17,843 matches
-
a urcat din nou în duba jandarmeriei. Precum un lup cu burta plină hăituit de vânători, mașina poliției, alergă spre Dorna. Farurile, două lumânări aprinse parcă pentru a înspăimânta bordurile, parcă pentru a resuscita indicatoarele, parcă... ochii lupului tânăr invidiau roțile Carului Mare. 69. De pe Bârgău, câteva obloane suprapuse închideau cerul. Norii au coborât până pe valea Bistriței, vârfurile brazilor desfăceau burți, cerul năștea prin cezariană. La început, a fost precum o rupere de ape, apoi ca o cernere de prunci. Trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mai, două șine de cale ferată s-au rupt din pavajul Copoului și au fugit, de nebune, cu tot cu tramvai în depoul lui Dumnezeu. Într-o noapte de Duminica Tomii, în cer, deasupra bisericii, creșteau iriși galbeni, despletiți iriși creșteau sub roțile Carului Mare. Imponderabilă era cenușa sfinților, ceață pe ochii lui Dumnezeu. Nimic mai relativ ca focul pus sub închipuire. Ardeau icoanele în intenția omului singur. Generozitatea gonflabilă a Tatălui Ceresc scrijelea cifre, 33. Inconștiența de a număra (în gând) după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în timp ce, pe vremea lui, pentru a da marile lovituri și a executa fapte de arme grandioase, o mînă de oameni era de ajuns, iar trupele erau concediate odată războiul terminat; în locul vechilor armuri de fier, al lăncilor și archebuzelor pe roți, va găsi uniforme, puști, baionete, noi metode de a organiza tabăra, de a asedia și de a purta bătălii, precum și arta de a face să subziste atîtea trupe, la fel de necesară astăzi cum era pe timpuri arta de învinge dușmanul. Dar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pînă În ziua de azi. Spre deosebire de alți băieți, cu Zoli puteai să vorbești despre toate cîte ar fi În stare să existe pe lumea asta: cîte avioane Încap pe cer, cîte biciclete pe șosea, dacă există biciclete cu o singură roată, după cum sînt dintre cele cu trei, cîte tractoare cu șenile umblă prin părțile noastre - fiindcă noi văzuserăm unul scoțînd un Wartburg din noro iul drumului către Socond și ne era dor să-l vedem și pe al doilea. Mai puteai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Ardud la Beltiug!... Să zboare peste noi, s-a mirat Zoli, să zboare?... De atunci, a rămas cu ideea că fîșia de asfalt ar putea să se arcuiască peste comună, ca să aterizeze și să se Întindă În altă parte, sub roțile altor mașini. Ăsta era Zoli... Puteai să te joci cu el românește, dar și să Înveți cu el limba maghiară, și cînd era de față, și cînd pleca acasă. Pentru că eu, rămas singur În curtea Sfatului Popular, mă jucam mai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În ea. Într-o secundă, nu l-am mai văzut... L-am auzit Însă țipînd ascuțit, cum plit de undeva, de jos. Parcă tot el, de acolo, de la pămînt, frînase carul și se ținea cu greu după noi. Îl tîra roata din spate, cea din dreapta. L-am zărit Înainte ca bătrînul să poată opri calul. CÎnd am sărit din căruță, m-am auzit țipînd: „Roșu, ce roșu!“ Balta purpurie se lățea În jurul roții căruței. Vedeam pentru prima oară sînge, mult sînge
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se ținea cu greu după noi. Îl tîra roata din spate, cea din dreapta. L-am zărit Înainte ca bătrînul să poată opri calul. CÎnd am sărit din căruță, m-am auzit țipînd: „Roșu, ce roșu!“ Balta purpurie se lățea În jurul roții căruței. Vedeam pentru prima oară sînge, mult sînge, sîngele altuia, nu al meu, cel din rănile de la genunchi după cîte o cădere, nu sîngele meu rozaliu din zgîrieturi, ci unul limpede ca focul, strălucitor, scurgîndu-se pe pămînt și În pămînt
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În pămînt. Zoli se sprijinise În lopata Împlîntată În lut ca să se salte și să ne arate colibița, lunecase odată cu lopata pe care n-a apucat s-o lase la timp din mînă, iar un picior Îi scăpase Între spițele roții. Mai țin minte saltul disperat și vaietul bătrînului Schimpf și-n rest, o spaimă cum n-a mai fost, cea mai strașnică din Întreaga mea copilărie. De la sperietura asta, eu și cu János am zvîcnit Înainte, Într-o fugă fără
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
zic că merită... Nimic nu l-a convins pe Weisz să spună mai mult de atît: — Să-l lăsăm mai bine pe om În plata Domnului. Și-apoi, nu se știe: vremurile n-o să rămînă aceleași pînă la sfîrșitul lumii, roata timpului se-nvîrte, cîteodată, repede ca-n război, acuma Încet, dar se-nvîrte. Poate că mîine n-o să mai bucure pe nimeni faptele bune ale acelei familii, ci dim potrivă. Eu nu pot să-i dau În vileag. Scriind rîndurile de față
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cum mai cutezau unii să le spună. Era Încredințată că poate Întîlni America oricînd și oriîncotro ar merge, așa cum, În ziua dinainte de SÎnziene, venind cu maică-sa cu sacii de făină de la moară, a Întrezărit pe cîmpie un fel de roată de lumină. Soarele stătea să scapete, iar drumul lor nu putea să treacă decît pe lîngă hora aceea. Era Într-adevăr un joc Învîrtit al unor femei tinere, atît de frumoase că strălucea văzduhul În jurul lor. Maică-sa le-a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
casa lui Flory, făcu ochii cît lămpile: — Și voi vă Închinați la... - și arătă spre statuetă. — Of course, răspunse Gheorghe gîndindu-se la SÎnpetru cel Mic. Basul nici nu mai stătu pe gînduri, le Împrumută și bani, numai să pună pe roate afacerea. Cantina, devenită pînă la urmă pensiune, fu deschisă. Floare și două fete din Făgăraș găteau, serveau, un bucovinean alerga după cele de trebuință. Nu lipseau de pe masă tăițeii și lăștile cu brînză, guiașul, plăcintele cu curechi și cu cartofi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
nesfîrșit, sorbindu-te În Întinderea lui, mai mult depărtare decît geană de zare. Iar Pomean, ajungînd acasă În SÎmbăta de Rusalii a anului 1921, a adus În sat o tulburare mare: le-a predicat oamenilor că pămîntul era ca o roată, după cum Înțelesese el ne smintit, de vreme ce mergînd dintr-un loc, fie spre apus, fie spre răsărit, ajungi tot În America... Mai povestea apoi ce aflase el de la siberieni, și anume că Împăratul rușilor și Împărăteasa erau cu totul și cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Îi aduna mereu laolaltă Învățătorul, căutînd să-i convingă că Gheorghe văzuse aurora boreală care e În firea Înălțimilor aerului din cauza soarelui din miazănoapte, că dacă ei, oameni cu Înțelepciune, văd că se poate crede că pămîntul e ca o roată ori ca un măr, apoi tocmai din pricina formei de măr, razele soarelui ajung În anumite locuri de pe glob În felul acesta și-n felul acela.... Pișcăranii nu și nu. Că de ce să se uite fereastra Raiului la Gheorghe, și nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
sinagogă, unde găsește un om cu mâna uscată. Provocat, El răspunde aporetic, printr-o întrebare: „Se cuvine, de sabat, să facem bine (agathon poiesai) ori să facem rău (kakopoiesai), să salvăm un suflet ori să-l ucidem?” Apoi, „privindu-i roată împrejur, sau unul câte unul (periblepsamenos) cu mânie și întristându-se din pricina învârtoșirii (porosis) inimii lor, îi spune omului: Întinde mâna!” Apoi săvârșește vindecarea. Fariseii și irodienii se coalizează pentru a-L prinde și omorî. Isus pleacă, urmat de o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
călătorie vizionară a lui Enoh este rezumatul celei de-a doua, descrisă în capitolele XXI-XXXVI. Printre altele, Enoh contemplă: piatra unghiulară a pământului, cele patru duhuri care susțin pământul și tăria ca niște stâlpi gigantici, îngerii care pun în mișcare roata soarelui și a stelelor și șapte munți din pietre prețioase. Pe vârful celui din mijloc se află un tron de safir. Dincolo de limitele pământului, un ținut pustiu, în care au fost „azvârlite” ca într-o temniță planetele, adică aștrii neascultători
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
120) și șase aripi. După ce-și termină cântecul de slavă, cei patru heruvimi încep să se amenințe, prilej cu care Iaoel intervine, afirmându-și funcția de arbitru, de împăciuitor al făpturilor cerești. În spatele heruvimilor Abraham contemplă un car cu roți de foc121. Roțile au o mulțime de ochi. Deasupra carului se află așezat Tronul văzut mai înainte. Se face așadar sinteza Tron-Car. După aceea, glasul din interiorul flăcărilor îi poruncește patriarhului să privească cerurile de sub el până ajunge la pământ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
aripi. După ce-și termină cântecul de slavă, cei patru heruvimi încep să se amenințe, prilej cu care Iaoel intervine, afirmându-și funcția de arbitru, de împăciuitor al făpturilor cerești. În spatele heruvimilor Abraham contemplă un car cu roți de foc121. Roțile au o mulțime de ochi. Deasupra carului se află așezat Tronul văzut mai înainte. Se face așadar sinteza Tron-Car. După aceea, glasul din interiorul flăcărilor îi poruncește patriarhului să privească cerurile de sub el până ajunge la pământ. Trecerea prin ceruri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
probabil sunt copiii sau nepoții celor pe care-i știu din oraș. Dar unde sunt părinții, bunicii ?! Da, e adevărat, ici și colo vedeai câte un bătrân chiar în parc văzusem unul care semăna cu Einstein, plus niște ochelari cât roata carului pe nas, care-și așezase laptopul pe bancă, mormăi ceva spre mine, apoi se întorsese demonstrativ cu spatele și începuse să lucreze. După un timp, se răsuci spre mine și strigă : "Hei, nu-ți irosi timpul ! Fă ceva !"dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
aude cu reverb : I-sus, I-sus ) Vocea blândă, cu reverb : ... de asta există Crăciunul, ca să ne aducem aminte de acel Copil, născut acum, care ne-a dăruit viața pentru totdeauna... ...și să fim copii în inima noastră, copii... CORTINA Roata Timpului I Cortina se deschide. Interior. În dreapta scenei, lângă o masă rudimentară, o femeie brunetă, cu părul strâns la spate, cu tilk-ul caracteristic (semnul de pe frunte), înfășurată în sari, pregătește pâinea (un fel de turtă, de culoare maronie, din făină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
necredincios, ci credincios". Toma a răspuns și i-a zis : "Domnul meu și Dumnezeul meu..." Mama : Așa s-a făcut că a venit tocmai până aici, să spună tuturor ce a văzut. Adică, atunci când Fiul Lui Dumnezeu moare pentru oameni, roata timpului se oprește. Tânărul : Da, se șterge granița dintre viață și moarte, fiindcă totul se adună în ființa Lui. Roata timpului se oprește. Nu mai există reîncarnarea, fiindcă omul nu mai este pedepsit. Toată pedeapsa pentru păcatele noastre a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
că a venit tocmai până aici, să spună tuturor ce a văzut. Adică, atunci când Fiul Lui Dumnezeu moare pentru oameni, roata timpului se oprește. Tânărul : Da, se șterge granița dintre viață și moarte, fiindcă totul se adună în ființa Lui. Roata timpului se oprește. Nu mai există reîncarnarea, fiindcă omul nu mai este pedepsit. Toată pedeapsa pentru păcatele noastre a luat-o El, în trupul Lui. Nouă ne-a rămas doar viața, viața veșnică, în bucurie. Și bucuria are chipul fiecăruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
să înțeleagă. Acum sunt și ei aici, dar s-au dus întâi la mama lor. Așteaptă, or să vină acuș cu toții la tine, să te vadă și să ne bucurăm... Iar ție (desface ceva din sân) uite, ți-am adus roata timpului. Care s-a oprit. (scoate crucea caracteristică a Sf. Toma din Kerala) O vezi, are postamentul ca al statuii lui Vishnu. Dar sus, e crucea. Crucea pe care a fost răstignit El. Și care e, de fapt, roata timpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
adus roata timpului. Care s-a oprit. (scoate crucea caracteristică a Sf. Toma din Kerala) O vezi, are postamentul ca al statuii lui Vishnu. Dar sus, e crucea. Crucea pe care a fost răstignit El. Și care e, de fapt, roata timpului. Care s-a oprit odată cu moartea și învierea Lui. Și suntem întotdeauna, cu toți cei pe care-i iubim, și în viață, și în moarte, tot noi, noi înșine, pentru totdeauna fiindcă numai viața, bucuria și iubirea durează pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
picioarele timpului ! Mama : (ia cu venerație crucea, face gestul Namaskar al indienilor și o pune deasupra capului, în prosternare) Te iubesc... ...te iubesc...te iubesc...(tăcere, apoi -deodată) Dar cum Îl cheamă pe cel care, murind pentru noi, a oprit roata timpului ? Pe Fiul Lui Dumnezeu ? Tânărul : Iisus. CORTINA De aceea Când mă uit la o piatră, eu văd o temelie Sau o bijuterie; Copilul vede un univers Cu galaxii și stele strălucitoare înăuntru; Sau un clovn Sau o față surâzătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Îngerul care mângâie 113 Secretul Frumuseții 117 Ochii Cerului 120 Îngerul de Crăciun 131 Lumânarea păstorilor 136 Povestea mea 141 Întâmpinarea 145 Coroana 150 În cer și pe pământ 162 Numele Lui e Iubire 181 Tata 209 Îngerul Iubirii 215 Roata Timpului 226 De aceea 240 Puncte de vedere....... 242 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 culoare folosită ca semn de doliu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]