2,390 matches
-
ce duce spre realizarea unității spirituale a românilor din Ucraina.” În cuprins, date despre Gh. Hurmuzache, despre lagărul de ofițeri români de la Vadul Siretului (1940), despre primele biserici maramureșene din dreapta Tisei, descălecători maramureșeni în Moldova, Ținutul Herței etc. Redactor al săptămânalului „Gazeta de Herța”, Simion Gociu, scriitor, anunță închiderea redacției de carte românească la Cernăuți, în perioada statalității ucrainene: „Pe neobservate ne-am pomenit cu muzele arestate pentru o perioadă nedefinită...” Publică și versuri, folclor bucovinean și maramureșan. Poezia este semnată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Versurile aparțin lui Dragoș Vitencu. Publicația pune la dispoziția cititorilor și câteva informații. Făgurel, revistă pentru copiii români din Ucraina, fondată în anul 1995 de către Prezidiul Asociației „Aron Pumnul” din Ucraina, împreună cu scriitorul și publicistul Simion Gociu, redactor șef al săptămânalului Concordia, supliment în limba română al gazetei Radei Supreme a Ucrainei „Colos Ucraini”. Revista este înregistrată la Ministerul Presei și Informației la Kiev, până la 6 noiembrie 1995, apăruseră patru numere din Făgurel (vezi „La cinci ani de activitate”, a Asociației
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu era altceva decât o pândă reciprocă, a continuat până prin anul ’83, când am fost atacați din nou. Nu ne-au arestat, dar au început șicanele mai mari și mai mici. Țin minte că eram corespondent în Banat pentru un săptămânal de limbă germană care apărea la Brașov. Prin intrigile Securității, am fost nevoit să părăsesc postul acela. Redactorul-șef m-a obligat să scriu un reportaj de 23 august, în care să spun ce bine funcționează combinatul de la Reșița, ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a ataca inima, creierul întregii planete?), cât și a palestinienilor. Ideea îmi păruse inedită, dar câteva scrisori ale cititorilor m-au contrazis. Inventam apa caldă. Propunerea era de-o vârstă cu speranța. Iată, de exemplu, ce scria Louis Massignon în săptămânalul catolic Temps présent din 16 septembrie 1938: "Se știe că Societatea Națiunilor n-a murit de tot, slavă Domnului; și că într-o viitoare sesiune de la Geneva, comisia sa pentru mandate va examina proiectele relative la statutul Palestinei. Țara Sfântă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pe toți diplomații, fiecare îmi solicitase cel puțin o dată să îi facilitez unele cumpărături la magazinele diplomatice din vecinătatea misiunii lor diplomatice, de pe Șoseaua Kiselev. L-am preferat pe unul dintre moldovenii din schema ambasadei, solicitându-i în mod expres săptămânalul "Literatura și Arta". Când m-a condus până la ieșirea din misiune, diplomatul mi-a zi pe un ton conspirativ. Știu ce te interesează, în două zile dau pe la Protocol și îți dau primul exemplar al unei reviste pe care am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
în țară oameni vii, cu povești fabuloase de viață adevărată, despre ei am scris, așa cum s-a putut scrie sub capacul tomberonului propagandei. După 1989, am publicat mii de pagini, cum știi, nu doar în "Flacăra", ci după 1992 în săptămânalul de mare tiraj "Expres Magazin", în cotidianul "Evenimentul zilei" și zece ani în "Româna liberă", până în 1 ianuarie 2007, ziua intrării României în Uniunea Europeană, când m-am retras cu totul în literatură. Aceste publicații la care am lucrat succesiv erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în curtea directorului școlii și au tăiat capetele tuturor rațelor. Urmau alte și alte farse înșirate de Florentin Popescu în cartea citată (p. 50), ceea ce nu se putea întâmpla acum, la Academia Bârlădeană. Ni se precizează că la reuniunile literare săptămânale ale Academiei care aveau loc joia, fie în ospitaliera casă a poetului G. Tutoveanu, fie în aceea a avocatului și profesorului de muzică Eugen Bulbuc, «domnea o vie atmosferă de emulație creatoare, participanții impunându-se prin verva ideilor, prin spiritul
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
fost Constantin D. Beldie murea de endocardită malignă (boala Osler) pe patul de suferință de la Spitalul Floreasca, azi Spitalul de Urgență, În clinica prof. dr. Simion Iagnov, lăsând urmașilor misiunea de a-l reda literaturii române și istoriei acestei literaturi. Săptămânalul Noua Revistă Română a apărut la 1 ia nuarie 1900, sub conducerea profesorului Constantin Rădulescu-Motru. Din 1908, Constantin Beldie devine secretarul de redacție al publicației, funcție pe care o deține până la 31 iulie 1916, când Noua Revistă Română Își Încetează
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
S-o dus moșneagul meu și nu mai este... Iacă unde șăde moșneagul meu, aicea la Dabija! (Ne arată cărțile și revistele “Literatura și Arta” primite de la Nicolae Dabija, singurul care în toți anii a avut grijă să-i trimită săptămânalul, care pentru măicuța Natalia Ilașcu era o mângâiere.) Floarea mamei, băiatul mamei, de ce nu vii la casa mea? De ce nu-i dau drumul?” Ne arată apoi găurile prin pereți făcute de șobolani: „Guzgani sunt în casă și nu mai este
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
la acea vreme făcea emisiunea “Focul din Vatră”, ce se transmitea în fiecare sâmbătă seara de la orele 21, emisiune pe care o asculta foarte multă lume, chiar și grupul Ilie Ilașcu în temnița de la Tiraspol. Am mers apoi la redacția săptămânalului “Literatura și Arta”, dar doamna Raisa Ciobanu mi-a spus că domnul Dabija se află internat. Am mers la spitalul din Chișinău unde era internat împreună cu dumneaei și am oferit domnului Dabija o copie a casetei. Revenit la Iași, am
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
la Taxobeni, reușind sensibilizarea unor oameni cu suflet și bani. Fără ajutorul ziarului „Crai Nou” și a omului de afacri Mihai Ungurașu, pelerinajul nu ar fi fost posibil. După pelerinajul măicuței Natalia pe la mănăstiri, am plecat la Chișinău, la redacția săptămânalului „Literatura și Arta”, unde m am întâlnit cu domnul Nicolae Dabija, căruia i-am dat casete audio, ziare, fotografii. Domnia-sa a luat pe loc hotărârea să publice în „Literatura și Arta” o relatare despre acest eveniment. O pagină specială
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
care ne-a rămas de la ea: „Ilașcu Natalia. Mulțumesc prietenilor din America! Am primit 100 $. Mă rog la Dumnezeu să fiți sănătoși cu toții. Salvați pe băiatul mamei, Ilie. 2 iulie 1999, Natalia Ilașcu” La 12 iulie 1999, merg la redacția săptămânalului „Literatura și Arta” din Chișinău, am înmânat destinatarilor dolarii trimiși din SUA pentru sprijinirea grupului Ilașcu. La acest moment, dl. Nicolae Dabija a spus: „Aș vrea să-i mulțumesc doamnei Elvira Opran pentru că nu uită de Basarabia. Cu adevărat Basarabia
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
până la poartă, cu ochii tot în lacrimi. Nu bănuiam că ne petrecea pentru ultima dată. La 29 iulie 1999, la împlinirea celor 47 de ani ai patriotului român închis la Tiraspol, Ilie Ilașcu, Nicolae Dabija și întregul colectiv de la redacția săptămânalului, „Literatura și Arta” transmit următorul mesaj: „Pe data de 30 iulie Ilie Ilașcu împlinește 47 de ani. Redacția săptămânalului „Literatura și Arta” este alături de el în imensa suferință și încercările grele prin care-i este hărăzit să treacă, dorindu-i
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
la împlinirea celor 47 de ani ai patriotului român închis la Tiraspol, Ilie Ilașcu, Nicolae Dabija și întregul colectiv de la redacția săptămânalului, „Literatura și Arta” transmit următorul mesaj: „Pe data de 30 iulie Ilie Ilașcu împlinește 47 de ani. Redacția săptămânalului „Literatura și Arta” este alături de el în imensa suferință și încercările grele prin care-i este hărăzit să treacă, dorindu-i curaj, răbdare, voință și multă sănătate. Te așteptăm acasă, frate Ilie!” Iar sub fotografia patriotului, în cușca de la Tiraspol
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Porumbeii lui Petre Carp Răsfoind zilele acestea colecțiunea ziarului "Era Nouă", am dat peste un articol al cărui cuprins mi-a amintit o seamă de lucruri vechi, așa de vechi, încât de când le știu și până azi, "era" pe care săptămânalul junimist de la Iași o anunța, nu numai prin titlu dar și prin tot conținutul paginilor sale, a încetat demult de a mai avea atracția unui lucru nou, amenințând (în precipitațiunea cu care se succed acum evenimentele) să devie curând unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
al Institutului Pedagogic din Suceava. A fost primul rector al primei instituții moderne de învățământ superior bucovinean. A condus doisprezece ani filiala Iași a „Societății de Științe Filologice“, al cărei membru de onoare a fost din 1987. Ca director al săptămânalului „Cronica“, de la înființare (1965) până în 1970, a imprimat acestei Reviste o linie decentă, un aer de consecvență și seriozitate. În 1930 a debutat la revista „Luminița“ din Pașcani, cu scrieri în proză. Sporadic, a mai colaborat, până la începutul celui de-
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
filme bune. Oricum, suntem obișnuiți. Exporturile Cel mai de succes film românesc este Filantropica. Cu peste 110 000 de spectatori de la lansare în februarie 2002 , cu un Premiu al Publicului la Festivalul de la Paris, o cronică elogioasă în foarte influentul săptămânal american Variety (Biblia industriei de film de peste Ocean) și cu perspectiva unei distribuiri pe marile ecrane din SUA, pelicula lui Nae Caranfil a fost propusă să reprezinte România la preselecția Oscarului pentru film străin de anul viitor. Nu este o
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Mossad”, „mafia evreiască de carne [umană]” trecea clandestin „micuții români” peste hotare. Odată ajunși În Israel, ei erau uciși „pentru sânge”. Căci, după cum este „bine cunoscut deja [...], pasca evreiască cere sânge cușer, de creștin frăgezit”. „Nici unul dintre micuți - conchidea patetic săptămânalul bucureștean - nu va mai putea fi adus pe pământ românesc sau readus la viață” <endnote id="(68)"/>. Câteva aspecte ale scenariului trebuie observate. În primul rând, nu ar fi vorba de câțiva infractori detestabili. N-ar fi fost atât de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vă intereseze. N-ar fi rău ca atunci cînd îmi răspunzi (și aștept repede acest răspuns) mi-ai spune ce vă propuneți în mare, la critică, în noul an. Pe la noi nimic nou. Se zice că o să apară iar [sic!] săptămînalul . Dacă treci prin Iași, vreau să ne vedem neapărat. Înaintează, te rog, omagiile mele doamnei tale. Cu cele mai bune sentimente, Mihai Drăgan </citation> (5) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”29 martie [1]966”> Dragă domnule Călin, Îți
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și administrativ de pe strada Ștefan cel Mare, nr.76, la etajul IV, camera 407”. În peisajul „colectivului de muncă” vasluian apăruse, pe lângă Ion Andrei, și Petru Necula ce, după desființarea cenzurii În 1977, va lucra până la pensie ca ziarist la săptămânalul „Vremea nouă”. Unul din cei doi angajați, Întocmise la data de 11 februarie 1972 un document numit „Propuneri de măsuri privind păstrarea documentelor secrete și manipularea lor la Colectivul Vaslui al DGPT”. Pentru a nu amesteca grâul cu neghina, ca să
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Andrei Mureșanu, nr.8 și putea răspunde la numărul de telefon 9. Pe locul casei sale se află vilișoara ex-primarului orașului, prof. Victor Cristea. În această locație au funcționat atât redacția periodicului de stânga „Vreme nouă” cât și cea a săptămânalului electoral „Cronica” deoarece Mitru a fost directorul amândurora. Primul număr al „Vremii...” a apărut În luna decembrie a anului 1944 și avea puternice tendințe pro-sovietice, specifice acelor timpuri În care rușii infectaseră cu sâcâitoarea lor prezență toate reședințele de județ
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În viață”. e.a. Citați din documentele de partid, tovilor, că acela ne dă pâinea, nu ceapiștii! Cenzorul s-a arătat mai mult decât satisfăcut de calitatea și numărul foarte mare de materiale publicate În acest interval temporal În, de-acum, săptămânalul vasluian, scriind: „Aproape n-a existat număr care să nu cuprindă pagini Întregi sau mai multe materiale. Au fost folosite formele cele mai diverse și speciile publicistice cele mai variate: pagini speciale săptămânale, cu titlul <<Noi și faptele noastre din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și normelor muncii și vieții comuniștilor, ale eticii și echității socialiste>>, ș.a.”. Într-adevăr, așa a fost și opinăm că din cauza prea multei teorii greu percepute și pricepute pe măsură de puținii cititori, cotidianul „Vremea nouă” s-a transformat În săptămânal pentru a nu mai consuma copacii patriei din care se fabrica hârtia de ziar. e.b. Vestejiți-i pe puturoși! Necula a supralicitat intervenția sa În favoarea jurnaliștilor de la oficiosul partidului comunist - cuibul de șnapani Vaslui - , citând câteva titluri din numărul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Gazeta „Vremea nouă” - portdrapelul minciunilor de partid și de stat A treia parte a lungii sale confesiuni trimise la București În contul lefurilor intrate regulat, lună de lună și fără un minut de Întârziere, se referise la sprijinul acordat de săptămânalul partidului „...muncii politice da masă desfășurată În județ”. Introducerea a fost de toată frumusețea 40 nanometru - a miliarda parte dintr-un metru frazeologică a unui bun soldat al partidului de la care sugea o mașcată și dulce țâță: „Activitatea politico-ideologică
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În comunele bilingve să fie angajați doi bibliotecari. În comunele bi și trilingve nu se ține seama de acest specific În alocarea fondurilor destinate bibliotecilor”. Ceva mai spre vest, În județul Bihor, apărea la 43 „Viața nouă” (magh.) vremea aceea săptămânalul „Dolgozo no” În care un șmecheraș Încercase să strecoare o bombiță sperând că cenzorul de serviciu, cel mai sigur românaș de-al nostru, era prin vreo pivniță, la o palincă și nicidecum În strâmtul său birou de conțopist al partidului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]