4,056 matches
-
rele, București, 1998; Marc Eigeldinger, Eseuri despre poezia franceză, de la romantism la postsimbolism, îngr. și pref. trad., București, 1992; Jean-Claude Fontanet, Mater Dolorosa, pref. trad., București, 1994; Yvette Z’ Graggen, La Punta, postfața trad., București, 2000. Repere bibliografice: Sanda Radian, „Romantismul în literatura română”, „Lupta de clasă”, 1967, 10; Adrian Marino, Scriitori de seamă, CRC, 1969, 5; Al. Coman, „Romantismul românesc”, CRC, 1969, 6; Ovid S. Crohmălniceanu, „Gustave Flaubert”, RL, 1969, 11; Nicolae Manolescu, Istorie literară, CNT, 1969, 16; Edgar Papu
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
Jean-Claude Fontanet, Mater Dolorosa, pref. trad., București, 1994; Yvette Z’ Graggen, La Punta, postfața trad., București, 2000. Repere bibliografice: Sanda Radian, „Romantismul în literatura română”, „Lupta de clasă”, 1967, 10; Adrian Marino, Scriitori de seamă, CRC, 1969, 5; Al. Coman, „Romantismul românesc”, CRC, 1969, 6; Ovid S. Crohmălniceanu, „Gustave Flaubert”, RL, 1969, 11; Nicolae Manolescu, Istorie literară, CNT, 1969, 16; Edgar Papu, O carte despre Flaubert, LCF, 1969, 31; Dumitru Micu, Permanența romantismului, TR, 1971, 51; Constantin Ciopraga, Avatarurile romantismului, CRC
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
Scriitori de seamă, CRC, 1969, 5; Al. Coman, „Romantismul românesc”, CRC, 1969, 6; Ovid S. Crohmălniceanu, „Gustave Flaubert”, RL, 1969, 11; Nicolae Manolescu, Istorie literară, CNT, 1969, 16; Edgar Papu, O carte despre Flaubert, LCF, 1969, 31; Dumitru Micu, Permanența romantismului, TR, 1971, 51; Constantin Ciopraga, Avatarurile romantismului, CRC, 1972, 9; Piru, Varia, II, 196-199; Dumitru Micu, Literatura realului, CNT, 1975, 4; Petru Poantă, „Tensiuni lirice contemporane”, ST, 1975, 12; Gheorghe Grigurcu, „Tensiuni lirice contemporane”, VR, 1976, 3; Cioculescu, Itinerar, II
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
Coman, „Romantismul românesc”, CRC, 1969, 6; Ovid S. Crohmălniceanu, „Gustave Flaubert”, RL, 1969, 11; Nicolae Manolescu, Istorie literară, CNT, 1969, 16; Edgar Papu, O carte despre Flaubert, LCF, 1969, 31; Dumitru Micu, Permanența romantismului, TR, 1971, 51; Constantin Ciopraga, Avatarurile romantismului, CRC, 1972, 9; Piru, Varia, II, 196-199; Dumitru Micu, Literatura realului, CNT, 1975, 4; Petru Poantă, „Tensiuni lirice contemporane”, ST, 1975, 12; Gheorghe Grigurcu, „Tensiuni lirice contemporane”, VR, 1976, 3; Cioculescu, Itinerar, II, 325-326; Dan Mănucă, „«Convorbiri literare» (Bibliografie)”, LL
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
Panorama dramaturgiei universale (1973), un fel de compendiu prelungit până în actualitate, accentul cade asupra literaturii dramatice, în impactul ei cu realitatea culturii sociale. Înăuntrul epocilor clasică și modernă se respectă cu strictețe succesiunea stilurilor și a mișcărilor literare: clasicismul Luminilor, romantismul, realismul, simbolismul și modernismul, teatrul contemporan fiind văzut mai mult ca o posibilitate de lucru. Drama istorică universală și națională (1976) punctează perioadele de avânt și stagnare înregistrate de drama istorică. Z. reface aici drumul subspeciei din Antichitate până azi
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
romanul devine suită de scene imense, izolate între ele, blocuri narative independente la baza cărora se află un pasaj-cheie (uneori o frază-cheie) identificabil”. Trebuie amintite, de asemenea, capitolul Retorica poeziei romantice românești din volumul colectiv Structuri tematice și retorico-stilistice în romantismul românesc (1830-1870) (1976), dar mai cu seamă substanțialele studii ce alcătuiesc cartea Din secolul romantic (1989) - epoca literară de strictă specialitate a lui Z. ca profesor -, unde binomul memorie vs imaginație, ideea de exil sau radicalismul ideatic al scriitorilor romantici
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
I-II, București, 1998-1999; Jurnal indirect, București, 2002; Fetița, Iași, 2003. Antologii: Gândirea românească în epoca pașoptistă (1830-1860), I-II, București, 1969 (în colaborare cu Paul Cornea); Palatul fermecat. Antologia poemului românesc în proză, pref. edit., București, 1984; Arte poetice. Romantismul, coordonator Angela Ion, introd. Romul Munteanu, București, 1982 (în colaborare); Al. Macedonski, Cartea de aur, pref. edit., București, 1986; Antologia poeziei portugheze, tr. Dan Caragea, pref. edit., București, 1990 (în colaborare cu Dan Caragea). Repere bibliografice: George Sorescu, „Gândirea românească
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
romantic și „stilistica diacronică”, R, 1990, 3; Cristian Moraru, „Din secolul romantic”, CNP, 1990, 14; Gheorghe Grigurcu, Resortul afectiv, F, 1990, 4; G. Iorga, Secolul ca text, ATN, 1990, 6; Liviu Călin, Acuitatea observațiilor critice, JL, 1990, 27; Vasile Popovici, Romantismul tutelar, O, 1990, 9; Diana Adamek, Secolul al XIX-lea - Perspective stilistice, TR, 1990, 44; Alex. Ștefănescu, Casa condamnată la moarte, RL, 1992, 31; Florin Manolescu, Vară indiană, LCF, 1992, 45; Octavian Soviany, Timpul și moartea după Proust, CNT, 1993
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
Societé littéraire „Junimea”, pref. Pompiliu Marcea, București, 1968; Studii de stilistică, îngr. și introd. Sorin Alexandrescu, București, 1968; Corespondență, îngr. și introd. H. Zalis, București, 1970; Scriitori români, I-III, îngr. Cornelia Botez, pref. Pompiliu Marcea, București, 1970; Clasicism, baroc, romantism (în colaborare cu G. Călinescu, Matei Călinescu și Adrian Marino), Cluj, 1971; Scrieri literare, îngr. Sorin Alexandrescu, Matei Călinescu și Gelu Ionescu, pref. Gelu Ionescu, București, 1971; Opere, I-XIV, îngr. Sorin Alexandrescu, Matei Călinescu, Gelu Ionescu, Cornelia Botez, George
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
cu tehnica controversei. Paul Zarifopol, fără nici o exagerare, ajunsese un om perfect. Poate singurul cap perfect al generației sale. Gust sigur, gând clar, dialectică precisă. De câte ori eforturile lui s-au îndreptat asupra formelor de cultură moarte, adică realizate, depășite (clasicismul, romantismul, Renan, Maupassant etc.), au dat rezultate admirabile. Rezultate pe care tinerii ar fi trebuit să le admită neîntârziat. Și totuși, Zarifopol a întâmpinat rezistențe, chiar prin studiile sale admirabile și juste. De ce? Pentru că era citit prea devreme. MIRCEA ELIADE SCRIERI
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
găsește într-o tabără de țigani. Se instalase acolo fascinat de o fată care nu vrea să îi devină soție, căci iubește un țigan, hoț de cai întemnițat, cu care avea un copil tăinuit. Întreaga povestire e un clocot de romantism. Lostrița e un basm. O „nagodă” cu înfățișare de lostriță spintecă apele Bistriței, și nimeni nu izbutește să o pescuiască. Cei care încearcă sunt omorâți, alții se lasă în cele din urmă păgubași. Nu și Aliman, pentru care diavolița ajunge
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
alimentând compunerile cu caracter narativ-descriptiv. Acestea introduc, cu incontestabile efecte literare, exoticul, un exotic atenuat (grecesc în Levante și Calavryta, oriental în Câinele nizamului, boreal în Alina-Linda), bizarul și fabulosul (Bjali, Nebuna din Herăști), macabrul (La bal mascat). În Harpista romantismul mizerabilist îl anunță pe cel din simbolismul decadent și din literatura impulsionată de școala de la „Contemporanul”. Versurile rezistă la lectură și azi în virtutea substanței epice, a plasticității expresiei unor stări de tensiune provocate fie de pasiuni umane, fie de năprasnice
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
pământurile smulse de Tănase Scatiu e prezentată în scene de un realism necruțător, provenite și din amintirile scriitorului, participant în 1883, ca ziarist, la anchetarea țăranilor dintr-un sat prahovean răsculat. Astfel construit, romanul asociază idilicul, lirismul cu incisivitatea observației, romantismul idealizant cu realismul brutal. Aliajul artistic contrastant include și o optică ideologică disjunctivă, în viziunea romancierului toată vina pentru soarta țăranilor având-o arendașii; în schimb, boierul, demofil prin definiție, îi este țăranului părinte. Proprie literaturii române cu tematică rurală
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
115-135; Acțiunea politico-diplomatică pentru realizarea actului proclamării Regatului României (1878-1881), În Revista Arhivelor, LXXXV (2008), 1, p. 177-189; Suzana Bodale, Arcadie M. Bodale, Preromantismul românesc: versiuni inedite ale poeziilor lui Gheorghe Asachi, În volumul coordonat de Andi Mihalache, Alexandru Istrate, Romantism și modernitate. Atitudini, reevaluări, polemici, Iași, 2009, p. 351-366. Alina Stefania Bruja: absolventă a Facultății de Istorie și Geografie În cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava (2001); doctorandă a Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, specializarea Istorie, cu tema Haretismul În societatea
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
de Istorie „A. D. Xenopol”, numerele 1998-2009 și al revistei Xenopoliana. Buletin al Fundației Academice „A. D. Xenopol” (numerele din 1999, 2001, 2002, 2003, 2004, 2006); coordonator, Împreună cu Adrian Cioflâncă, al volumului In medias res (2008) și, alături de Alexandru Istrate, al volumului Romantism și modernitate. Atitudini, reevaluări, polemici (2009); cărți de autor: Istorie și practici discursive În România „democrației populare” (2003), distinsă cu premiul „N. Bălcescu” al Academiei Române (2005); Pe urmele lui Marx. Studii despre comunism și consecințele sale (2005); Mănuși albe, mănuși
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
ocupă Corneliu Nistor, Lucia Jucu-Atanasiu, Virgil Vintilescu, Stela Mirel, Simion Mioc, Al. Belu, Ileana Oancea, Ramona Boca-Bordei, I. Cheie-Pantea (Ovid Densusianu și poezia modernă, 1985), Ioan Vultur, Radu Ciobotea, Liana Ștefan, Alexandru Ruja, Pompiliu Crăciunescu, Livius Ciocârlie (Eminescu și complexul romantismului, 1989), Rodica Bărbat, Felicia Vlad, Janina Flueraș, Ion Iliescu. Studii și articole de teorie literară semnează Ioan Vultur (Scenă lecturii, 1982), Corneliu Nistor, Dumitru Vlăduț, Doina Comloșan, Constantin Chevereșan, Rodica Bărbat, Elenă Ghiță. Sectorul de literatură universală și comparată este
STUDII DE LITERATURA ROMANA SI COMPARATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289995_a_291324]
-
eleat (1935), destul de greu de calificat și, pentru mulți comentatori (printre care și Vladimir Streinu), de neînțeles. Dacă pentru E. Lovinescu el reprezenta „echilibrul între avânt și stabilizare”, pentru alții a rămas un ermetic obscur, atras de viziunile morbide ale romantismului baudelairian. Temă obsedantă, destinul omului și al poetului, minat de contradicțiile interioare ale ființei, este tratată cu aplecare spre atitudinile extreme, cu preferință pentru imaginile funebre, pentru înmormântări și viziuni autoscopice. Este probabil cel mai bacovian dintre poeții români care
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
fiind elaborate împreună cu Valentin Al. Georgescu (Judecata domnească, 1979, ș.a.). Dacă Zoe Dumitrescu-Bușulenga vede în S. o reîntrupare, în timpul nostru, a poetului medieval, a trubadurului, din perspectiva istoriei lirismului autohton, poezia lui apare ca prelungire, în expresie modernizată, a „micului romantism” de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Prozodic, și în tot stilul exterior, versurile sunt de factură clasică, însă temperatura lor, pulsația interioară aparțin sensibilității romantice. Delicate, limpezi, tăiate elegant, concentrate, adesea până la cristal, ele
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
Impresionează, prin noblețea simțirii, Post mortem, pioasă evocare a lui N. Iorga: „Pe hrisoave, odoare, surete, pisanii, / pretutindeni, pecetea fierbintei strădanii. // Câte vieți ai trăit, mii de tomuri să scrii, // câte nopți înălbite și câte sihăstrii?”. Clasicizant în permanență, micul romantism al lui S. cedează, în cele din urmă, integral locul clasicismului. Un ciclu din Lumini târzii (1984) reunește peste douăzeci de „poeme aforistice”, între care Legea fierului („Și fierului, de-i dai numai bătaie, / mânie-ți dă, surzenie și ură
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
A. I. Odobescu, I. L. Caragiale și Petre Ispirescu. SCRIERI: Încercare critică asupra comicului dramatic la Caragiale, București, 1924; Teoria imitațiunii și a clarului confuz în estetică, București, 1925; Istoria națională romanțată în opera lui Al. Odobescu, Craiova, 1936; Al. Odobescu și romantismul franco-englez, Craiova, 1937; Supraviețuirea cultului lui Zalmoxis în poezia noastră poporană, București, 1943. Ediții: Ioan Slavici, Nuvele, pref. edit., Craiova, [1930]; A. I. Odobescu, Opere literare, pref. edit., București, 1938; I. L. Caragiale, Opere alese, I-II, pref. edit., București, 1940; Petre
STRUŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
nevoia unei estetici proprii locului și momentului istoric, care, nerevendicându-se explicit de la nici una din direcțiile ideologice interbelice, continuă într-o oarecare măsură gândirismul. De factură expresionistă, „goticul moldovenesc”, cum a fost definit specificul literaturii iconariste, își căuta sursele în romantismul german și în fenomenul Sturm und Drang-ului, S. mizând pe capacitatea provinciei, concept aproape filosofic, de a resuscita energiile creatoare și de a fixa destinul neamului pe un făgaș istoric, creator. În viziunea lui, poezia este altceva decât literatura
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
dictat de temperatura specială a prozei lui S. și, împreună cu alte elemente de tehnică literară, precum desele intervenții apreciative, simularea convorbirii cu cititorul, exclamații, interogații, invocarea permisiunii de a întrerupe narațiunea în vederea unei descrieri, produce un stil de un pronunțat romantism, impropriu creației obiective, dar adecvat tensiunii discursului narativ din Desculț. Cu tot realismul dur al scenariului, S. nu e un narator obiectiv, ca Liviu Rebreanu, ci un poet, asemenea lui Mihail Sadoveanu. El nu transfigurează o realitate, ci edifică una
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
la „Viața noastră”, „Ultima oră”, „Facla”, „Revista mea”, „Minimum”, unde deține o rubrică de astrologie, „Orient Expres” ș.a. Prima carte, Mitologie romantică (1973), este urmată de Aventura lui George Gordon Byron (1977), Trei poeți preeminescieni (1978), Eminescu. Poezia elementelor (1979), Romantismul românesc (I-III, 1982-1987). În Israel dă tiparului culegerea Umbra copacului (1994), cuprinzând poeme proprii și traduceri din poezia lui Hayim Nahman Bialik, Jehuda Amihai, Boris Pasternak și Osip Mandelștam. În 1982 i s-a acordat Premiul pentru critică al
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
Hayim Nahman Bialik, Jehuda Amihai, Boris Pasternak și Osip Mandelștam. În 1982 i s-a acordat Premiul pentru critică al Uniunii Scriitorilor, iar în 1993, în Israel, a fost distinsă cu Premiul „Sara și Haim Ianculovici”. Cantonate exclusiv în perimetrul romantismului, preocupările istoricului literar T. tind să definească particularitățile spațiului autohton, integrat, organic și fenomenologic, curentului european. Abordarea interdisciplinară și comparată individualizează concepția și metoda de lucru încă de la primul volum, Mitologie romantică. Dată fiind vocația pentru eseu, T. plonjează în
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
tind să definească particularitățile spațiului autohton, integrat, organic și fenomenologic, curentului european. Abordarea interdisciplinară și comparată individualizează concepția și metoda de lucru încă de la primul volum, Mitologie romantică. Dată fiind vocația pentru eseu, T. plonjează în literatura universală, derivând „universalitatea romantismului românesc din trăsăturile sale distinctive”. În acest scop alege șase mituri romantice: îngerul căzut, strigoiul, melancolia, ruinele și domul, curgerea timpului și iubita moartă, ale căror ipostaze filosofico-literare și semnificații sunt comentate istoric și comparatist, cu unele trimiteri complementare la
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]