6,936 matches
-
râd. Mama e lângă mine. Amintire. Zâmbetul ei se îneacă în plânsul meu. Astăzi eu sunt umbră ei, iar ea, pur și simplu, Este ! Cuvintele nu mai au forță, poate doar “over the rainbow”. Îngenunchez și rămân așa. Copacii trosnesc, săpând în mine răstigniri. E o sâmbătă pustie, cum sunt toate sâmbetele fără Liturghie. Doar pomeniri ale morților, de ieri și de mâine. Pavarotti a plecat. Mama pășește greu, încovoiata. În inima mea. Tace. Tac și eu, cu lacrimi. Întinde mâinile
O SAMBATA DE TOAMNA de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355517_a_356846]
-
Hegel, Kant sau pe Lenin. Înverșunarea antireligioasă a lui Baștovoi senior ceda doar în fața morții cu care, se pare, avea o relație aparte. Zic aparte, pentru că, nu se știe de ce, ori de câte ori murea cineva din sat, ateul-ideolog se oferea să-i sape mortului groapa. „De ce să nu-i ajut pe oameni? Sunt voinic, am destulă putere”, spunea el și punea mâna pe hârleț. Vedea, probabil, un rost ascuns în a le săpa groapa consătenilor plecați „dincolo”. Cu toate acestea, așa materialist cum
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
ori de câte ori murea cineva din sat, ateul-ideolog se oferea să-i sape mortului groapa. „De ce să nu-i ajut pe oameni? Sunt voinic, am destulă putere”, spunea el și punea mâna pe hârleț. Vedea, probabil, un rost ascuns în a le săpa groapa consătenilor plecați „dincolo”. Cu toate acestea, așa materialist cum era, tatăl îi acorda lui Ștefan toată libertatea pentru a se ocupa cu tot ce-i plăcea și nu o dată s-a întâmplat să sape el grădina în locul fiului sau
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
rost ascuns în a le săpa groapa consătenilor plecați „dincolo”. Cu toate acestea, așa materialist cum era, tatăl îi acorda lui Ștefan toată libertatea pentru a se ocupa cu tot ce-i plăcea și nu o dată s-a întâmplat să sape el grădina în locul fiului sau să trebăluiască doar el în gospodărie dacă îl vedea desenând sau citind ceva cu un aer concentrat. Avea respect pentru arte. „Lasă-l să creeze”, își zicea. Ușile casei Baștovoi erau întotdeauna deschise îndeosebi pentru
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
său a ales să asculte de autoritatea Aceluia pe ai căror slujitori el i-a disprețuit, i-a combătut și i-a blamat o viață. Nu l-a iertat pentru că a ales să asculte de chemarea Mântuitorului care i-a săpat în inimă cuvintele: „Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze...” Și acum să nu vă închipuiți că o să vă dumiresc de ce un bărbat tânăr și destul de atrăgător, cu
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
acele ligamente care unesc părți de propoziție și de vorbire, în chip logic, fără întortocheli de prisos. Pentru Stan M. Andrei gramatica nu mai e un obiect plicticos, agasant, fără poezie, ci o materie din care poți scoate adevărate comori, săpând și cercetându-i adâncurile. Iată cum sunt poemele lui: „în apa inimii sunt înmuiate/ și cu boboci de flori sunt împănate” (Dedicație). Cuvintele țâșnesc precum izvoarele în pădure. Susurul lor melodios încântă auzul. Câte fărâme de poveste nu se țes
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
DE VISE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 295 din 22 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Nu sunt negustor de vise Bucuria de a fi citit coincide cu orele întoarcerii Pe marginea fântâni săpată în lutul metaforei, Prin doage și cercuri de clipe scot câte un cuvânt Și îl așez în poemul pe care revista dorește să-l vândă. În rest, bucuria de a primi un mulțumesc, sau poame, De la cel ce mai stă
NU SUNT NEGUSTOR DE VISE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356806_a_358135]
-
limbi oficiale), dar sunt totuși conștienți că sunt o cultură tânără, cu o identitate mai ambiguă. Ce mâncare deosebită au? Cum se prepară? Mâncarea tradițională a maorilor se numește „hangi” și se pregătește în decursul unei ceremonii foarte îndelungate. Se sapă niște gropi în pământ, în care se pun pietre încinse, iar mâncarea se pune acolo în tăvi, acoperită cu prosoape de bumbac îmbibate în apă, lăsându-se să se prepare în aburi și căldura emanată de pietre. Se gătesc diferite
AM INVATAT DE LA NOUZEELANDEZI VALOAREA RELATIILOR UMANE BAZATE PE INCREDERE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356780_a_358109]
-
că Biblia are dreptate: "învăța pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, și când va îmbătrâni nu se va abate de la ea..." Acum fac și eu ce-a făcut tata: cu Biserică nu ne jucăm! Chiar dacă în timpul săptămânii săpăm în grădina sau strângeam nucile, vineri seara, cu 1 oră înainte de Biserică, ne opream, ne schimbăm și la fără 10 minute eram pe banca în Biserică. Tata doar atât știa: să fim foarte serioși cu Biserică. Dar vreți să vă
ACOLO, ACASA, INIMA... AM AVUT UN VIS... de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356816_a_358145]
-
pe un pământ că o grădină a Edenului, dar Atotputernicul l-a înzestrat pe om și cu capacitatea de alegere - și omul a ales... Dumnezeu l-a înzestrat pe om cu capacitatea de a decide conform unor norme morale, adânc săpate în ADN-ul și în conștiința acestuia. Spre deosebire de animale, care decid doar pe baza instinctelor, fără nicio normă morală, omul este liber să aleagă între BINE și RĂU. Din păcate, omul a ales să asculte de cel rău, de înșelătorul
LUCRURILE PE CARE NU LE INTELEG de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356838_a_358167]
-
alcool singur, în liniște. Reporter: Nu vă deranjau animalele? Viorel Bălțatu: Nu mă deranjau deloc. Ele erau necuvântătoare... Fiind singur acolo, puneam sticla la gură să beau și mă apuca plânsul, pentru că știam ce mi-a zis doctorul: „Să-ți sapi groapa singur dacă te apuci iarăși de băut”. După ce m-am întors la creștinismul adevărat, mi-am dat seama că Domnul meu și Dumnezeul meu, Salvatorul meu - Domnul Isus - m-a văzut acolo, în nemernicia mea, că nu mă puteam
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356834_a_358163]
-
PRIMĂVARĂ Parcă se mărise ziua, diminețile mai erau reci, se punea chiciura peste iarba pricăjită, dar mai înverzea o tufă de răchită pe malul gîrlii, semn că și merii, care aveau mugurii umflați, erau gata să explodeze, oamenii terminaseră de săpat și se uitau după nori, cartofii de sămînță așteptau cuminți în magazii, dar nu era vremea lor, nu încă, nu puteau fi băgați în pămîntul uscat, aveau nevoie de apa cea hrănitoare, de acele picături reci și fierbinți, ca și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
vedeți că nici Dumnezeu nu ne mai cruță, vai de păcatele noastre ... Pe pod nu prea mai stătea nimeni la taclale, unii cărau apă din rîu pentru animale, alții își căutau oile, începuse construcția cîtorva case, se ridicau acoperișuri, se săpau fundații noi, în fine, bărbații aveau iarăși treabă, sîmbătă seara parcă explodau crîșmele, muzica le bubuia în creier și le spăla mințile de toate îngrijorările, nu prea aveau bani, era sărăcie mare, dar țuica era ieftină, două mii păhărelul, se amețeau
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
pietre și nisip la construcții, aduci lemne din pădure, duci bălegar pe arătură, aduci scînduri de la depozit, saci cu var și ciment ... da' cîte alte ocazii nu se pot ivi - și, la gîndul ăsta, muncea parcă și mai cu spor, săpa gropi ca un apucat iar Lilicuța lui cea bună ascuțea parii cu toporișca asemenea unui bărbat, icnind scurt și Neacutare zîmbea pe sub mustață, fericit că, nici dacă și-ar fi făcut el calcule amănunțite, ca atunci cînd era miner și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
vîntul în rafale răutăcioase, dar nu ploua, era tot secetă și secau fîntînile, Licurișca și Thomas veneau și plecau, apăreau așa, din senin, stăteam de vorbă, voiau să le povestesc ce mai era prin văgăună, mă întrebau de ce am mai săpat, dacă nu puneam cartofii, eu aș fi vrut să-i întreb de ce s-a stricat vremea, nu credeam în scornelile alea cu efectul de seră, altceva se întîmpla cu planeta asta, care ne ducea pe toți printr-o plimbare prin
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
atribuit din vremuri uitate unei răscruci de cinci drumeaguri din Miroslăvești, unul din ele fiind cale de legatură, pe același versant de deal, cu pădurea Bourenilor. În acest loc, cuprins în vremuri imemoriale de aceeași pădure legendară, izvoare puternice au săpat râpa adâncă a unui pârâu și au dat prilej de naștere câtorva fântâni "bătrâne", care pe vremea copilăriei noastre încă mai aveau ghizdele din buduroaie (budăie). Pe vremea tinereții lui Sadoveanu, când acesta încă mai venea la Verșeni, în preajma răscrucii
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
curăță frazele pînă la exasperare și manuscrisele ei suferă transformări uluitoare de la o corectură la alta. Pentru că ea crede că eu fabulez, am chemat-o într-o zi afară din casă, ca să vadă cu ochii ei cum Neacutare Pandișpan îmi sapă grădina și s-a dus să-l întrebe cît va trebui să-i plătim și Neacutare Pandișpan a zîmbit stingherit și i-a răspuns: “Doamnă, eu sînt un personaj ... și vă sap grădina pentru că eu nu sînt chiar atît de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
vadă cu ochii ei cum Neacutare Pandișpan îmi sapă grădina și s-a dus să-l întrebe cît va trebui să-i plătim și Neacutare Pandișpan a zîmbit stingherit și i-a răspuns: “Doamnă, eu sînt un personaj ... și vă sap grădina pentru că eu nu sînt chiar atît de ... aia, cum să zic?!, pen' că, da', dacă nu s-ar amesteca dom' scriitor ... ăăă ... cum să vă spui io ... parcă n-aș fi chiar atît de ... asta ... cum îi zice?! ... ” Am
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
să oftezi ca prostul de atîta imaginație cîtă ți se bulucește în minte, dacă pătrunzi în pădure pe la nouă seara ... și să vezi fluorescență și să te încrezi în proști, care văd peste tot comori, și să te pui pe săpat, frate ... frate-frate cu dracul ... aveam eu vreo doisprezece ani și era unu', că nu mai știu cum îl chema, da' îl strigam Alupupăzan, mai mare ca mine, așa, cu vreo patru ani, și ăla, cică, hai, bă, că am dat
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
doisprezece ani și era unu', că nu mai știu cum îl chema, da' îl strigam Alupupăzan, mai mare ca mine, așa, cu vreo patru ani, și ăla, cică, hai, bă, că am dat de galbeni ... și ne-am luat de săpat vreo trei zile, că mă dureau șalele ... și Alupupăzan, nimic, săpăm și săpăm, că ... a noastră-i comoara ... și, ca să scap de el, am luat de acasă o monedă, de-o ținea mama în lada de lemn legată într-o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
chema, da' îl strigam Alupupăzan, mai mare ca mine, așa, cu vreo patru ani, și ăla, cică, hai, bă, că am dat de galbeni ... și ne-am luat de săpat vreo trei zile, că mă dureau șalele ... și Alupupăzan, nimic, săpăm și săpăm, că ... a noastră-i comoara ... și, ca să scap de el, am luat de acasă o monedă, de-o ținea mama în lada de lemn legată într-o batistă, da' de un' să fi știu eu că era zestrea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
îl strigam Alupupăzan, mai mare ca mine, așa, cu vreo patru ani, și ăla, cică, hai, bă, că am dat de galbeni ... și ne-am luat de săpat vreo trei zile, că mă dureau șalele ... și Alupupăzan, nimic, săpăm și săpăm, că ... a noastră-i comoara ... și, ca să scap de el, am luat de acasă o monedă, de-o ținea mama în lada de lemn legată într-o batistă, da' de un' să fi știu eu că era zestrea ei de la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
o ținea mama în lada de lemn legată într-o batistă, da' de un' să fi știu eu că era zestrea ei de la bunicu, și am pus-o cu fereală, să nu mă vadă prostul, sub frunze și nărodul, tot săpînd, odată răgnește: Zărzărică, nenorocitule, ți-am spus io?! Uite-o, fraiere ... Hai, treci la săpat, mama-ta! Și am făcut o gorapă, că de-abia am mai ieșit din ea spre dimineață și, rupți de oboseală și de nesomn, ne-
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
fi știu eu că era zestrea ei de la bunicu, și am pus-o cu fereală, să nu mă vadă prostul, sub frunze și nărodul, tot săpînd, odată răgnește: Zărzărică, nenorocitule, ți-am spus io?! Uite-o, fraiere ... Hai, treci la săpat, mama-ta! Și am făcut o gorapă, că de-abia am mai ieșit din ea spre dimineață și, rupți de oboseală și de nesomn, ne-am dus acasă. A doua zi m-a luat mama cu nuiaua ... unde e moneda
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
și chimie, biologie, matematică, geografie, sperându-se ca din anul școlar 2009-2010 ele să funcționeze din plin și să permită totodată funcționarea procesului instructiv-educativ al ciclului primar și gimnazial doar în programul de dimineață. În vara anului 2008 a fost săpată și turnată temelia noului local de grădiniță iar lucrările de înălțare au început în ianuarie 2009, sperându-se în finalizarea lor la începutul anului școlar 2009-2010. N-ar putea fi lipsite de interes nici contravaloarea tuturor acestor lucrări de reabilitare
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357002_a_358331]