5,555 matches
-
Cireșanu - Prahova. În mormintele din afara bazinului au fost descoperite piese diverse: cercei, ace de păr, fibule romane târzii (cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei), brățări din fier, mărgele de chihlimbar (Roman-Cartierul N. Bălcescu) și o brățară din bronz (M1 de la Valea Lupului). Ritul și ritualul de înhumare dezvăluie, pentru această etapă, caracterul posibil creștin al defuncților, nu doar din Bazinul Bârladului, ci și din afara lui (cu excepția celor din cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei). b) Pentru secolele VI-VII, situația se schimbă, față de etapa anterioară
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
moarte erau incinerați. Această problemă rămâne discutabilă în arealul bazinului, căci mormântul descoperit la Dănești - Vaslui este de înhumație. În lipsa unor argumente, care să dovedească o creștere a numărului mormintelor de incinerație printre autohtonii habitatului amintit, credem că prezența ambelor rituri în restul Moldovei, la Secueni, Săbăoani - Neamț (necropole de înhumație), Lozna-Străteni (Botoșani), Udești - Suceava, Cândești - Vrancea, Hansca și în Basarabia, la Cobusca Veche (cimitire de incinerație), poate susține generalizarea fenomenului menționat, întrucât nu existau bariere (piedici) care să fi marginalizat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu brațe drepte sau ușor rotunjite, însoțită de o semilună, având colțurile ridicate spre baza crucii amintite (pl. XVII/ 1). Analogii privind forma și decorul se găsesc la Ștefan cel Mare - Bacău și Celei (Sucidava) - Olt. Toate aceste date despre ritul și ritualul înhumării, deși puține (la Dănești, distrugerea accidentală a mormântului nu a permis strângerea informațiilor necesare descrierii lui), denotă că nu au existat diferențe între modul de înmormântare al defuncților din zona bazinului și cei din restul Moldovei. Spre deosebire de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
manifestări religioase vechi, de tradiție dacică, cei înmormântați fiind, probabil, autohtoni. Excepție de la regulă fac unele morminte de la Lozna-Străteni (Botoșani) și Cândești (Vrancea), unde practicile funerare, alături de caracteristicile ceramicii, indică prezența unor slavi în zonă. O statistică între cele două rituri indică preponderența înhumației, însă nu dovedește exclusiva ei practicare de către populația autohtonă din Moldova. Pe teritoriul de la răsărit de Carpați s-a folosit atât înhumația, cât și incinerația, ultima fiind mai des întâlnită în spațiul nostru, de la mijlocul veacului VI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
înmormântare (în gropi simple sau în urne), fapt menținut până în secolul al IX-lea. În unele cazuri (cimitirul de la Sărata-Monteoru, Buzău), a fost acceptată ipoteza că defuncții, însoțiți de piese cu caracter creștin, erau înmormântați și de rude păgâne, iar ritul și ritualul înhumării a fost practicat, cu mici excepții (Roman-Cartierul N. Bălcescu, Neamț; Târgșor - Prahova), doar de autohtonii creștini. Cu alte cuvinte, majoritatea mormintelor de înhumație din Bazinul Bârladului sau din afara lui pot aparține unor autohtoni creștinați, care își însușiseră
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de înhumație din Bazinul Bârladului sau din afara lui pot aparține unor autohtoni creștinați, care își însușiseră o parte din principiile civilizației romano-bizantine, prin relațiile directe cu romanitatea din această parte a Europei. În această perioadă, multe dintre problemele referitoare la ritul și ritualul de înmormântare al localnicilor sunt strâns legate atât de etapa anterioară (menținând o oarecare continuitate a practicilor religioase), dar, mai ales, de cea ulterioară, când se definitivează etnogeneza românească, iar numeroasele transformări de ordin etno-demografic, social-economic și cultural
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cunoscute, îndeosebi a vasului-borcan. Pe parcursul acestor etape, dar și mai târziu, elementele de tip slav se pierd în masa culturii autohtone, fie prin plecarea noilor veniți ori datorită asimilării enclavelor rămase și a însușirii ocupațiilor și modului de viață sedentar. Ritul și ritualul funerar trece prin faze similare, marcate de preponderența ritului înhumării, dar și de influența obiceiurilor funerare ale slavilor, al căror unic rit de înmormântare era incinerația. De regulă, inventarul este sărăcăcios, constând în obiecte vestimentare romano-bizantine (catarame, fibule
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
elementele de tip slav se pierd în masa culturii autohtone, fie prin plecarea noilor veniți ori datorită asimilării enclavelor rămase și a însușirii ocupațiilor și modului de viață sedentar. Ritul și ritualul funerar trece prin faze similare, marcate de preponderența ritului înhumării, dar și de influența obiceiurilor funerare ale slavilor, al căror unic rit de înmormântare era incinerația. De regulă, inventarul este sărăcăcios, constând în obiecte vestimentare romano-bizantine (catarame, fibule), care dispar mai târziu, fiind înlocuite cu însemne religioase creștine (simple
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
noilor veniți ori datorită asimilării enclavelor rămase și a însușirii ocupațiilor și modului de viață sedentar. Ritul și ritualul funerar trece prin faze similare, marcate de preponderența ritului înhumării, dar și de influența obiceiurilor funerare ale slavilor, al căror unic rit de înmormântare era incinerația. De regulă, inventarul este sărăcăcios, constând în obiecte vestimentare romano-bizantine (catarame, fibule), care dispar mai târziu, fiind înlocuite cu însemne religioase creștine (simple cruci sau encolpioane/engolpioane). Moștenitori ai lumii daco-romane, autohtonii au fost receptivi și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ideologiei religioase de către fiecare persoană în parte și, implicit, acceptarea și comportarea ca atare a indivizilor. Descoperirile funerare din Bazinul Bârladului, dar mai ales din întreg teritoriul Moldovei au permis observarea răspândirii creștinismului la comunitățile locale, aspect relevat de analiza ritului și ritualului funerar. Totodată, spre deosebire de jumătatea primului mileniu, se remarcă o creștere a numărului mormintelor cu defuncți creștini, îndeosebi pentru intervalul X-XI. În aria bazinului, lipsa unor cercetări sistematice nu conving pe deplin, însă, pentru restul teritoriului est-carpatic și chiar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aceste idei sunt susținute arheologic. Similar ultimului spațiu amintit și în cel carpato-danubian, s-a observat o coabitare a localnicilor cu noii veniți și, implicit, acest efect s-a oglindit în obiceiurile funerare, varietatea lor fiind argumentul principal. 2.1. Rituri și ritualuri funerare Pentru secolele VIII-IX, numărul descoperirilor funerare din Bazinul Bârladului este redus, fiind identic celui din etapa precedentă, când s-au găsit două morminte izolate (posibile părți ale unor cimitire). De această dată, vestigiile s-au descoperit în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se adaugă necropola de înhumație de la Stoicani - Galați; practic, sunt singurele vestigii funerare specifice secolelor VIII-IX, identificate momentan pe teritoriul Moldovei. Siturile respective au oferit slabe informații despre obiceiul înmormântării comunităților umane, din Moldova, dar au confirmat practicarea celor două rituri funerare. Din nou, frapează diferența covârșitoare între numărul mare de așezări (92) și cel al mormintelor. Acest fenomen nu se repetă și în restul teritoriului românesc, în Dobrogea, Muntenia ori Transilvania, unde vestigiile funerare au fost mai ușor identificate și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în Dobrogea, Muntenia ori Transilvania, unde vestigiile funerare au fost mai ușor identificate și cercetate. Informațiile provenite din analiza descoperirilor funerare au confirmat ideea că viața spirituală locală se afla în strânsă legătură cu fenomenul răspândirii creștinismului și al adoptării ritului și ritualului creștin de înmormântare, de către populația autohtonă. Descoperite întâmplător, urnele din cele două situri funerare de la C.F.R. Dodești (o singură urnă) și Vinețești-Cordeni (fragmente de la trei sau patru urne) au trăsături similare în privința pastei, a modului de prelucrare și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
creștine, precum și unele obiecte de uz casnic. Pozițiile și orientările defuncților indică, alături de conținutul inventarului, caracterul creștin al celor înhumați. Însă, cercetările nefinalizate nu au permis autorilor să determine proporția locuitorilor din această comunitate, care adoptaseră religia creștină. Asemănările de rit și ritual cu unele cimitire de înhumație, descoperite în restul teritoriului românesc, precum cel de la Obârșia-Olt, au indicat datarea în intervalul de timp al secolelor VIII-IX a necropolei de la Stoicani-Galați și au atribuit-o etnic populației autohtone. Dovezile arheologice descrise
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și au atribuit-o etnic populației autohtone. Dovezile arheologice descrise denotă acceptarea religiei creștine de către comunitățile locale, de pe teritoriul actual al Moldovei, însă fără a putea stabili amploarea fenomenului. Totodată, cele două descoperiri funerare din bazin nu reflectă și practicarea ritului înhumării, însă prezența lui în restul teritoriului de la răsărit de Carpați ne determină să-l luăm în calcul, chiar și neconfirmat arheologic. Probabil, rămâne o chestiune de timp până la descoperirea unor morminte de înhumație, din veacurile VIII-IX, în acest areal
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
spațiul european, a oferit alternative pentru înțelegerea și aplicarea practicilor funerare în viața comunităților creștinate. Pe parcursul capitolelor destinate vieții spirituale s-au remarcat schimbări petrecute în cadrul comunităților umane din Bazinul Bârladului, după răspândirea creștinismului, și s-a observat menținerea ambelor rituri de înmormântare, cu mici diferențe în privința ritualului, reflectate în componența inventarelor funerare și a însemnătății pieselor, unele având decoruri cu simboluri religioase (îndeosebi crucea). Se observă că în veacurile VI-IX, pe ceramica din așezări s-au descoperit ornamente cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
valea Chineja), în lunca inundabilă a Bârladului (Banca) ori pe valea Bârladului (Bârlad-Parc și Bârlad-Moara lui Chicoș). Numărul mare al descoperirile funerare, din această etapă, față de perioadele anterioare și implicit al obiectelor din inventare, permite o analiză detaliată asupra evoluției ritului și ritualului funerar din această zonă a Moldovei. Chiar și așa, rămâne o disproporție numerică între așezările și cimitirele secolelor X-XI. 2.2. Rituri și ritualuri funerare În veacurile VIII-IX, cele două rituri funerare erau practicate deopotrivă în Moldova, însă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
etapă, față de perioadele anterioare și implicit al obiectelor din inventare, permite o analiză detaliată asupra evoluției ritului și ritualului funerar din această zonă a Moldovei. Chiar și așa, rămâne o disproporție numerică între așezările și cimitirele secolelor X-XI. 2.2. Rituri și ritualuri funerare În veacurile VIII-IX, cele două rituri funerare erau practicate deopotrivă în Moldova, însă pentru zona bazinului a fost semnalată doar incinerația, la Vinețești-Cordeni și C.F.R. Dodești (Vaslui), nedovedindu-se prezența unui biritualism religios. Pentru secolele IX-X survin
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
inventare, permite o analiză detaliată asupra evoluției ritului și ritualului funerar din această zonă a Moldovei. Chiar și așa, rămâne o disproporție numerică între așezările și cimitirele secolelor X-XI. 2.2. Rituri și ritualuri funerare În veacurile VIII-IX, cele două rituri funerare erau practicate deopotrivă în Moldova, însă pentru zona bazinului a fost semnalată doar incinerația, la Vinețești-Cordeni și C.F.R. Dodești (Vaslui), nedovedindu-se prezența unui biritualism religios. Pentru secolele IX-X survin transformări importante în cadrul ritului și ritualului funerar, în primul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
În veacurile VIII-IX, cele două rituri funerare erau practicate deopotrivă în Moldova, însă pentru zona bazinului a fost semnalată doar incinerația, la Vinețești-Cordeni și C.F.R. Dodești (Vaslui), nedovedindu-se prezența unui biritualism religios. Pentru secolele IX-X survin transformări importante în cadrul ritului și ritualului funerar, în primul rând prin dispariția incinerației și generalizarea înhumației, începând cu secolul al X-lea. Fenomenul trecerii spre acest din urmă rit s-a produs treptat, însă descoperirile funerare ale bazinului nu surprind acest moment, fapt semnalat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dodești (Vaslui), nedovedindu-se prezența unui biritualism religios. Pentru secolele IX-X survin transformări importante în cadrul ritului și ritualului funerar, în primul rând prin dispariția incinerației și generalizarea înhumației, începând cu secolul al X-lea. Fenomenul trecerii spre acest din urmă rit s-a produs treptat, însă descoperirile funerare ale bazinului nu surprind acest moment, fapt semnalat și în restul Moldovei, unde s-au găsit numai morminte izolate (Galați-Valea lui Tuluc, Erbiceni - Iași, Văleni - Neamț, Nănești - Bacău, Călărași - Botoșani), mai rar cimitire
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
identificat necropole care aparțin exclusiv comunităților slave răsăritene, precum cele de la Alcedar - Rezina și Rudi - Dondușani, aflate între Răut și Nistru, dar și cimitire cu caracter autohton, de la Kalfa și Lukașevka (Basarabia), datate în secolele IX-X. Insistența detalierii elementelor de rit și ritual din aceste complexe funerare, oarecum din afara spațiului delimitat, a fost necesară cu scopul observării momentului de trecere de la obiceiul incinerării la cel al înhumării și la cunoașterea aspectelor vieții spirituale dintr-un cadru extins al teritoriului est-carpatic și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la obiceiul incinerării la cel al înhumării și la cunoașterea aspectelor vieții spirituale dintr-un cadru extins al teritoriului est-carpatic și îndeosebi a celui străvechi românesc. Numărul mare de morminte, găsite in situ, a permis desprinderea unor date importante despre rit și ritual, iar totodată a conturat o situație generală a conduitei spirituale a localnicilor și alogenilor, din perioada culturii Dridu. Plecând de la aceste considerente, analiza comparativă dintre descoperirile funerare ale bazinului și cimitirele din Basarabia a condus la perceperea asemănările
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a conduitei spirituale a localnicilor și alogenilor, din perioada culturii Dridu. Plecând de la aceste considerente, analiza comparativă dintre descoperirile funerare ale bazinului și cimitirele din Basarabia a condus la perceperea asemănările și deosebirile religioase din spațiul est-carpatic românesc. Evidențierea trăsăturilor ritului și ritualului funerar a fost înlesnită de separarea complexelor creștine, care au anumite particularități (poziționarea scheletului, inventar, lipsa ofrandelor), de cele aparținând populațiilor migratoare, păgâne, care se deosebesc prin alte caracteristici (inventar dominat de arme și piese de harnașament, prezența
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sistematice, întreprinse la Bârlad-Prodana, s-au desprins câteva informații utile legate de practicile funerare ale populației autohtone. Defuncții din cimitirul menționat erau orientați V-E (cu ușoare deviații) și la adâncimi variate (între 0,60-0,90 m), în gropi rectangulare. Ritul practicat era înhumația, iar ritualul a respectat aceleași rigori, morții de la Prodana fiind așezați pe spate, cu brațele pe lângă corp, pe piept ori pe abdomen, ca în majoritatea mormintelor creștine. Necropola era mai întinsă, dar, din diverse cauze, celelalte mormintelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]