie produce efecte superioare, în termeni de eficacitate trivială, celor ale veracității celei mai riguros respectate. De unde și oferirea competențelor sale de filosof unor particulari pe care-i asista în fața instituțiilor politice sau judiciare - adunarea poporului și tribunalul. Terapeut ce folosește verbul, Antiphon acționează ca medic individual, dar și ca practician social. Dușmanul legilor întemeiază
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
bine nu este niciodată scoasă în evidență când e vorba de Epicur. Totuși, sublinierea acestui punct ar permite aprecierea adevăratei naturi a epicurismului: o forță considerabilă, o înțelege a situațiilor, o gândire proiectivă, iată niște calități care conturează o asceză riguroasă și dezvăluie o etică exigentă. Excesele la masă sau în pat, abuzurile de tot felul, pasiunile libidinale sunt tot atâtea mici plăceri vinovate și imediate care vor fi plătite mâine, mai târziu, cândva, cu diferite dureri: degradări și oboseli ale
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și documentată. Fără îndrăzneli. Același autor comentează scrisoarea etică și își pune întrebări asupra condițiilor plăcerii pure la Epicur într-o culegere de texte intitulată DĂmocrite, Epicure et Lucrèce. La vărită du minuscule, Encre Marine, 1998. Două comentarii precise, exegeză riguroasă, filologică: Jean Bollack, Mayotte Bollack, Heinz Wismann, La Lettre d'Epicure, Ed. de Minuit, 1971 îcomentariu al Scrisorii către Herodot), și Jean Bollack, La Pensăe du plaisir, Ed. de Minuit, 1975 îcomentariu al Scrisorii către Meneceu). A se vedea, în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Lucrèce et l'Ăpicurisme, PUF, dar și un compediu al acestei cărți în Lucrèce. Sa vie, son oeuvre, avec un exposă de sa philosophie, PUF. De asemenea, mai multe texte alese. Mai recent: Pierre-François Moreau, Lucrèce. L'âme, PUF. Comentariu riguros al cărții a III-a despre suflet, spirit, trup și relațiile dintre ele. Lucrarea cea mai sintetică și mai completă este semnată Jean Salem, Lucrèce et l'Ăthique. La mort n'est rien pour nous, Vrin. Aceluiași autor îi datorăm
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să fie cunoscut. Alegerea tipului de abordare și a tehnicilor care vor fi utilizate trebuie să țină cont de informația necesară (sau tipurile de întrebări cărora evaluarea trebuie să le răspundă), de indicatorii definiți/aleși ca necesari. Lipsa unei planificări riguroase a evaluării nu poate fi suplinită/compensată prin „risipa” de metode. Dezvoltarea unei „matrici a evaluării, cu listarea întrebărilor de interes, a indicatorilor care vor fi folosiți pentru evaluarea rezultatelor, a variabilelor și a surselor de date pentru variabile” (Baker
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de caracteristici comune (definite, în cadrul evaluării, ca relevante). Participanților la un astfel de interviu li se cere, pe o durată de o oră și jumătate-două ore să discute asupra unor teme/întrebări adresate de moderatorul grupului (intervievatorul). În varianta sa riguroasă, focus-grupul presupune existența unei săli special amenajate (cu aparatură de înregistrare audio și video și one side miror) în care se desfășoară discuția și acordarea unei recompense participanților. Răspândirea metodei și aplicarea ei dincolo de marketing a condus la eliminarea unei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
va fi ușor de manageriat. Căutare - (de la) îmbunătățirea activității; - (până la) dezvoltarea produsului. Este cunoscut finalul, însă nu și modalitatea de a ajunge acolo. Rău bine înțeles Nu e necesar să fie bine dezvoltate Proiecte care necesită, în prima fază, cercetare riguroasă, definirea fazelor (un tablou bine conturat care să permită aprecierea generală și imaginea corectă a produsului). Concentrarea este nu atât pe planificare și proiectare, cât pe elaborarea progresivă. Descrise cu ajutorul numerelor - (de la) ingineria construcțiilor; - (până la) proiecte similare care au mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de reevaluare și rearticulare a modelului de dezvoltare a țării din prima jumătate a secolului XX, nemaifiind presați de „imperativul ieșirii din barbarie și intrării în lumea civilizată, ca înaintașii lor, erau preocupați de o evaluare mai calmă, cuprinzătoare și riguroasă a căii parcurse, pentru a imagina soluții de viitor (ibidem, p. 32). Această nouă etapă în definirea coordonatelor dezvoltării țării a beneficiat, ca și cea inițiată odată cu revoluția pașoptistă, de contribuția excepțională a unor personalități dedicate acestui proiect, personalități cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Wendt, 1992). În urma unui efort teoretic notabil, pornind de la reunirea și elaborarea argumentelor sale prezente în studiile anilor 1990, Wendt a publicat, în 1999, prima ediție a cărții sale de acum celebre, intitulată Social Theory of International Politics. O prezentare riguroasă și onestă a constructivismului trebuie să pornească însă de la recunoașterea faptului că acesta nu a debutat odată cu primele articole ale lui Wendt, ci câțiva ani mai devreme. Popularitatea lui în creștere se datorează unor elemente contemporane precum sfârșitul „războiului rece
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]