3,363 matches
-
formă fixă, alcătuită din 13 versuri, grupate în trei catrene și un vers independent. Primele două versuri sunt identice sau aproape identice cu versurile șapte și opt, iar versul independent este identic cu primul vers, versificația limitându-se la două rime. Există și rondeluri din 12 versuri (un catren, o terțină și un cvintet). Exemplu: Rondelul rozelor de Al. Macedonski - sonetul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, în general din două catrene și două terține, catrenele având rimă îmbrățișată
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
două rime. Există și rondeluri din 12 versuri (un catren, o terțină și un cvintet). Exemplu: Rondelul rozelor de Al. Macedonski - sonetul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, în general din două catrene și două terține, catrenele având rimă îmbrățișată, iar terținele rimă liberă, variată. Versul ultim are caracter de concluzie. ( Sonetul englez, ilustrat de W. Shakespeare, are o metrică, o dispoziție și strofele diferite). Exemplu: Trecut-au anii de M. Eminescu Genul dramatic (<fr. dramatique < lat. dramaticus = "care
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Antologii: Poezia română după proletcultism, I-II, pref. Eugen Negrici, București, 2000. Traduceri: Wallace Stevens, Lumea ca meditație, București, 1970 (în colaborare cu Șt. Stoenescu); Dylan Marlais Thomas, Viziune și rugă, București, 1970 (în colaborare cu Șt. Stoenescu); Edward Lear, Rime fără noimă, București, 1973 (în colaborare cu Șt. Stoenescu); Theodore Roethke, Vorbe pentru vânt, București, 1973 (în colaborare cu Șt. Stoenescu); Serge Fauchereau, Introducere în poezia americană modernă, București, 1974 (în colaborare cu Șt. Stoenescu); Charles Cros, Poezii, București, 1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
ca și cele bănățene. Doar în nordul Transilvaniei variantele sunt organizate după măsura de 7-8 silabe. În cele mai multe cazuri schema metrică de 5-6 silabe este cea originară. De remarcat că variantele transilvănene ale baladei se caracterizează prin prezența frecventă a rimelor interne. Un procedeu stilistic folosit este aliterația, construită pe baza repetiției acelorași cuvinte sau a unor derivate flexionare ale acestora. Mai des întâlnite sunt situații ca „ori din pușcă să-l împuște” sau „din drugă-ndrugând”. Des folosite sunt conjuncțiile adversative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
de gândire deductivă și inductivă și capacități critice și creative de rezolvare a problemelor. Oamenii cu inteligentă logico - matematică își aleg meserii de contabil, matematician, chimist, fizician. Inteligența muzical - ritmică - Persoanele cu această inteligență „gândesc” în sunet, ritmuri, melodii și rime. Sunt sensibili la tonalitatea, intensitatea, înălțimea și timbrul sunetului; recunosc, creează și reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. Ei se implică într-o ascultare activă și sensibilă și stabilesc o legătură puternică între muzică și emoții. Inteligența spațială - Înseamnă
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
disciplină rebarbativă, la modă prin anii 90 în diverse catedre "francophone", al cărei nume este o palmă la adresa mult mai vechii hermeneutici 83. Pentru că, pornind de la elation (din engleză) putem ajunge mai departe, trecând la a patra treaptă, aceea a rimelor potențiale. Dacă în Franța sportul național este calamburul ceea ce face himerică încercarea traducerii unui Eminescu, educat la școală nemțească, va nota Pițu într-un text mai târziu 84 rima este cel al românilor. Este greu să convingi un specimen din
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
putem ajunge mai departe, trecând la a patra treaptă, aceea a rimelor potențiale. Dacă în Franța sportul național este calamburul ceea ce face himerică încercarea traducerii unui Eminescu, educat la școală nemțească, va nota Pițu într-un text mai târziu 84 rima este cel al românilor. Este greu să convingi un specimen din spațiul carpato-dunărean că există și poezie fără rimă astfel încât dincolo de epoci și de regim politic, orice spunere cu efect se cere a fi rimată, de la sloganul politic la reclama
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
calamburul ceea ce face himerică încercarea traducerii unui Eminescu, educat la școală nemțească, va nota Pițu într-un text mai târziu 84 rima este cel al românilor. Este greu să convingi un specimen din spațiul carpato-dunărean că există și poezie fără rimă astfel încât dincolo de epoci și de regim politic, orice spunere cu efect se cere a fi rimată, de la sloganul politic la reclama comercială. Elation ca nucleu al narcisismului pițolinian intră în acest joc de potențiale proiecții. Absența consoanei inițiale vulnerabilizând cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
lui C. (nepublicate în timpul vieții; un volum de Teatru îi va fi editat în 1976), mai izbutite ar fi drama de inspirație istorică, în canonul tradiției, La locul numit Direptate, însuflețită de un patos ce antrenează, până la artificiozitate, cadențe (și rime) de poem, și fantezia dramatică Don Juan, în care, eliberat din chinga legendei, seducătorul sevillian e văzut nu ca un înșelător orgolios și crud, ci ca un himeric, aspirând către un absolut al iubirii. Secvențele de intensitate în crescendo și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
bâlbâită a despotului - „cel bun, cel drept, cel mare, cel viteaz” -, ci și de melodrama națională sponsorizată de paharnicul Dan Spătaru, fericitul Ion Dolănescu și populara Maria Ciobanu. „Un tramvai numit dorință” se oprește în stațiile frustrării și, prin complicitatea rimei, ale debușeului poetic, ale umorului imund. Ușurătatea vorbei era răspunsul la ușurătatea ființei lipsite de principiul ipostatic (pentru a teologiza, din nou, à rebours). Maeștri sau, poate, călăuze? Nu în perioada liceului, când omul nou se afla la datorie, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ale poeziei române din secolul al XX-lea, de la St. O. Iosif la Ion Barbu, de la Mateiu I. Caragiale la Radu Stanca, bătând cu specială insistență pe clape călinesciene, nu fără a recurge la jonglerii care lui Călinescu îi displăceau (rime funambulești, de exemplu), poetul pastișează cu grație, picurând în surâsul ironic duioșie, alături de admirație. Bunica Beps e un fel de Ghenca, și într-o piesă (Înspre noapte) e portretizată paralel cu aceasta, transcriindu-se, în acest scop, versuri din poemul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
Viața poetului, București, 1962; Lovinescu, Unde scurte, I, 71-74; Călinescu, Aspecte, 7-23; Felea, Dialoguri, 37-44; Manolescu, Lecturi, 63-86; Bote, Simbolismul, 475-476; Negoițescu, Scriitori, 137-153; Ciopraga, Portrete, 145-152; Rașcu, Amintiri, 7-101; Baconsky, Marginalii, 353-361; Tomuș, 15 poeți, 112-126; Gáldi Lászlo, Fonosimbolismul rimelor în „Nocturnele” lui Bacovia, LR, 1969, 2; Mihail Petroveanu, Bacovia, București, 1969; Liviu Chiscop, George Bacovia (1881-1957). Bibliografie, Bacău, 1970; Doinaș, Diogene, 42-52; Micu, Început, 448-468; Popa, Modele, 120-132; Ulici, Recurs, 69-79; Mircea Anghelescu, Satanismul bacovian, RITL, 1972, 2; Barbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
de faptul divers (Five o’clock, O lacrimă la dosar sau Tribulațiile unei petiții, Un fost ministru - Un portret, Scrisoarea deschisă a unui melc). Multitudinea de asociații surprinzătoare, fantezia nesecată, verva explozivă, ironia fină și sarcasmul vitriolant, măiestria versificării și rimele „bufe”, funambulești au contribuit, de asemenea, la înnobilarea speciei, la întemeierea unei tradiții, în care se va înscrie apoi un G. Topîrceanu. Familiarizarea lui St. O. Iosif cu literatura germană a făcut să i se atribuie lui ideea poemului dramatic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
Maniera lui Iosif se recunoaște abia în partitura cantabilă, poate și în versificația poliritmică. Frământările intime ale lui A. se relevă și mai clar în comedia în versuri Cometa, ce își ia drept etalon performanța lui Edmond Rostand, „miliardarul de rime”, încercând osmoza între lirism și verva spumoasă. Protagonistul acestei povești de dragoste, Titi Roznov, este, într-o măsură, un alter ego al autorului Fantaziilor. Probând încă o dată putința metamorfozării, A. abordează și domeniul prozei, experimentând diverse formule. Primele două volume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
este cotidianul văzut prin prisma absurdului. Una din ipostazele poetului în Întoarcerea zeilor este revoltatul, luptătorul, cetățeanul responsabil de „ani de restriște pentru Țară”: „Poetul, ca un zeu venit în mit, / Este chemat luminii-n ajutor” (Chemarea). Tonul solemn, patetic, rima corectă, dar și temele abordate în maniera lui Lucian Blaga (satul, liniștea mormintelor) asigură un echilibru între tradiționalism și modernism. Zeii (strămoșii) se vor întoarce, vor salva oamenii de „ciuma ce vrea să ne-nghită”, versul emană optimism și vitalitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
la pubertate al T1DM și riscul de deces nu este pe deplin clarificată. Kostraba și col.. (23) susțin că anii de evoluție după pubertate contribuie mult mai mult la riscul de apariție a complicațiilor cronice față de anii anteriori pubertății (23). Rimei Nishimura et. al (43) a arătat că riscul relativ de deces la pacienții cu DZ tip 1 din Japonia cu debutul la pubertate față de cei cu debutul înaintea pubertății este de 12,27. 1.3 Mortalitatea în T2DM În SUA
Tratat de diabet Paulescu by Sorin Ioacără, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92253_a_92748]
-
prezentate nivelurile semantice ale unui text modern 56: o un strat profund: "scriitura", ca punere în scenă și înglobare a reprezentării (urme, mărci, numere); o un strat intermediar: intertextualitatea, ceea ce am numit corpul material; o un strat superficial, scriitura: cuvinte, rime, fraze, secvențe, motive etc., totul formând un acumulator dinamic care se generează de la 1 la 3 și se descifrează de la 3 la 1. Marina Mureșanu-Ionescu (1996:11) actualizează aspectul tripartit pentru sistemul celor trei câmpuri din teoria lecturii: o textul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
2011, II, 44). Unitățile lexico-semantice construite cu ajutorul sufixului colectiv -iș (hățiș, păienjeniș) alarmează puțin din cauza impresiei de hegemonie a haosului. Pe fondul unei structuri frastice respirând vetustețe dusă la superlativ (prăbușire), ca semn al decrepitudinii desubstanțializare siptomatică hățișul oferă și rimă semantică păienjenișului și împreună configurează traseul dedalic al inițierii. Dezordinea din purgatoriu va face sintagmă antitetică ordinii din paradisul selenar. Materia cu indice entropic tot mai mare este descrisă în cercuri concentrice: dinspre exterior (cafenea, grădină) către interior (casă, masă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
conținutul cărții, așteaptă ca spațiul inițial marcat de punctele de suspensie să fie umplut. Funcția de deschidere a titlului (R. Barthes, 1973) apare mai ales în jocul recurențelor fonetice ale consoanei lichide /r/ și a fonemului vocalic /u/ și în rima internă: PENTRU UN VIS DE DRAGOSTE Totul este pregătit pentru a pătrunde în roman, dar oare despre ce este vorba în carte? Dimensiunea semantico-referențială O dată cu această dimensiune, subliniem faptul că un text construiește treptat o reprezentare discursivă și că poate
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Înnebunesc și-mi pare rău, Nicolae Manolescu descoperea „reversul întunecat și coșmaresc” al acestei poezii. Observația se întemeia, între altele, pe o viziune precum aceasta: „Lovitura mirositoare sparse fereastra în întregime./ Orașul i se sparse la picioare, în țăndări de rime / [...] Orașul, până departe, urca în baloane de săpun./ Lesa roșie număra tactul, domol./ Aerul rămăsese gol./ Lumea se sufocă brusc./ Guri puse pe fața lumii ca niște bătături/ scoaseră, laolaltă, vaiete, gemete, lătrături.../ Și-n gălăgia colosală care urca în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
Radu Avram, care sintetizează, de fapt, imaginea lui Nicolae Petrașcu încrustată în sufletul unei întregi generații de luptători care l-au cunoscut pe el și lupta lui. Datorită scrierii foarte șterse din manuscris, apar foarte multe imperfecțiuni de ritm, de rimă, de număr de silabe. Trecând peste acestea impresionează idealizarea omului - conducătorului dârz și neînfricat precum și dragostea ostașului pentru Comandantul său. Tu munte! Prof. Nicolae Petrașcu de Radu Avram Tu munte Vulcan de frunte Pironit în fund de ocean Ciclon Cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
natura genuină a expresivității. Această expresivitate ține, în principal, de semnificația cuvântului care intră în jocul de semnificații literare, dar și de sunetul compozițiilor lingvistice ce duce la spațiile imaginare sau magice ale literaturii, de exemplu, în cazul operei poetice, rima, posibilă prin sunetele ultimelor silabe ale cuvintelor, oferă muzicalitate și consens întregului construct literar. 1.1.2. Stratul unităților semnificative Unitățile semnificative se formează prin legătura mai multor sunete ale limbajului cu conceptele ideale. Semnificația este dezvoltată pornind de la individualitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
precum și de tradiția poetică regională. Modelele metrice sunt utilizate în mod diferit și devin trăsături specifice în conturarea ontologică a poeziei. Prin intermediul lor, putem înțelege diferențierea existențială ce stă în compoziția lingvistică a poeziei 38. Stratul lingvistic este modelat prin rimă, aliterație, asonanță sau consonanță. Toate pot fi folosite ca elemente independente ce dau o formă și un înțeles poemului, în anumite cazuri, precum versului ritmic, elemente folosite ca ornamente. Forma poetică este redată prin sunete identice sau similare ce aduc
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
aliterație, asonanță sau consonanță. Toate pot fi folosite ca elemente independente ce dau o formă și un înțeles poemului, în anumite cazuri, precum versului ritmic, elemente folosite ca ornamente. Forma poetică este redată prin sunete identice sau similare ce aduc rima fie la sfârșitul versului, fie în interiorul poeziei. Fonetica structurii lingvistice este accentuată prin intermediul aliterației, adică printr-o repetiție ce face posibilă muzicalitatea poetică. Asonanța și consonața aduc un aport muzicalității poetice prin folosirea diferită a vocalelor din cuvinte și versuri
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Fonetica structurii lingvistice este accentuată prin intermediul aliterației, adică printr-o repetiție ce face posibilă muzicalitatea poetică. Asonanța și consonața aduc un aport muzicalității poetice prin folosirea diferită a vocalelor din cuvinte și versuri: ele reprezintă dualitatea dintre ritma perfectă și rima imperfectă. Acest construct ontologic duce la individualizarea și identificarea anumitor construcții poetice, de exemplu a baladelor și sonetelor. Acest lucru determină momentul muzicalității poetice ce nu poate exista a priori construcției lingvistice, întrucât ea este adusă în existență prin activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]