4,209 matches
-
Avestiță)” nu este atestat deloc motivul „copacii întâlniți în cale” (vezi cele publicate de Simeon Florea Marian în 1868 ; cf. 18, pp. 456-459). În unele descântece „de apucate (de strâns)” - derivate din aceeași „temă” (95) - apare motivul „întâlnirea/interogarea copacilor” (salcia nu răspunde, dar rugul da), dar nu și motivul „binecuvântarea/blestemarea lor” (84, p. 102). 2. O altă neconcordanță (parțială) este cea dintre soiurile de copaci întâlniți în cale : brad, măr, salcie, paltin - în cazul „dalbului de pribeag”, și rug
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aceeași „temă” (95) - apare motivul „întâlnirea/interogarea copacilor” (salcia nu răspunde, dar rugul da), dar nu și motivul „binecuvântarea/blestemarea lor” (84, p. 102). 2. O altă neconcordanță (parțială) este cea dintre soiurile de copaci întâlniți în cale : brad, măr, salcie, paltin - în cazul „dalbului de pribeag”, și rug, măslin, salcie, paltin - în cazul Sfântului Sisinie. Este posibil ca episodul din legenda în discuție să fie rezultatul unui sincretism dintre două sau mai multe cicluri de credințe (legende), dar desfacerea sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
răspunde, dar rugul da), dar nu și motivul „binecuvântarea/blestemarea lor” (84, p. 102). 2. O altă neconcordanță (parțială) este cea dintre soiurile de copaci întâlniți în cale : brad, măr, salcie, paltin - în cazul „dalbului de pribeag”, și rug, măslin, salcie, paltin - în cazul Sfântului Sisinie. Este posibil ca episodul din legenda în discuție să fie rezultatul unui sincretism dintre două sau mai multe cicluri de credințe (legende), dar desfacerea sau tăierea acestui nod comportă încă alte căutări și cercetări. 7
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dar tulburătoare totuși și creînd situații fără ieșire: „Caut cuiburi cu băieții prin scorburi îngropându-mi mâna până la umăr în putregaiul galben Inspăimântată când o pasăre întârziată Se zbate între mine și-ntre pui /.../ Îmi opresc sângele cu frunze de salcie și cu pământ Iau puii orbi în mână și-i sărut Și-aș vrea să-i pun la loc dar nu mai pot, Că parcă scorbura între timp a mai crescut” (Puii din scorburi) Dar altă dată se roagă de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mort trebuie să reținem doar faptele bune și că ar fi o dovadă de impietate ca acela ce se bucură de viață să-l vorbească de rău pe acela care nu mai beneficiază de acest inegalabil privilegiu.) Când o face salcia mere și răchita pătlăgele. (Adică niciodată: „Când o prinde mâța pește și coada de urs o crește”; „La paștele calului”; „La sfântul așteaptă” etc.) Nu pierde vremea, ca să nu te piarză și ea pe tine. (Când desconsideri valoarea timpului, acesta
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Oameni străvezii” caută noaptea, vor să coboare la „grânele de sub pământ”; în fine, ar trebui timp de un an să se facă „numai parastase”, măcar o zi și o noapte să fie „această neagră sărbătoare”. Fluviile cară „pe sub pământ” scoici, sălcii, vulturi și oameni, rudele își duc „morții în spinare”, fluviul e omofag și parcă ar „curge în infern”. Obosit în această zvârcolire telurică, omul se culcă pe o parte a câmpiei și se învelește cu cealaltă parte a ei; întreaga
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
existențe, CRC, 1987, 7; Valentin Tașcu, Romanul unui personaj, CL, 1987, 7; Holban, Profiluri, 337-339; Cosma, Romanul, I, 168; Florin Faifer, Portrete în dialog, CRC, 1991, 12; Liviu Leonte, Un roman al înstrăinării, RL, 1996, 3; George Bădărău, Creanga de salcie, DL, 1996, 4; Mănucă, Perspective, 126-129; Rodica Draghincescu, Arta interviului, „Minerva”, 1997, 2; Adrian Dinu Rachieru, Pătimiri basarabene, L, 1997, 6; Z. Ornea, O evocare a Fălticenilor de Grigore Ilisei, RL, 1997, 51-52; Dicț. scriit. rom., II, 587-588; Ioan Holban
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
der in die Sowjetunion deportierten Bürger aus der Ostzone (später: DDR) nach der heutigen russischen Rechtsauffassung als unschuldig.11 Der Terror in den Gefängnissen und Arbeitslagern nahm vielfältige Formen an und kannte keine Grenzen. So wurden die Gefangenen im Lager Salcia (im Donaudelta), am Anfang der fünfziger Jahre bei strengstem Winterwetter in Sommerkleidung und z. T. barfuß - die bestellte Winterkleidung war nicht eingetroffen -, zur Zwangsarbeit geschickt. Der aus Bukarest gekommene Inspekteur, Coler, befahl dem Lagerkommandanten: „Das hier ist keine freiwillige Arbeit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Drumul trece prin pădure, pref. Cezar Drăgoi, București, 1960; Călător pe întinsul patriei, București, 1960; Balul intelectualilor, București, 1961; Itinerar neobișnuit, București, 1962; Însemnările unui învățător, București, 1963; Septembrie pe Crișuri, București, 1963; Moștenirea, București, 1964; Servieta Eleonorei, București, 1964; Salcia supărată, București, 1965; Sub cerul toamnei de atunci, București, 1965; Cuib cu viespi, București, 1966; Penumbre, București, 1969; Nu e senină dimineața, București, 1970; Cheia de fa, București, 1972. Traduceri: Fáy András, Fabule, București, 1955. Repere bibliografice: Dumitru Carabăț, „Cișmele
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
Pedagogic „Taras Șevcenko” din Tiraspol (1957), fiind apoi profesor de biologie la școala din satul natal, redactor literar la Televiziune. A murit asasinat și este înmormântat la Chișinău. G. debutează cu placheta de versuri Cântec în septembrie (1966). Au urmat Salcie albă (1972), Adevărul și inima (1977), Meșter și zburător (1981). Versurile sale cultivă o formulă tradiționalistă, plătind tribut clișeelor tematice ale epocii. Pentru Povestirile corăbierului (1993) a fost distins postum cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. În proză, adresată preponderent
GARAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287165_a_288494]
-
tematica ecologistă, atrăgând atenția asupra distrugerii codrilor străbuni, fapt pentru care a plătit cu viața. SCRIERI: Cântec în septembrie, Chișinău, 1966; Biografia copacilor, Chișinău, 1967; Cirli-lai, Chișinău, 1968; Apa. Descrieri și aspecte fizico-chimice, Chișinău, 1969; Ceașca de porțelan, Chișinău, 1971; Salcie albă, Chișinău, 1972; Din valea Răutului, Chișinău, 1973; Perseverență, Chișinău, 1975; Enigma „FP”, Chișinău, 1976; Adevărul și inima, Chișinău, 1977; Orașul de mărgean, Chișinău, 1977; Meșter și zburător, Chișinău, 1981; Semnele șarpelui, Chișinău, 1982; Clasa noastră, Chișinău, 1985; Sărbătoarea memoriei
GARAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287165_a_288494]
-
Herescu (Cântec de jale), Ion Minulescu (Jalea paznicului), George A. Petre, George Todoran, Iustin Ilieșiu, L. Dimulescu, Dimitrie Danciu, V. Copilu-Cheatră, Neculae Rusu, Ion Pillat (Sonete), Eugen Jebeleanu (Veacul de grație), Al. T. Stamatiad, Claudia Millian, Ion Th. Ilea, Const. Salcia, Radu Gyr, iar proza de Ionel Teodoreanu (Însemnări din Ardeal), Victor Ion Popa (evocă oameni și locuri din Transilvania), Ion Marin Sadoveanu (fragment din romanul Sfârșit de veac în București), Ion Agârbiceanu, Victor Papilian. Articole dau Octav Șuluțiu (rubrica „Cronică
FAMILIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286946_a_288275]
-
Se caută, se-ating, se strâng”; „Și mâinile înfrigurate / Se-nlănțuie de parcă plâng.” Uneori, modul aluziv se realizează prin liricizarea unor motive de basm, de legendă, prin adresarea către elementele naturii, ca în poezia populară, fie în metru folcloric stilizat („Salcie îngemănată, / Nu-ți abate niciodată / Să te smulgi din rădăcină,/ Când privești atâta tină?”), fie în ritm de sorginte folclorică, prelucrat însă cu mai mare subtilitate („Busuioc floare de dar, / Floare de descântec,/ Orice vrajă e-n zadar / Și mă
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
triștii, trudiții, nebunii pribegi”), care amintesc de „vagabonzii” lui Ion Minulescu, prin reliefarea cu majuscule a unor abstracții (Nădejdea, Durerea, Speranța, Lumina, Minunea), animarea unor adverbe de timp („azi”, „ieri”), prin recursul la numărul fatidic trei („Plângeau pe mal trei sălcii, cernindu-și moarte foi”), poezia scrisă de F. e congeneră - în expresie individualizată, feminină - cu cea din Romanțe pentru mai târziu și De vorbă cu mine însumi de Minulescu. Productivă scriitoare pentru copii, F. aduce poezia copilăriei în mai toate
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
James Joyce, Portretele lui Eminescu). Cronica literară este susținută de Mihail Chirnoagă, căruia îi va lua locul începând cu numărul 1-3/1940 Vintilă Horia, de Ion Șiugariu, preocupat cu predilecție de poezia tânără - Emil Giurgiuca, Virgil Carianopol, Vintilă Horia, Constantin Salcia, Grigore Popa, N. Crevedia, George Drumur, Vlaicu Bârna, Constantin Virgil Gheorghiu, Mihai Beniuc, Ștefan Baciu - și de Miron Suru. Cronica ideilor îi are drept semnatari pe Pericle Martinescu și pe Constantin Micu. De artele plastice se ocupă Ioan I. Mirea
MESTERUL MANOLE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288097_a_289426]
-
într-un spirit de obiectivitate. Este găzduită poezie de Aurel Marin, Pan M. Vizirescu, Ștefan Stănescu, Victor Valeriu Martinescu, Emil Botta, Gellu Naum, Radu Gyr, Aurel Chirescu, Vlaicu Bârna, Simion Stolnicu, Cicerone Theodorescu, Eugen Jebeleanu, Al. Raicu, Mircea Pavelescu, Const. Salcia, Coca Farago, Theodor Scarlat, Ovid Caledoniu, Virgil Carianopol, Al. T. Stamatiad - o constelație destul de diversă ca proveniență și exprimare estetică. Proză (fragmente de roman îndeosebi) oferă Ștefan Anton Cosma, Isaiia Răcăciuni (Mâl), Scarlat Callimachi (Învierea lui Iuda), Anton Holban (Ioana
LITERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287835_a_289164]
-
parte, și tehnici constructiviste, simultaneiste, produce imagini de tip suprarealist („moara mănâncă râul”, „Luceafărul schimbă garda”), scrie versuri în monorimă, inventează caligrame, practică exhibiționisme grafice. Cu Ion Vinea are în comun imagismul. Astfel, „străzile cântă ca un pian”, crengile unei sălcii aplecate peste râu „atârnă ca niște sfori lungi”, sturionii sunt „fluierele mute prin care cântă marea”, într-o anume seară „stelele sunt ca înflorite” și „șuvițe de nori, hașurate secret de lună, le dau ceva tandru”. În unele poeme se
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
, Constantin (pseudonim al lui Constantin Grasu; 28.VIII.1910, Salcia, j. Teleorman - 21.XI.1994, București), poet. Este fiul Stancăi și al lui Radu Grasu, țărani. A urmat patru clase la Liceul „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele, apoi s-a alăturat familiei la cultivarea pământului, dându-și examenele în particular
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
volume, Năvodar de stele (1935) și Logodna apelor (1939), apoi la „Cuvântul liber”, „Vremea”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Munca literară”, „Meridian” (Craiova), „Pământul”, „Litere”, „Teleormanul” ș.a. A scos, singur sau în colaborare, publicațiile „Trâmbița Teleormanului” (Salcia, 1929), „Gazeta literară a Teleormanului” (Cârligați, 1929) și „Colecția tinerilor scriitori” (Turnu Măgurele, 1933). Semnează și Const. G. Grassu-Salcia, Cezar Plopeanu, Vlad Cerbu. Din 1942 face parte din Societatea Scriitorilor Români. Cartea de început, Năvodar de stele, este ilustrativă pentru
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
București, 1968; Ora târzie, București, 1972; Poeme intime, București, 1980; Izvoare subterane, București, 1984; Marea eclipsă, București, 1993. Repere bibliografice: Nichifor Crainic, Voința de originalitate, G, 1936, 1; Streinu, Pagini, V, 146-147, 149; J. V. Pandelescu, Un poet teleormănean - Constantin Salcia: „Năvodar de stele”, „Scânteia”, 1936, 1-2; C. Fântâneru, „Logodna apelor”, UVR, 1939, 17; George Ivașcu, „Logodna apelor”, JL, 1939, 22; Dragoș Vrânceanu, „Logodna apelor”, CML, 1940, 41; Dumitru Micu, „Liniștea furtunii”, GL, 1968, 36; Horia Bădescu, „Liniștea furtunii”, TR, 1968
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
am pereche,/ Atât de grațios port inelu-n ureche,/ Și-atât de-nflorite cravata și vesta./ Sunt cel mai frumos din orașul acesta”. Eugen Simion îl definește pe S., la care, de la un moment dat, viața și opera se identifică, drept „salcia plângătoare a acestei generații, oglindită în râul propriei conștiințe tragice”. Lucrurile nu stau altfel nici în ceea ce privește teatrul lui S. Enunțurile teoretice din capitolul Histrioneea - Despre teatrul literar, Metafora în arta regiei, Interiorizare și exteriorizare în arta actorului - sunt puse în
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
poporului”, este arestat în septembrie 1957 pentru „omisiune de denunț”, condamnat la un an, apoi la trei, în final la șapte ani de închisoare și patru de interdicție, sub acuzația de „uneltire contra ordinii sociale”. Este deținut la Jilava, Gherla, Salcia, Grindu, Periprava, fiind eliberat în 1963. Șomer, fără familie și fără perspective (soția divorțase și îi risipise biblioteca), se angajează vagonetar la mina Petrila, unde lucrase și tatăl său. Întreg traseul, incredibil, parcurs de fostul conferențiar universitar aruncat în închisoare
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
sufletul de curcubeu. Se odihnește primăvara Pe ramurile-nmugurite, Vino, iubire, pe Pământ Să trezim florile-adormite! Să-mi spui și azi, ca altădată, Că mă iubești cu-adevărat, Că-n vânt, petale de magnolii, În părul tău s-au alintat. Ca salcia ce plânge lângă mal, O să te întreb, în prag de seară, De ce-ai ascuns după un val Cărarea apei ce coboară? Tu-mi lași pe-obraz o lacrimă, ... Citește mai mult Astăzi, sunt dincolo de cer,Prin roua stelelor pășesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
mele dragăCu sufletul de curcubeu.Se odihnește primăvaraPe ramurile-nmugurite,Vino, iubire, pe PământSă trezim florile-adormite!Să-mi spui și azi, ca altădată, Că mă iubești cu-adevărat,Că-n vânt, petale de magnolii, În părul tău s-au alintat.Ca salcia ce plânge lângă mal,O să te întreb, în prag de seară,De ce-ai ascuns după un valCărarea apei ce coboară?Tu-mi lași pe-obraz o lacrimă,... XVII. NU TE TREZI!, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1871
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
învăța sensul lui a iubi. Că DOI e o renaștere într-o noapte fără sfârșit pe aripile îngerilor ce trag Carul Mare, risipind întrebările aburinde despre sensul lui Poate. Încă visez că apare învăluit în giulgiul îmbrățișărilor izvorânde la umbra sălciei pletoase, murinde de atâta așteptare. RĂMÂN Să știi că rămân pe strada ta, unde-ți ascunzi evadarea. Mi-am închipuit că mi te arăți în nedeslușita încumetare de a mă îmbrățișa. Ți-am mângâiat umbra, ce-mi sărutase roșeața obrajilor
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]