6,798 matches
-
plîngi, copac, sub vînt și ploi, Cu sfori eu vin ca să mă leg de tine, Și să murim de joagăr amîndoi, Căci împreună ne va fi mai bine. Și-n urma noastră să rămînă-n fum O țară vinovată și-n ruine... Copacul meu, nu plînge, sînt pe drum ‒ Mă-ndrept spre munte ca să mor cu tine. Referință Bibliografică: Cîntec pentru copacul ucis / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2296, Anul VII, 14 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
CÎNTEC PENTRU COPACUL UCIS de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381057_a_382386]
-
corupt, Fără jenă, în continuu Se agită, dau din plisc! Toate fețele de pernă, Indivizi cu chip de lut, Papagalii și gușații Își fac zestre neîntrerupt. Znobi, hiene, injectații Prăvălesc fără rușine, Jecmănesc cu toți în haită, Țara este în ruină. Inși bezmetici, Cioflingari, ei lingăii, toată pleava Au o singură pornire, Să rămânem goi, tăcuți cu toții. Fie iarnă, fie vară, Fie joi sau fie marți, Se-nvârtesc în jurul cozi Penele să le boțească. Singuratic, rătăcit, neuronul ofilit Din zona izmenenelor
STÂLPII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381073_a_382402]
-
despre țară Și despre-ale noastre nevoi? Ori gândul vă zboară pe-afară Și nu aveți timp pentru noi! Când ochii se pleacă-n țărână Și-n sate-au rămas numai câini, Voi legea o faceți stăpână, Dar totul ajunge-n ruini! Doar când vă expiră mandatul Mai treceți prin satul uitat Din nou să-i promiteți asfaltul Ori poate un pod amputat! Ați dat ale noastre odoare Lăsate de-ai noștri străbuni, Ați dat și pământul din mare În urmă lăsând
DEMAGOGI ȘI CORUPȚI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381072_a_382401]
-
biblică, un pesimism-optimist sau un pesimism-eminescian, ce urcă întru: <> și „Credința zugrăvește icoanele-n biserici. „Geniu după chipul lui Dumnezeu, mărturisește Nichifor Crainic, gânditor, poet, teolog, deținut politic, mărturisitor, român, creștin-ortodox, academician de aur, admirându-l pe Eminescu, păstrând sub ruine sufletești ardoarea adorării, pe deasupra genunilor sale filosofice planează zborul în lumina divină al Luceafărului.” (Gândirea, anul IX, nr. 1-3/ 2000,p. 72) Mihail Eminescu este pentru noi dacoromânii de pretutindeni, Pâinea noastră literară cea de toate zilele. „Din creația așa
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
sentimentul viu, cu buza noastră-n floare Îmbrățișându-ne, în orele furate, pe al ubirii templu Și de rămân al tau secret mâncat de molii-nfometate A vinei răfuiala n-o port în lume cu rușine Chiar dacă-n văzul lumii sunt ruină fostei iubiri-cetate Onoare-mi vei aduce de numele-mi pronunți cu litere aldine De nu, mie nu-mi pasă că-s taină ta nespusa Cât sunt a ta iubire, doar ție-ți sunt supusă Sonnet 36 Shakespeare Let me confess
SONET 36 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381356_a_382685]
-
români, / Oprește-l, Doamne, că ne-ajunge!” (Blestemul românilor) Strigătul de disperare al poetului, din poezia ce dă și titlul capitolului, Pro Patria - în traducere liberă „Pentru Patrie”, are menirea de a trezi conștiințe. Acele conștiințe ce au adormit pe ruinele industriei românești, pe munții de bani câștigați nedrept în urma scoaterii la mezat a bogățiilor acestei țări: „Nu pot, Patria mea, nu mai pot, Țară, / Să mai tac și să rabd iar și iară; Nu pot să mai tac, după ce am
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
-a vânt, a soare ars, a brumă Și aș pleca departe, dar n-am unde... În zidul cel bătrân o inimă se surpă, În turn răsare luna cu oasele subțiri, Sângele în valuri spre ceruri parcă urcă, Cu toamnă, cu ruine, cu doruri de iubiri... Referință Bibliografică: De toamnă / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2046, Anul VI, 07 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DE TOAMNĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381527_a_382856]
-
o tema despre care s-au scris nenumărate tomuri, dar niciodată îndeajuns. E concepută ca o reconstrucție autobiografică, o confesiune despre orizontul destinului neamului evreiesc. Efortul de a reconstitui din amintiri acele vremuri ne amintește cu prisosință dictonul că din ruine recompunem imaginar vastitatea cetăților. Unii poate vor pune întrebarea: de ce trebuie să mai răscolim aceste adevăruri dureroase? N-ar fi fost mai bine dacă autorul așternea tăcerea peste suferințele de odinioară ca să lase rănile să se vindece? Ba se mai
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
trăit o copilărie frumoasă, alături de părinții, frații și bunicul meu? În sufletul meu de copil, căruia-i plăcea să zburde cu prietenii prin Lunca Trotușului, am simțit că o întreagă lume s-a prăbușit, iar eu m-am ridicat dintre ruine, intrând neașteptat într-o altă vârstă, cea a maturității”. În timpul lecturii simți cum bate inima unui contemporan, cel care cândva a trecut prin iureșul întâmplărilor pe care acum le relatează cu lucididate și care are și curajul de a ne
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
aplicat legi care să protejeze comerțul, și pământurile, micile și marile oficine, până nu i-am forțat pe marii cămătari și bancheri să declare profiturile lor, ori alte și alte măsuri, imperiul ar fi căzut, sau ar fi ajuns o ruină. După moartea divinului Augustus m-am străduit să echilibrez situația financiară a imperiului care aparent prosperase. Era însă doar o aparență. Dezastrul era inevitabil iar răscoalele și conflictele interne băteau la ușă. De aceea m-am străduit ca măsurile pe
AL SAPTELEA FRAGMENT (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380852_a_382181]
-
întins, vântul mai calm, Punte între Cer și Pământ, stăpâni ai Timpului, dincolo de cuvinte, În oarbe oglinzi nu va fi mâine, nici ieri, din lumea umbrelor Peste flăcări lacrimile pietrelor vor dezlega taina lor. Acolo, pe ziduri și-n iarba ruinelor și-a scris numele de copil, Mici hieroglife încrustate de curcubeul vechiului timp, Se-ntoarce cu gustul vântului și-al sării pe obraji, cu-aroma ploii în păr, ... Citește mai mult Din palma întinsă fire de nisip se scurg în
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
puțin întins, vântul mai calm,Punte între Cer și Pământ, stăpâni ai Timpului, dincolo de cuvinte,În oarbe oglinzi nu va fi mâine, nici ieri, din lumea umbrelorPeste flăcări lacrimile pietrelor vor dezlega taina lor.Acolo, pe ziduri și-n iarba ruinelor și-a scris numele de copil,Mici hieroglife încrustate de curcubeul vechiului timp,Se-ntoarce cu gustul vântului și-al sării pe obraji, cu-aroma ploii în păr,... Abonare la articolele scrise de irina lucia mihalca
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
prezenți răspunseră afirmativ. -Dacă credem într-un bine suprem și neîntinat de nimic, atunci ideea aceasta ar putea avea o bază reală.... -De ce ar exista totuși un bine suprem magistre? În lumea aceasta pe care o vedem simțim doar ruina, răutatea și la urmă... moartea! -Unii văd ceea ce spuneți ilustre! Alții, ca mine, văd viață peste tot și lumină. Acestea două sunt aspecte ale binelui suprem. Dacă lumea cu tot ceea ce este în ea, există, atunci ea există datorită unei
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
CAPITAL Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 2280 din 29 martie 2017 Toate Articolele Autorului Poetului Publius Ovidius Naso Am locuit o metropolă , un vast imperiu De haotic, infect ,vulgar și insolit De poeme, nemîngâiate plângeri, vis întrezărit În ruina unor suflete din flancul hăituit. Am văzut colți de fiară în guri preamărite Ce emanau duhori în milioane de nasuri Inhalatorii icneau de greață dar necinstite Zâmbete le schimonoseau fețele ca’n iazuri Cete de demoni eleganți și plini de
CAPITAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374572_a_375901]
-
pustiurilor, fruntea încinsă de gânduri, flăcările, părul ușile, ferestrele sparte, trestiile, frunzele, creanga, marea, codrii, florile de tei, perdelel, apele, cărările, cântările, inima, salcâmii, gândul, idealurile, patimile, plopii, talanca, atotștiutoarea(luna), valurile, cumpăna de la fântână, lebăda, lira, coama mării, lunca, ruinele, palatele fantastice, stelele, cerul, stânca, poporul, cartea, fila, arborii, chiparosul, corabia, nădejdile, calul, harpa, Cuvântul ”vânt” rimează cu mormânt, pământ, urlând, sfânt, cânt. ”Cântul” ar putea să aducă o undă de veselie , dar epitetul ”aspru” arată tot tristețea, înfiorarea, dezolarea
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
fi pusă sub semnul întrebării: “Nu știu nici a/ minți, nici/ a-nșela.// De-aceea, ea. Doar/ ea./ Și numai ea.” (Poemul 30, p. 48) Cavaler anacronic, care a îmbrăcat armura cernită într-un ungher dintr-o cetate, ale cărei ruine aruncă umbre peste “negrul burg”, poetul a servit o Doamnă în adevăratul sens al cuvântului. “Ființa adorată” (p. 11), “stăpâna” (p. 16), “cu frumoșii săi pași” (p. 12), trebuia să se sprijine de brațul unui cavaler, “căci lumea asta nu
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
Durlan Publicat în: Ediția nr. 1886 din 29 februarie 2016 Toate Articolele Autorului CHIP Prietene, Mă-ntrebi de ce îmi este Sfinx azi chipul Și cum de-a reușit așa să mi-l sculpteze Timpul? De ce-s pe dinafară o antică ruină, Iar în adâncuri sunt un templu de lumină? Păi, m-au izbit atâția stropi nebuni de ploi, Pe lutul meu au curs amare ape în șuvoi, Străpuns apoi de fulgere și trăsnete-n furtună, Mi l-am cusut cu firele
CHIP de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374605_a_375934]
-
scot din letopiseț. (Scrisoarea III). La aceste academii de științi a zânei Vineri/ Tot mai des se perindează și din tineri în mai tineri,/ Tu le vezi primind elevii cei imberbi în a lor clas,/ Până când din școala toată o ruină a rămas. (Scrisoarea II). A propos, ce sfat le dați elevilor și studenților de azi? Nu e carte să înveți/ Ca viața s-aibă preț -/ Ci trăiește, chinuiește/ Și de toate pătimește/ Ș-ai s-auzi cum iarba crește. În
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
Publicat în: Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017 Toate Articolele Autorului Unde ai lăsat cămașă în care înveleam uitarea, dar glasul acela de pasăre albă care trezea stelele din marea gândului meu? Poate mai ai surâsul acela săpat pe ruinele sufletului, ce ocrotea floarea de asfalt, care creștea la barieră dintre lumile noastre. Spune-mi, ochii tăi, din care plecau tăcerile reci și lungi că două petroliere furate, ne mai așteaptă în largul frământărilor și furtunii? Recunosc că și azi
ÎNTREBĂRI UITATE de DANIEL LUCA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373441_a_374770]
-
coasa de gânduri, E primăvară între pământuri! Între mii de ipoteze Cine bea din cupa ta, nu-i nici beat, nici treaz nu șade, Umblă tot vorbind cu luna, ori urlând ca lupii iarna. Se ridică peste valuri, ori peste ruine cade, Naște flori, respiră vreme, schimbă-n flaut dulce goarna. Cine bea din cupa ta, e bolnav de căutare, Se pune la cap de poduri, dar nu-i gândul la cerșit, Căci nu cere de-ale gurii, nici milă, nici
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373585_a_374914]
-
care discutau acum ceva timp rațional și argumentat sunt acum niște trompete. Țara a ajuns ca Fefeleaga, din povestirea lui Ion Agârbiceanu. Apa tulbure convine tuturor românilor. Politicieni și-au făcut din minciună un mod de viață. Țara fumegă în ruină și nu mai e lăsată piatră pe piatră. După Traian, urmează un lung șir de muhaiele. Dumnezeu a rămas eternul oprtunist. Când adevărul tău devine al lor, de vină ești tu. Sunt suficienți nebuni pe tabla de șah pentru atât
PITICI PE CREIER DE ROMÂN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371550_a_372879]
-
și câmpii de ce toate astea trebuie să ajungă la străini? avem fete și băieți, tineri și frumoși de ce să-i mințim și să le dăm exemple de conducători hoți și mincinoși? se golește țara pământul rămâne pustiu satele cad în ruină iar mulți am ajuns să umblăm prin lume străini, aiurea, pentru noi un pustiu ! @ viorel muha Referință Bibliografică: De ce ... / Viorel Muha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2171, Anul VI, 10 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorel Muha
DE CE ... de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371597_a_372926]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > TE IUBESC NECONDIȚIONAT! Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 2345 din 02 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Ești ultima salvare pentru mine, De mine însumi tu mă vei salva - Mi-e sufletul mormane de ruine Și-n sentimente se va dizolva - Sunt sentimentele controversate Mă-ndeamnă ca să fug dar și să stau - Sunt gesturile-ți dezinteresate - Iubirea ta o simt și da, o vreau! Dar oare îți voi da eu pe măsură Iubire din al
TE IUBESC NECONDIȚIONAT! de NELU PREDA în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371624_a_372953]
-
în masă. Tăcerea are nevoie de ascultători. Orice om se poate contrazice fie din interes, fie din lipsă de memorie. Ca să demonstrezi un neadevăr îți trebuie talent. Nu există poeți mici. Nu există otravă nefolositoare.. Nu orice bâzâie , face miere. Ruinele au și ele valoarea lor. Să fii la fel de calm ca munții în amurg și-n zorii zilei. Nimic mai nedrept decât un leu în cușcă, nimic mai josnic să-l batjocorești. Floarea de cartof, rădăcina, cartoful fiert o viață. Dacă
SCURT, CONCIS ȘI MULT PROFUND de BORIS MEHR în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374872_a_376201]
-
să fie cunoscut cuvântul lui Dumnezeu. Aici, la biserică, lumea îl iubea foarte mult. Alături de Părintele, am adus o părticică din moaștele Sfântului Silvestru și pe care vrednicul de pomenire Patriarhul Teoctist, le-a adus de la Roma, de la Cardinalul Camillo Ruini - Vicar General al Romei. Atunci Părintele Patriarh Teoctist a ținut o cuvântare în cuprinsul căreia a rostit poate cel mai frumos imn adus Sfântului Silvestru de către cineva. Eu am scris un acatist pentru Sfântul Silvestru pe care îl citim cu
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]