KorAP: Find »[drukola/base=sătean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...216 >

5,379 matches

Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546

decât al femeilor. Femeile obișnuiesc și ele să se strângă duminica în fața bisericii, după ce ies de la slujbă pentru scurte discuții. Sătenii se mai strâng de asemenea la o vorbă, pe băncuțele de la poartă. Acest tip de reuniune este numită de săteni „radio șanț”. Tinerii din sat improvizează discoteca în fiecare sâmbătă în barul satului, unii dintre ei se duc însă și la Luduș, în căutarea distracției de week-end. Tinerii se plâng de plictiseala din sat, de faptul că nu au mai

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
din învățământul rural și va primi cărți pentru dotarea bibliotecii. Doi copii din sat și-au putut cumpăra calculator prin intermediul programului guvernamental pentru elevii care provin din familii cu venituri reduse. Nivelul de informare despre aceste programe este redus printre săteni. Foarte puțini dintre ei știu ceva despre implicarea primăriei în obținerea de fonduri prin programele despre care aminteam anterior. Mai mult, o parte dintre săteni vorbesc despre neimplicarea autorităților și dezinteresul lor pentru ridicarea satului, neavând informații despre aplicarea la

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
provin din familii cu venituri reduse. Nivelul de informare despre aceste programe este redus printre săteni. Foarte puțini dintre ei știu ceva despre implicarea primăriei în obținerea de fonduri prin programele despre care aminteam anterior. Mai mult, o parte dintre săteni vorbesc despre neimplicarea autorităților și dezinteresul lor pentru ridicarea satului, neavând informații despre aplicarea la aceste proiecte. Printre săteni există convingerea că ar trebui să existe cineva, la primărie sau la un nivel mai înalt care să ia inițiativă, să

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
ei știu ceva despre implicarea primăriei în obținerea de fonduri prin programele despre care aminteam anterior. Mai mult, o parte dintre săteni vorbesc despre neimplicarea autorităților și dezinteresul lor pentru ridicarea satului, neavând informații despre aplicarea la aceste proiecte. Printre săteni există convingerea că ar trebui să existe cineva, la primărie sau la un nivel mai înalt care să ia inițiativă, să facă ceva, pentru a o duce mai bine. Cei intervievați nu văd sursa inițiativelor de dezvoltare ca venind dinspre

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
există convingerea că ar trebui să existe cineva, la primărie sau la un nivel mai înalt care să ia inițiativă, să facă ceva, pentru a o duce mai bine. Cei intervievați nu văd sursa inițiativelor de dezvoltare ca venind dinspre săteni, ci dinspre cei care îi conduc. La nivel unanim, atât sătenii, cât și liderii acestora sesizează implicarea redusă a oamenilor pentru a schimba ceva în viața comunei. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 8. Opinii despre cine ar trebui să se implice

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
la un nivel mai înalt care să ia inițiativă, să facă ceva, pentru a o duce mai bine. Cei intervievați nu văd sursa inițiativelor de dezvoltare ca venind dinspre săteni, ci dinspre cei care îi conduc. La nivel unanim, atât sătenii, cât și liderii acestora sesizează implicarea redusă a oamenilor pentru a schimba ceva în viața comunei. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 8. Opinii despre cine ar trebui să se implice pentru dezvoltarea satului „Nu, nu vine nimeni să sponsorizeze, și, neavând

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
lângă bar. Prin urmare, căminul cultural ar putea găzdui și această bibliotecă. Informarea prin mass-media Ațintișteanul anilor 2000 îți aduce aminte de țăranul din „Poiana lui Iocan”, unde, în frunte cu Moromete se discutau treburile târgului și ale țării. Tot săteanul a auzit despre Uniunea Europeană, își dă cu părerea asupra „politichiei”, înjură guvernanții seara, pe scăunelul din fața porții, în fața televizorului sau la cârciuma din sat. Informația zboară repede fie că este preluată din mass-media, să fie transmise din gură în gură

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de primărie și de școală. Ce ziare se citesc în Ațintiș? Cuvântul liber, Evenimentul zilei, Jurnalul național, Capitalul și 24 de ore mureșene. Preotul ortodox și soția lui citesc ziarele trimise de la patriarhie: Credința străbună și Vestitorul ortodoxiei. Cei câțiva săteni care fac naveta la oraș (Luduș, Târgu Mureș) își cumpără de acolo ziarele. Naveta la oraș, dar și nivelul de educație îi fac pe aceștia să aibă o mai mare deschidere față de surse alternative de informare: presă scrisă, Internet. Marea

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
naveta la oraș (Luduș, Târgu Mureș) își cumpără de acolo ziarele. Naveta la oraș, dar și nivelul de educație îi fac pe aceștia să aibă o mai mare deschidere față de surse alternative de informare: presă scrisă, Internet. Marea majoritate a sătenilor au radio. Preferința este îndreptată către postul Radio România Actualități, ascultat în mod obișnuit și la primărie și școală. Sunt receptate și ascultate alte câteva posturi în sat: Radio Târgu Mureș, Radio Cluj, Radio Transilvania (local), Europa FM. Cele mai

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
sută de abonamente la cablu, majoritatea țăranilor având televizor, deși multe dintre ele sunt alb-negru. Singurul post care se recepționa înainte de instalarea cablului era TVR 1. Și acum, o parte a gospodăriilor, nefiind conectate la cablu, recepționează doar TVR 1. Sătenii conectați la cablul TV se uită la TVR 1, Realitatea TV, PRO TV, Antena 1, Prima TV, Etno, OTV, Acasă. În primul rând se urmăresc știrile, apoi telenovele și filmele și, nu în ultimul rând, emisiuni precum „Iartă-mă”, „Surprize, surprize

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
PRO TV, Antena 1, Prima TV, Etno, OTV, Acasă. În primul rând se urmăresc știrile, apoi telenovele și filmele și, nu în ultimul rând, emisiuni precum „Iartă-mă”, „Surprize, surprize”, „Ciao, Darwin”, „Din dragoste” și cele care transmit muzică populară. Majoritatea sătenilor adulți urmăresc știrile de seară, de la orele 19-20 (pe diverse canale). O mare parte dintre cei care au cablu preferă știrile de pe alte posturi în detrimentul celor de pe TVR 1. Vara, primăvara și toamna, sătenii au mult de lucru la câmp

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
cele care transmit muzică populară. Majoritatea sătenilor adulți urmăresc știrile de seară, de la orele 19-20 (pe diverse canale). O mare parte dintre cei care au cablu preferă știrile de pe alte posturi în detrimentul celor de pe TVR 1. Vara, primăvara și toamna, sătenii au mult de lucru la câmp, la vaci, prin gospodărie, grădină, astfel că urmăresc doar emisiunile de seară, intrând în casă abia după ce începe să se întunece. Concluzia este că, în general, timpul alocat televizorului în timpul sezonului activ este redus

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
orar 19 (20)-22 (23). Oamenii se uită mai mult la televizor în timpul iernii, când treburile gospodărești sunt limitate și se petrece mult timp în casă și în cursul zilei. Interesul pentru emisiunile legate de viața satului este ridicat, deși sătenii nu au timp suficient pentru a le putea urmări, datorită orelor de difuzare. Emisiunile sunt folositoare, spun ei, dar există nevoia de o accesibilitate mai mare a limbajului pentru că acesta să fie pe înțelesul țăranului. Pe de altă parte, în cadrul

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
e comentariul mai sofisticat” (întreprinzător, fermă de vaci). Reprezentări asupra Uniunii Europene O temă „fierbinte” „Asta-i Uniunea Europeană. Schimbarea șefului, bucuria prostului. Integrare și plângere pe alte părți. Trei, patru ani după integrare sigur nu o să fie bine!” (lider local). Sătenii studiului nostru sunt preocupați de problemele traiului zilnic: pensiile sunt mici, cultivarea terenului e mai costisitoare decât profitul obținut din recoltă, toate produsele și taxele sunt scumpe în raport cu venitul. Asupra unor subiecte, precum integrarea, dețin un minim de informații, dar

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
mai costisitoare decât profitul obținut din recoltă, toate produsele și taxele sunt scumpe în raport cu venitul. Asupra unor subiecte, precum integrarea, dețin un minim de informații, dar acestea nu constituie prioritatea în „Poiana lui Iocan”. Despre acest subiect, am aflat că sătenii sunt îngrijorați față de ceea ce se va întâmpla cu satul lor odată cu integrarea. Se tem în primul rând pentru că integrarea este o necunoscută, au prea puține informații concrete, ceea ce le creează un sentiment de nesiguranță, de teamă de necunoscut. Se tem

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
prețurilor pentru că au informații despre experiența unor țări vecine recent integrate (precum Ungaria) în care prețurile au crescut odată cu integrarea. Tabloul informațiilor asupra a ceea ce se va întâmpla este fragmentat, și asta le creează neliniște. În ciuda acestor îndoieli și neliniști, sătenii speră totuși la un trai mai bun pe termen lung, dar pe termen scurt sunt sceptici în privința unei creșteri a nivelului lor de trai. Majoritatea celor intervievați afirmă că lucrurile merg rău în ultimul timp: gazele se scumpesc, se introduce

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
pune cu ei. La noi încearcă să alinieze prețurile, dar nu aliniază și salariile, pensiile... Numai restul... gazul, lumina, motorina. Bine în nici un caz... Nu le putem face concurență, că ăia sunt subvenționați” (fermier, 46 de ani). Ce este Uniunea Europeană? Sătenii au auzit de Uniunea Europeană. Dar ce este această Uniune despre care se tot discută? Am obținut răspunsuri variate la această întrebare. UE ar fi o uniune sau o reuniune a țărilor. Uniunea Europeană este o uniune a statelor europene sau o

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de altă parte, Uniunea Europeană este un lucru frumos, un lucru bun și ceva despre care se tot vorbește că trebuie să ne integrăm în ea. Uniunea Europeană este alăturată de multe ori cuvântului integrare. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 13. Cum definesc sătenii Uniunea Europeană? „Ce înseamnă? Regionalizare, o reuniune a țărilor” (lider local). „După ideea mea? Statele europene. O uniune din punct de vedere economic, așa, în general” (profesor). „Pentru țăran va fi foarte greu. Toți își fac probleme privind standardele (...) Ce vom

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
la benzină și motorină, ceea ce va duce la scăderea nivelului de trai. Apoi, cea de-a doua temere se referă la impunerea de standarde noi cu privire la producerea și comercializarea produselor obținute din agricultură și la creșterea animalelor. Este vorba - spun săteni - despre standarde înalte pe care nu și le vor permite ca preț (legate de mulsul vacilor și păstrarea laptelui: mulgătoare electrice, tanc de răcire, grajd modern, măsuri igienice moderne de ținere a animalelor), drept urmare nu își vor mai putea valorifica

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
un șoc, așa cum a fost și pentru alte țări când au aderat, va fi sărăcie, țăranii vor da faliment; fără a se preciza care ar putea fi factorii care vor genera aceste situații. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 14. Ce așteaptă săteanul de la integrare? „Mă gândesc că-i bine, dar dacă trecem direct în etapa aia de bine... Toate trec prin stomac... nu se simte? De la 1 aprilie au început scumpirile de gaz, de energie, gigacaloria, și de la astea trec toate: dacă

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
condiții care nu sunt tocmai igienice, și asta o să îi afecteze, pentru că nu o să le mai ieie produsele... Se pune bază mare pe igienă, pe calitate, și dacă nu ai condiții...” (bărbat, studii superioare). La polul opus se află speranțele. Sătenii speră că o să fie mai multă ordine, că se vor respecta legile în mai mare măsură, va fi mai puțină corupție odată cu intrarea în UE. Un alt tip de speranță este legat bineînțeles de traiul mai bun: un trai decent

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
cel al satului românesc între satele de dincolo. Răspunsurile sunt variate și fac referire atât la nivelul de trai diferit, cât și la oamenii de dincolo, la mentalitățile noastre și ale lor, la modul de a munci, la frumusețile țării. Săteni văd mai multe deosebiri decât asemănări. Totuși părerile sunt variate și împărțite. Iată ce spun sătenii: România este diferită prin infrastructură, mărime, număr de locuitori. România are o economie slabă, nivel de trai mai redus, salarii mai mici și o

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
nivelul de trai diferit, cât și la oamenii de dincolo, la mentalitățile noastre și ale lor, la modul de a munci, la frumusețile țării. Săteni văd mai multe deosebiri decât asemănări. Totuși părerile sunt variate și împărțite. Iată ce spun sătenii: România este diferită prin infrastructură, mărime, număr de locuitori. România are o economie slabă, nivel de trai mai redus, salarii mai mici și o conducere proastă, care a adus-o în această situație. Cu toate neajunsurile noastre economice, noi, românii

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
conștiincioși, își cunosc și obligațiile, nu numai drepturile. Satele lor sunt moderne, sunt racordate la rețeaua apă și de canalizare, iar drumurile lor sunt asfaltate. Ei sunt mai informați, lucrează pe calculator și au știința mai avansată, cred unii dintre săteni. Noi, spre deosebire de ei, suntem mai delăsători, fără inițiativă, ne mulțumim cu puțin, nu ne facem planuri de viitor, suntem pasivi. Suntem dezamăgiți, deziluzionați, neîncrezători. Europenii gândesc altfel pentru că au bani mai mulți și sunt mai relaxați, noi suntem mai stresați

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
bine pregătiți profesional ca ei. Școala noastră e la fel de bună ca a lor, poate mai bună, spun unii. Doar ei nu sunt mai deștepți, mai pricepuți ca noi, sunt tot oameni ca și noi. Și noi muncim mult, spun unii săteni. În satele din celelalte țări europene oamenii trăiesc mai bine, cred sătenii. Există câteva stereotipuri care apar la majoritatea celor din Ațintiș. Ei sunt cu mult înaintea noastră. Au bani mai mulți, chiar și pentru o menajeră (n.n. - venită probabil

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]