1,975 matches
-
La lucru, frați români! Să ne suim cu mintea mai presus de sfera cea strâmtă a patimilor individuale și, ridicând în inima noastră un templu patriei și libertății, să pășim cu toți înainte, siguri fiind că ceea ce vom avea bine sădit în minte și în inimă mai curând sau mai târziu va intra negreșit și în legiuirile noastre"486. Publicație de factură politică și literară, Românul apare la București, începând cu 9 august 1857, cu o periodicitate variabilă, fiind editat până în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de cunoștințe și a formării caracterului meu ca viitor specialist și om. În cei 42 de ani de muncă în cercetare, proiectare, producție, project management și conservare a energiei, desfășurate pe 3 (trei) continente, , am simțit permanent căldura “sâmburelui magic” sădit de profesorii mei - părinți adoptivi pentru o viață. În viața tumultoasă prin care am trecut, am înțeles sensul lecțiilor pe care leam primit în studenție de la profesorii și colegii mei de facultate cei care m-au susținut și m-au
MESAJ CĂTRE FACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ DIN IAŞI. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Constantin D. Pitis () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1008]
-
naturală, Pliniu cel Bătrân (23 - 79), după ce sintetizează cu exactitate cunoștințele acumulate În domeniul metalurgiei În general și a fierului În special, scrie: „Cei care extrag fierul procură omului o unealtă admirabilă dar primejdioasă. Căci cu această unealtă brăzdăm pământul, sădim pomi, lucrăm grădinile roditoare și, tăind lăstarii sălbatici ai viței de vie, o silim să Întinerească În fiecare an. Cu această unealtă construim case, spargem pietre și Întreprindem numeroase lucrări de acest fel. Dar același fier dă naștere la certuri
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
naturală, Pliniu cel Bătrân (23 - 79), după ce sintetizează cu exactitate cunoștințele acumulate În domeniul metalurgiei În general și a fierului În special, scrie: „Cei care extrag fierul procură omului o unealtă admirabilă dar primejdioasă. Căci cu această unealtă brăzdăm pământul, sădim pomi, lucrăm grădinile roditoare și, tăind lăstarii sălbatici ai viței de vie, o silim să Întinerească În fiecare an. Cu această unealtă construim case, spargem pietre și Întreprindem numeroase lucrări de acest fel. Dar același fier dă naștere la certuri
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
puișori, Ce-au zburat la cuibul lor! Și arar pot să mai treacă Pe la casa părintească. De când, mamă, ați plecat Multe lacrimi am vărsat! Casa părintească-i goală, Mă arde la inimioară!!! Decât mamă vă faceam, Mai bine doi pomi sădeam. Făceau roade, nu făceau, Împreună rămâneau. Veniți, puișorii, mamei Că mi se adună anii! Veți vrea să veniți la mine, Dar nu veți avea la cine! Are mama doi copii de Maria Radu Are mama doi copii Și-s crescuți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Laurul, în toate învățăturile creștine, este asociat renașterii. Inițial, a fost un simbol al fertilității, apoi a fost folosit pentru a proteja casa de vrăjitoare și astfel a fost plantat aproape de biserici și de case. Dar laurul a mai fost sădit aproape de case și pentru că oferă o bună protecție împotriva... fulgerelor. Această superstiție este legată de poveștile din bătrâni, care spuneau că laurul este ocrotit de Cel de Sus și că nu a fost nicioadată lovit de această forță a naturii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
se culcă cu bărbații, ca să fie ferite de boli grele. Dacă sâmbăta se croiește ceva, tot în această zi să se isprăvească; altfel e tare rău de boală. Toate visele visate sâmbăta noapte spre duminică se izbândesc. Să nu se sădească duminca plante, deoarece toate de usucă. Nu se pune duminica varză în putini pentru iarnă, căci se clocește. Copiii care nu sunt botezați și plâng mult, înseamnă că cer botezul. În scăldătoarea unui copil mic se pune sare, ca să nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
natură. Ca să înțelegem mai bine, s-o luăm oarecum de la Adam. Inaccesibila grădină de frumuseți, după care suspină îndureratul suflet omenesc, i-a fost dată lui în stăpânire cu destinația „s-o lucreze și s-o păzească”. Grădina Edenului o sădise Dumnezeu, iar destinația lui Adam de a o lucra și a o păzi apare ca o prelungire a operei divine, ca o colaborare prin care omul și neamul lui viitor puteau s-o extindă pe toată fața pământului și să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
puișori, Ce-au zburat la cuibul lor! Și arar pot să mai treacă Pe la casa părintească. De când, mamă, ați plecat Multe lacrimi am vărsat! Casa părintească-i goală, Mă arde la inimioară!!! Decât mamă vă faceam, Mai bine doi pomi sădeam. Făceau roade, nu făceau, Împreună rămâneau. Veniți, puișorii, mamei Că mi se adună anii! Veți vrea să veniți la mine, Dar nu veți avea la cine! Are mama doi copii de Maria Radu Are mama doi copii Și-s crescuți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Laurul, în toate învățăturile creștine, este asociat renașterii. Inițial, a fost un simbol al fertilității, apoi a fost folosit pentru a proteja casa de vrăjitoare și astfel a fost plantat aproape de biserici și de case. Dar laurul a mai fost sădit aproape de case și pentru că oferă o bună protecție împotriva... fulgerelor. Această superstiție este legată de poveștile din bătrâni, care spuneau că laurul este ocrotit de Cel de Sus și că nu a fost nicioadată lovit de această forță a naturii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
se culcă cu bărbații, ca să fie ferite de boli grele. Dacă sâmbăta se croiește ceva, tot în această zi să se isprăvească; altfel e tare rău de boală. Toate visele visate sâmbăta noapte spre duminică se izbândesc. Să nu se sădească duminca plante, deoarece toate de usucă. Nu se pune duminica varză în putini pentru iarnă, căci se clocește. Copiii care nu sunt botezați și plâng mult, înseamnă că cer botezul. În scăldătoarea unui copil mic se pune sare, ca să nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
alții, invocînd ,,ideile” creștine : ,,Luptați curajos ca să obțineți slava cerească care va întrece toate așteptările voastre. Aveți prilejul să dobîndiți viață veșnică fără prea mare osteneală “. Numele lui Isus Christos a fost folosit în mod samavolnic bineînțeles nu pentru a sădi o idee valoroasă în mintea oamenilor , ci pentru a-și urmări fiecare scopurile primitive ! Astfel, împărații din Bizanț au construit , pe locurile în care legenda spune că ar fi pătimit Isus Christos, numeroase clădiri. Acestea au devenit loc de pelerinaj
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
ani a fost ca Biserica să devină o instituție și mai slabă, cu accente spre derizoriu pentru a nu mai fi credibilă. Ba mai mult, dorința oamenilor corecți de a afla niște răspunsuri, a fost folosită cu perfidie pentru a sădi neîncrederea și debusolarea în mintea oamenilor. în acest scop preoții au fost fie corupți, fie forțați prin diverse ,,mijloace specifice” să abdice de la menirea lor și să slujească mai mult diverselor interese obscure. Scopul a fost dublu: în primul rînd
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
a puterii și a vieții celei noi, Începută virtual prin Botez și având În ea puterea virtuală, dezvoltată prin Mirungere. Euharistia implică În ea puterea morții depline față de existența separată de Dumnezeu, Începută prin Botez și dezvoltată prin Mirungere. Euharistia sădește astfel În noi puterea pentru a preda total existența noastră lui Dumnezeu, spre a o primi umplută de viața Lui eternă, asemenea lui Hristos, prin Înviere. Euharistia nu este atât pentru viața reînnoită de pe pământ, după asemănarea vieții de pe pământ
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]
-
este cauza ruinei țării, ,,deoarece Iuda și Sadoc care au întemeiat la noi cea de-a patra școală filozofică, și s-au înconjurat cu nenumărați adepți, au tulburat prin răzvrătirea lor întreaga țară, nu numai în clipa aceea, ci au sădit și rădăcinile viitoarelor nenorociri”. Chemarea deșertului ca fundament al acestui curent religios este o temă care in-cumbă numai existența iudeilor ca forță conducătoare pe pământ și renașterea religiei lor ca singur cult demn de urmat pentru toți cei ce vor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fost o născocire a rabinilor, ori era și el contemporan cu esenii din secolul ll î.e.n. cînd neamul ivrit s-a îmbolnăvit rău de revelație și nu s-a mai lecuit niciodată! Dar năravul lor mincinos și stricăcios a fost sădit de multă vreme, pentru că scrierea lui Mica la 3,5 ne atenționează asupra acestei tagme de lepre urlătoare: Așa vorbește Elohim despre proorocii care rătăcesc poporul, care dacă au de mușcat ceva cu dinții vestesc pacea, iar dacă nu li
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pieirea răufăcătorilor, Iudas și Sadduc, care au întemeiat la noi cea de-a patra școală filozofică și au avut ne-numărați adepți, au tulburat cu răzvrătirile lor întregul stat, nu numai în clipa ace-ea, ci au pus rădăcinile viitoarelor nenorociri, sădind niște dogme mai înainte ne-cunoscute de oameni. Vreau să spun cîteva cuvinte despre secta asta, mai ales că aceste învățături ale ei, îmbrățișate de tineri, au dus la prăbușirea instituțiilor noastre... Un anume Iudas Galileanul a întemeiat a patra
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
vreo rațiune specială [legată] de Adam care le fondează pe amândouă"85. Dar, spune Locke, să nu-l urmăm prea departe pe Filmer. Așa cum rezultă nu numai din Scriptură, dar și din observarea naturii, "Dumnezeu a făcut omul și a sădit în el, ca și în celelalte animale, o dorință puternică de autoconservare și a alcătuit lumea cu lucruri potrivite pentru hrană și veșminte, și alte lucruri necesare vieții, servind planului său, ca omul să poată trăi și dura o vreme
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ca "om perfect cu trupul și mintea în deplină posesie a puterii și rațiunii, fiind capabil din prima clipă să producă bunurile necesare subzistenței și conservării sale și să-și conducă acțiunile în conformitate cu poruncile legii rațiunii pe care Dumnezeu a sădit-o în el"32. Legea naturală definește moralitatea tuturor acțiunilor umane și a relațiilor sociale, fiind o sursă de drepturi și de obligații perfecte. Dar aceasta nu înseamnă că oamenii nu pot alege să trăiască după altă lege decât cea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
care sufletul său o va cunoaște prin rugăciune. Sufletul care iubește pe Domnul nu poate să nu se roage, căci este atras spre El prin harul pe care l-a cunoscut în rugăciune.” în sufletul fiecărui om dintru început este sădită comuniunea cu Dumnezeu, ca modalitate de a-L cunoaște, de a face voia Sa și de a împlini poruncile Sale. Dar pentru ca aceste porunci să poată fi îndeplinite, să aducă roade cât mai bogate în lume, omul are nevoie de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
împlinesc prin Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. Pentru aceasta, credința este calea cea mai sigură de cunoaștere și de slujire a lui Dumnezeu și a adevărurilor religioase.; ne leagă de Dumnezeu și de tot ce mântuiește sufletul. Credința trebuie să fie sădită în inima copiilor cu dragoste, cu bunătate, cu multă înțelepciune, căci ea este răspunsul nostru la chemarea lui Dumnezeu, care ne mângâie și ne ocrotește cu harul și cu iubirea sa de oameni. Aș dori să-i fac atenți pe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
copilului și ale omului de mai târziu și să caracterizeze orice raportare a copilului și a omului în general, față de Dumnezeu, față de aproapele, determinând modul în care trebuie să lucreze și să aducă roade. Mama, în special, trebuie să sădească în sufletul copilului bunătatea și mila lui Dumnezeu ca Părinte bun, care dă tuturor toate cele de trebuință. Hristos ne spune tuturor: „Pentru aceasta am venit, ca fiecare să creadă, și la cunoștința Adevărului să vină și să-și mântuiască
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în sine toată Legea și proorocii. „Poruncă nouă vă dau vouă, să vă iubiți unul pe altul, precum Eu vam iubit pe voi. întru aceasta veți cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii față de alții.”. Să sădim în sufletul copilului, din fragedă pruncie, iubirea de Dumnezeu și de aproapele, pentru că astfel copilul devine mai bun, mai afectuos, mai blând, mai iertător, pașnic și pregătit pentru rugăciune. Părinții trebuie să știe că religia noastră creștină este religia iubirii
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în sufletul copilului său, în firea lui, dragostea de rugăciune și de Dumnezeu. Mama știe că legătura dintre om și Dumnezeu se face prin rugăciune, de aceea copilul este închinat la Sf. Altar de când se naște. Acest sentiment a fost sădit de Dumnezeu în inima fiecărei mame, pentru ca ființa aceasta mică să fie pregătită să-L cinstească, săL iubească și să-L slăvească pe El, Creatorul lumii. înțelepciunea, măreția și atotputernicia lui Dumnezeu sunt cunoscute, așadar, încă din pruncie, prin rugăciunea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mari din partea Lui. Cine mulțumește, acela câștigă mila Domnului cu înzecit prisos, cu tot mai spornică dobândă.” Pentru Fericitul Ieronim, „mulțumirea și recunoștința sunt virtuți specific creștine, obligații de onoare, de dreptate și de iubire, sentimente naturale, firești ale omului, sădite în sufletul omului de către Dumnezeu, încă de la creație”. Sf. Ap. Pavel se întreabă: „Și ce ai pe care să nu-l fi primit? Iar dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca și cum nu l-ai fi primit?” Oricum am privi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]