12,589 matches
-
Autorului Sub verdele spuzit de sărbătoare, cu ochii plini de roua primăverii, îngrop pocalul sub căderi de soare, să nu mai plângă niciodată merii! Cu pași de promoroacă ning copacii, cerșind veciei clipe de-nchinare, poștași grăbiți își umplu-n fugă sacii, cărând țărâna trupului ce moare! Mirese-aruncă peste tot buchete, din florile ce-au împletit cununa, lumina le dansează blând prin plete, tot așteptând să înflorească luna! Oftează pe sub ramuri goale merii, privind cum li se scurge lin destinul, fecioarele se
TĂCEREA MERILOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384674_a_386003]
-
le ating eu. Se face liniște, pe urmă întuneric. În întuneric se văd petale de mușcate roșii căzând.) Actul II Personajele: Bolnavul X Soția Bolnavului X Bujor Florian Prietena Soției Bolnavului X Decorul: O livadă cu pruni, o căruță cu saci, găleți, o prăjină, o cotăriță cu mâncare. (Bolnavul X și Soția Bolnavului X coboară din căruță, se uită la prunii încărcați cu fructe și discută.) Soția Bolnavului X: Ai reușit să găsești un om care să ne ajute la lucru
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
atins mâna. Mi-a pupat-o! E primul bărbat care îmi pupă mâna! (În livadă, Bolnavul X, Soția Bolnavului X, Bujor Florian, scutură prunii cu o prăjină, pe urmă adună fructele în găleți ca mai apoi să le golească în saci.) Bolnavul X: Văd că ești bun de lucru. Florian: De mic am muncit. Bolnavul X: Ai avut ghinion să crești fără mamă și te-au zăpăcit de cap alții cu nebuniile lor. Soția Bolnavului X: Mai puțină vorbă și mai
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
Bolnavul X, Florian adună prune în tăcere un timp.) Bolnavul X: Mai un prun și am terminat. Florian: Apune soarele. Soția Bolnavului X: Dacă dați repede din mâini ne putem întoarce curând acasă. Termină de adunat și ultimele prune. Pun sacii cu prune în căruță.) Soția Bolnavului X: A mai rămas mâncare în cotăriță. O să-ți fac un pachet ca să ai pentru drum. Uite aici și banii pentru ziua de lucru. (Îi întinde o bacnotă de 50 și Florian o ia
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
în spirit”. Volumele care stau mărturie bogatei sale activități sunt: - Bordelul thailandez - 1996 - Ed.Hypatya (Povestiri vesele); - Culmea ironiei - 2000 - Ed. Centrului de creație. (Schițe vesele); Cine a pus umor pe clanță ? - 2001 - Ed. Centrului de creație (Proză scurtă umoristică); - Sacul cu pisici - 2003 - Ed. Centrului de creație (Proză scurtă, dar veselă); - Terapia prin râs - 2007 - Ed. Ex Libris (Proză umoristică); Dicționar impertinent - 2011 - Ed. Proilavia ; Careul de ași - 2011 - Ed. Ex Ponto (Volum colectiv cu Ananie Gagniuc, Maricel D. Popa
MIHAI FRUNZĂ – TERAPIE DE RÂS de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382380_a_383709]
-
o etică fermă a muncii și respectului. A minții, a înșela încrederea, a forța voința sunt greșeli frecvente la un copil isteț. Numirea lor în forma „nu minții”, „nu înșela” etc., chiar dacă a fost prins asupra faptului, cu mâța-n sac cum spune românul, constituie un îndemn nicidecum o solicitare spre îndreptare. Soluția este unică. Pur și simplă, părintele sau persoana care aude o asemenea expresie cu evidentă tendință, nu are voie să o audă. Pur și simplu asurzește până ce copilul
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
grade. Atunci s-a format un sentiment de comunitate, foarte special. Oamenii erau obosiți după ore și ore și atunci s-a petrecut ceva ce nu vom vedea niciodată în viața obișnuită, la români: cu toții au scos umbrele, nailoane, pelerine, saci de plastic și au făcut un corp comun. Rândul nu mai era individualizat, ci era o singură ființă vie. Toți am devenit frați și creștini adevărați, pentru jumătate de oră! Cum a evoluat pelerinajul în România postdecembristă? Pelerinajele au izbucnit
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
ridică în două picioare nechezând în speranța că doar l-o auzi stăpâna și-i va da drumul în curte. Dar spre surprinderea sa omul parcă adormise în șa și-l simți cum plutește prin aer și cade ca un sac plin în colbul drumului. Abia când atinse pământul bărbatul își reveni din rătăcire și realiză că ajunsese, fără să știe cum, chiar în fața casei sale... De partea cealaltă, din curte, apăru un bărbat: - Tu ești Pătrule? Ce dracu cauți pe
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
insistențele sale cedase în ultimul moment și plecase la concert cu ceilalți prieteni. Din grup ea era singura care nu mersese, luase două aspirine sperând că va ceda durerea de cap ce o chinuia și frisoanele și se băgase în sacul de dormit. În cele din urmă o luase somnul și la un moment dat se trezi alertată, că cineva în bezna nopții intrase în cort și o pipăia. Somnoroasă, a crezut în primul moment că s-a întors Giorgina și
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
la un moment dat se trezi alertată, că cineva în bezna nopții intrase în cort și o pipăia. Somnoroasă, a crezut în primul moment că s-a întors Giorgina și îi șopti pe jumătate adormită: - Giorgi, vezi că ai greșit sacul! Al tău e puțin mai în dreapta! Privea prin crăpăturile ochilor silueta tăcută, ce se mișca ciudat, haotic în timp ce continua să bâjbâie și deodată a izbit-o un miros grețos de alcool care a făcut-o să se trezească de-a
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
cu simțurile în alertă, a dat un țipăt teribil văzând că intrusul era de fapt un bărbat și pe deasupra beat criță. Insul nesigur pe picioare se împedică și căzu peste ea, care încerca febrilă și înspăimântată să se elibereze din sacul de dormit, fapt ce a făcut-o să urle cât o ținea gura. Intrusul năucit boscorodea cuvinte neinteligibile și în acel moment pânza cortulul fu dată în lături și lumina unei lanterne în mâinile unei siluiete masive ce acoperea intrarea
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
timp o paraliză amplificându-i spaima. Insul beat fu îndepătrat de pe ea cu brutalitate, de brațele vânjioase ale noului venit și scos afară din cort, dându-i-se astfel răgazul necesar pentru a se elibera în cele din urmă din sacul de dormit și a se îmbrăca în grabă mare. În timpul acesta asculta alertată vocile de afară: - Ticălosule! Bețivane! E cortul tău ăsta? Iar ți-ai băut mințile și rătăcești ca un bezmetic prin corturile altora, că nu mai știi pe
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
se-adună Prin orice suflet curge un izvor De datini și de voie bună Se cântă lerui-ler,florile dalbe Lângă bradul cu cetina bogată Împodobit cu praf de stele Și bucurie pentru lumea toată Pe umăr Moș Crăciun își duce sacul Miros de cozonaci respiri abia-abia Chiar dacă, azi, lipsește zăpada cea pufoasă O-ntreagă sărbătoare se-ntinde-n fața ta ! Citește mai mult COLINDSe lasă înserarea pe-un colindSub cer toți îngerii se-adunăPrin orice suflet curge un izvorDe datini și
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
român ? Credeți că există o taină a poporului român ? - Cred că există o taină a poporului român, de care nu trebuie să fim prea bucuroși. Taina de care vorbim este urmarea suferințelor poporului român, care l-au transformat într-un sac de box învățat să tot primească lovituri... În trecut poporul nostru nu a acționat decât rar, cum rare au fost, istoric, victoriile sale. - Dar taina dumneavoastră ca ființă umană pe pământul acesta care ar fi? - Dacă există o taină, a
FLORIN VASILE BRATU ȘI LACOMELE POVERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383023_a_384352]
-
Autorului EMOȚII Cuminciori ca niciodată Stau copiii în odaie Și prin geam în noapte cată: „Vine Moșu’ Nicolae?” „Nu mai vine, nu mai vine! S-o fi rătăcit, săracul”, Spune unul în suspine, „Și greu i-o mai fi și sacul!” „Și-am pus pe prichici afară Papuceii, sper să-i vadă; Bezna asta te-nfioară, Uite, bre, câtă zăpadă”, Zice altul crăpând ușa, „Fulgii, Doamne, cum sclipesc! E călcată cărărușa! Urme proaspete zăresc!” Sar la ușă, da, sunt pași! Fug la
EMOŢII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383094_a_384423]
-
Literatura > Proza > TRANDAFIRUL SIRENEI- 5 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1764 din 30 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului 7-Niște sirene vesele ---Lăsați-l, mă, să plece, râse Buhăianu cu dispreț. Nu vedeți că a intrat în banii castraveciorilor? Câți saci ți-am păpat, Dane? Și mai are pretenții de mare afacerist. Vorbele astea, iar îl înfuriară pe Zamfirescu: --Ce-ai spus,mă, Umflatule? Crezi că vreau să plec din cauza banilor? Te-mbrac în bani, băă! Acum, chiar m-ai supărat! Hai
TRANDAFIRUL SIRENEI- 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383057_a_384386]
-
nu-i dăm de cap, este legată, ne place sau nu, de educație, de caracterul persoanelor în cauză, de șansa întâlnită, de capacitatea de adaptare a fiecăruia, de succesele materiale realizate. Un succes material nu înseamnă că ai adunat un sac, doi, de valută, căci în asta se măsoară, și-l iei cu tine în avion și-l valorifici acasă. Orice succes realizat, indiferent de meridian, este legat de factori locali, de obligații, de propria inițiativă. Sacii cu valută nu-i
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
că ai adunat un sac, doi, de valută, căci în asta se măsoară, și-l iei cu tine în avion și-l valorifici acasă. Orice succes realizat, indiferent de meridian, este legat de factori locali, de obligații, de propria inițiativă. Sacii cu valută nu-i găsești pur și simplu, trudești pentru ei. A, că factorul sentimental joacă un rol deosebit, că este intrinsec legat de patriotism, de dragostea sau grija pentru cei rămași acasă, este cu totul altceva. Aici individul în
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
A doua zi Sorin Ullea a plecat la Iași să vorbească cu mitropolitul de curând înscăunat, însoțit fiind de două somități universitare ieșene. În lipsa din țară a mitropolitului locțiitorul său s-a mărginit să spună: „Acolo s-a băgat un sac de bani”. Întors în București, a scris articolul „Salvați Agapia” pe care l-a dat spre publicare la România Liberă. După două săptămâni văzând că nu are nici o veste de la ziar s-a dus la redacție și a aflat că
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
îl tot pândeau să-i fure nuiaua. Li se pusese pata că era blestemată și le purta lor ghinion. De aceea o luase cu el la moară și se plimba peste tot cu ea, de se-mpiedicau oamenii care cărau sacii. Tot cu nuiaua după el s-a dus și la motorul morii. Acolo l-a observat domnul Ionescu admirând motorul. -Îți place, băiete, să fii mecanic? -Îmi place! -Atunci, aruncă nuiaua aia și rămâi la moară! Nu s-a întors
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
seara fusesem bătută crunt de un soț violent și bețiv, eram vulnerabilă, îmi doream un umăr de bărbat pe care să plâng, un braț care să mă cuprindă, să mă mângâie, să simt că încă sunt femeie și nu un sac de box pentru un nemernic ce se numea tatăl copiilor mei, voiam să pot plânge , să plâng mult, să-mi plâng tot amarul aniilor petrecuți lângă o brută, am întâlnit atunci un bărbat, am fost cu el, mi-am descătușat
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385351_a_386680]
-
-se ca balsamul pe rană, la fel ca și melodiile (una tristă, alta veselă) interpretate de tânărul talent răsărit la Ropcea, Ilie Caraș. Domnișoara Marinela Nedelcu din Carapciu ne-a convins, doinind duios, că „dorul e mai greu decât un sac de sare”, iar de la Mihorenii Herței, o frumoasă copilă, Adriana Lupu, cu memorie fenomenală și măiestrie actoricească, a recitat o odă pentru „Limba care-i numai dor,/ E cununa cea de aur,/ Unui neam nemuritor”. Ansamblul folcloric „Moștenitorii” al liceenilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
Stockholm. Conceptul de autofagie celulară a început să fie folosit din anii ’60, când oamenii de știință au observat că o celulă își poate distruge propriile elemente constitutive izolandu-le în membrane și formând un fel de vezicule ca niște saci ce sunt apoi transportate în „zona de reciclare”, la lizozomi, pentru descompunere și reciclare. Într-o serie de experimente strălucite, la începutul anilor ’90, Yoshinori Ohsumi a folosit drojdie de panificație pentru a identifica genele care îndeplinesc rolurile principale în
NOBEL 2016: Yoshinori Ohsumi a castigat premiul Nobel pentru Medicina pentru „descoperirea mecanismelor autofage” [Corola-blog/BlogPost/92434_a_93726]
-
Australia? George ROCA: Mulți emigranții și-au părăsit țara natală pentru o viață mai bună. Mulți de frica unui sistem totalitar. Australia este o țară „eminamente” de emingranti. Majoritatea au venit aici cu o bocceluță de haine și cu un sac enorm de vise și speranțe... Majoritatea au rămas pe loc! Aici! Puțini s-au rentors de unde au venit. Înseamnă că s-au acomodat. Și-au construit o viață nouă! Ai fost și mulți care au pierit și nu s-au
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
duhovnicești a marelui ierarh patriot, regretatul ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, îmi vin în minte două lucruri pe care vi le pun la suflet și frățiilor voastre: În Parlamentul României se dezbate acum problema „parteneriatului civil”... Ce nebunie! Și aleșii noștri dorm în sacul european; aceasta este acum cea mai ardentă problemă a României? SE RĂSUCESC PĂRINȚII ÎN MORMÂNT! În al doilea rând, nu pot să-mi scot din minte cum este posibil ca în județele din mijlocul țării să se facă actele oficiale
Lecție de patriotism de la Slovacia! Colonel (r) prof. Claudiu Aiudeanu [Corola-blog/BlogPost/92489_a_93781]