2,112 matches
-
din zilele noastre. Puțin mai târziu, în 10 septembrie 1669, Henrietta Maria a murit la castelul Colombes din cauză că a luat o doză prea mare de opiacee, la sfatul medicului lui Ludovic al XIV-lea. A fost înmormântată la basilica Saint-Denis, sanctuarul tuturor regilor Franței, iar inima a fost depusă într-o urnă de argint la mănăstirea Chatillot, fondată de ea. Astăzi odihnește în osuarul comun al abației construit în timpul Restaurării, împreună cu resturile altor regi ai Franței ale căror morminte au fost
Henrietta Maria a Franței () [Corola-website/Science/310284_a_311613]
-
unor obiective turistice în cadrul orașelor și monumentele istorice din afara lor, turism, agroturism, drumeții pe munte, si alpinism printre altele. Polonia este a patrusprezecea țară în topul celor mai vizitate țări. Primii turiști în Polonia au fost pelerinii care călătoreau spre Sanctuare atât în interiorul Poloniei, cât și prin străinătate. Dezvoltarea turismului comercial a început abia în secolul al 19-lea. Regiunile cele mai populare au fost munții, în special Munții Tatra, explorați, de exemplu, de Tytus Chałubiński. În 1873, Societatea Poloneză Tatra
Turismul în Polonia () [Corola-website/Science/309106_a_310435]
-
o blândă și fermă forță de penetranță sentimentul plenitudinar al pa¬triei...: Pogor în mine însumi liniștit, / spre-adâncurile calme de-mplinit, / spre întruparea mea cea mai curată. // Și parcă spăl un aur limpezit / subt ploi înalte care s-au pornit / din sanctuare dacice de piatră.» (FApa, 72). Criticul literar Matei Călinescu scria că Grigore Hagiu se alcooliza și el sinucigaș (ca Nichita Stănescu), cu bani luați pe poemele în care celebra partidul cu ocazia aproape oricărei sărbători oficiale, deși el continua să
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
să se întâlnească cu Wat Tyler, liderul rebelilor, mulțimea a pătruns în castel fără a întâmpina rezistență și a prădat Casa Nestematelor. Arhiepiscopul de Canterbury, Simon Sudbury, s-a refugiat în Capela Sfântul Ioan, sperând că mulțimea îi va respecta sanctuarul. El a fost însă luat de acolo și decapitat pe Dealul Turnului. După șase ani, au reapărut frământări populare, și Richard și-a petrecut Crăciunul în siguranța zidurilor Turnului și nu la Windsor așa cum îi era obiceiul. Când Henry Bolingbroke
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
magistra” (“Învățătoarea teologilor”). Această caracterizare nu a fost făcută în timpul vieții Fericitei Angelei ci cu mulți ani după moartea ei, inscripția fiind probabil mai târzie. În ianuarie 2003 numele bisericii a fost schimbat în "Santuario della Beata Angela da Foligno" (“Sanctuarul Fericitei Angela de Foligno”). Datele biografice despre Angela de Foligno nu se bazează exclusiv pe volumul de învățături. Există diferite documente care atestă fapte din viața ei, multe dintre ele fiind menționate în lucrarea "Arbor vitae crucifixae Jesu Christi" a
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
jud. Iași) - în 1996 a început săpături în stațiunea precucuteniana de la Isaiia (comunicări Raducaneni, jud. Iași), care au continuat în 1998, 2000 și 2001, împreună cu doctoranzii Vicu Merlan și Felix Tencariu. - dintre rezultatele obținute, amintim o construcție centrală destinată cultului (sanctuar), în care a fost descoperit un complex format din 21 de statuete feminine, 13 tronuri, 21 de idoli tip conic și 21 de bile parțial perforate, 42 pe mărgele și două piese neidentificate, toate realizate din lut ars. ◦MOVILENI (comună
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
patrimoniul cultural național”, în vol. Istoria - o meditație asupra trecutului, Iași, 2001, p. 75-80. 17.“Local variants of the Starêevo-Cris Culture în the Carpato-Nistrean area”, în vol. Festschrift für Gheorghe Lazarovici zum 60, Geburstag, Timișoara, 2001, p. 59-67. 18.“Construcțiile - sanctuar în cadrul organizării interne a așezărilor din neoliticul timpuriu al României, în vol. Istorie și conștiința. Profesorului Ion Agrigoroaiei la a 65-a aniversare, Iași, 2001, p. 1-7. C.rezumate ale comunicărilor 1.Noi date privind evoluția Hallstattului timpuriu în nordul
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
de luptă care erau sprijinite tot pe blocuri de calcar. Dacă atacatorii treceau de aceste sisteme defensive ei trebuiau să dărâme o altă poartă (înaintea celui de-al doilea război dacic această poartă a fost blocată cu coloane luate din sanctuarele de la Costești) care permitea accesul pe o pantă dificilă spre platoul superior. După poartă singurul sistem defensiv care mai proteja cele două turnuri locuință de pe platou, era o dublă palisadă din stâlpi groși de lemn. Dacă era cucerită și această
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
concerte de seară la Sân Michele, regina cântând la pian. Regina împărtășea dragostea lui Munthe pentru animale - având ea însăși un câine de companie - ajutându-l în eforturile lui de a cumpăra Muntele Barbarossa, pentru a-l transforma într-un sanctuar al păsărilor. La 24 noiembrie 1880, Axel Munthe s-a căsătorit cu suedeză Ultima Hornberg, pe care a cunoscut-o în timpul studiilor de la Paris. Au divorțat către 1890. În 1907, Munthe s-a căsătorit cu Hilda Pennington-Mellor. A doua lui
Axel Munthe () [Corola-website/Science/308943_a_310272]
-
acoperite și susținute de coloane. Pentru a aduce ofrande și a se ruga zeilor, credincioșii au acces numai în această curte. După curtea interioară, ajungem în sala hipostilă ce are multe coloane uriașe ce sunt decorate cu picturi, sau hieroglife. Sanctuarul este format din mai multe camere și coridoare secrete. Statuia zeului poate fi găsită în cea mai îndepărtată și întunecoasă cameră dintre acestea. Templul de cult este o construcție de mari dimensiuni, fiind construit pe baza sistemului stâlp-grindă. Acest sistem
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
pe plan dreptunghiular , acestea sunt clădiri complicate, cu camere, recepții, bucătării, băi etc. . Camerele erau localizate pe lângă curtea interioară acestea nevaînd ferestre ci find acoperite cu tavane și bolți. Palatul-fortăreață avea un "templu" și un "zigurat". Templul cuprindea vestibulul și sanctuarul în care se afla statuia de cult. Ziguratul este un turn construit în 7 etaje, fiecare colorat diferit conform unor simbolouri mistice iar la ultimul etaj are o capelă folosită pentru a oficia slujbele religioase sau pentru cercetările astrologice. Atât
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
multe curți interioare din care una este curtea centrală, cu dimensiuni de 52x25 metri, iar în jurul acesteia sunt construite camere în număr mare, coridoare întortochate ca niște labirinturi, galerii și pe alocuri terase și loggi. Există camere pentru recepție, tron, sanctuar, camere de locuit separat pentru femei și bărați, depozite ateliere etc.. Existau săli de baie dotate cu instalații de canalizare. În construcția palatului este folosit sistemul simplu stâlp-grindă, iar coloanele sunt diferite de cele egiptene sau grecești, fiind mai supțiri
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
zeu. Față de templul egiptean care era plin de mister și în care statuia zeului nu putea fi văzută de credincioși, templul grec este deschis acestora având statuia zeului la vedere, pentru a-i aduce ofrande. Templul grec nu are secrete, sanctuarul unde se păstrează statuia zeului este o cameră luminoasă și ușor de găsit. Fiind un loc public important pentru orașul-cetate, oamenii se adunau în fața sau în jurul acestuia pentru a participa la diverse ritualuri religioase sau adunări, din cetate cu diverse
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
provinci. În arhitectură, se întâlnesc influențe elenistice dar și tradiții daco-getice, astfel construcțile din Dacia nu erau impunătoare sau fastoase, neavând decorații bogate, iar un caracter accentuat militar. Orașele erau construite conform urbanisticii romane, în centrul acestora înâlnind edificile publice, sanctuarul, iar de jur împrejur se întâlneau cartierele de locuințe toate înconjurate de ziduri de apărare. Exemple de orașe pot fi: Ulpia Traiana Sarmisegetuza, Adamclisi. În jurul orașelor se puteau întâlni gospodării izolate fiecare având o zonă de protecție, turn de apărare
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
înălțimea păreților până sub cerime 2m, iară a turnului 8 m. Acoperișul de șindili, biserica are 2 uși și 6 ferești, padimentată cu scânduri, închinata S Arhangheli Michail și Gavriil, numai binecuvântata. Boltitura de scânduri văruita din lontru. Interiorul bisericii: sanctuarul cu masa de lemn în estensiune 1,10/0,9 m tabernacul de lemn sculptat văpsit și aurit în mărime 70/50 cm. Ciboriul de metal aurit cu voal de matase. Feșnice pe altar 4 de arama, picsidă pentru viaticul
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
răni. La Poiana s-a găsit un craniu dac cu urme de trepanații. Hadrian Daicoviciu pe baza teoriilor lui Constantin Daicoviciu presupune că la Sarmizegetusa, pe lângă construcții religioase există și un "templu-calendar". Demonstrația lui se bazează pe faptul că marele sanctuar circular din incinta sacră de la Sarmizegetusa cuprinde trei cercuri concentrice (un cerc din blocuri de andezit, unul din stâlpi de andezit și un cerc de stâlpi groși din lemn). Cunoscutul geograf grec din epoca romană, Strabon, afirmă despre daci că
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
oamenii politici. Iordanes, în "Getica, 71", scrie, despre că în vremea lui Burebista sacerdoții erau recrutați "dintre bărbații cei mai de seamă și mai înțelepți, pe care (Deceneu) i-a învățat teologia, i-a sfătuit să cinstească anumite divinități și sanctuare, făcându-i preoți și le-a dat numele de pileați." Practicile ceremoniale se împleteau cu muzică și dansuri, ducând la un sincretism al formelor de expresie care a rămas specific folclorului și obiceiurilor populare. Xenophon în "Anabis",VI,1,5
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
al celor din Moldova, moaștele Fericitului Ieremia Valahul (beatificat de Papă la 30 octombrie 1983) au fost aduse de la Napoli și depuse la data de 31 mai 2008, în cripta bisericii Fraților Minori Capucini din Onești, care a fost declarată sanctuar diecezan. Episcopul Petru s-a îngrijit și de soarta credincioșilor români din Dieceză aflați peste hotare. Astfel, PS Petru Gherghel a efectuat vizite misionare în Italia (10-13 martie 2006) și Spania (30 septembrie-2 octombrie 2005). Programul a inclus vizite la
Petru Gherghel () [Corola-website/Science/306008_a_307337]
-
pe prinț amăgindu-l cu imaginea unor femei frumoase. Deoarece Ioasaf a rezistat acestor ispite, Avenir s-a hotărât să-i ofere întregul său regat pentru a-l corupe. Ajuns rege, Joasaf a dat însă poruncă să fie dărâmate toate sanctuarele păgâne și s-a dedicat operelor de binefacere. Chiar și Avenir s-a lăsat până la urmă convins de învățătura predicată de Varlaam, s-a convertit și și-a petrecut restul vieții ca anahoret în deșert. După un timp, Ioasaf a
Varlaam și Ioasaf () [Corola-website/Science/306165_a_307494]
-
eposului georgian "Balavarani" de către călugărul Eutimiu din Atos, fiul ctitorului mănătirii Ivirion, îmbogățită în limba greacă de citate și pilde din scrierile biblice și patristice. Față de versiunea georgiană, personajul Ioasaf se prezintă în versiunile bizantine mai militant în favoarea creștinismului. Distrugerea sanctuarelor păgâne apare ca motiv al legendei probabil datorită influenței exercitate de literatura patristică. Accentuată este și opera de misionare creștină. Altfel decât în versiunile în limbile arabă și georgiană, Varlaam este trimis de însuși Dumnezeu la palat, unde Avenir îl
Varlaam și Ioasaf () [Corola-website/Science/306165_a_307494]
-
Iwakura"). Nu exista nici o reprezentare a zeilor kami pentru că ei erau considerați puri, fără formă. După răspândirea budismului în secolul al VI-lea, s-a transmis ideea de a construi "case" pentru zei și astfel au apărut în Japonia primele sanctuare. Despre cele mai vechi dintre acestea se crede că au fost construite la Izumo (659) și Ise (690). În ultimele secole î.Hr., fiecare trib avea propria grupare de zei. Cu toate acestea, odată cu creșterea puterii Regatului Yamato, în jurul secolelor al
Șintoism () [Corola-website/Science/304843_a_306172]
-
a putea rezista ofensivei colonizatoare. În consecință, șintoismul se transformă într-o modalitate de promovare a imaginii Împăratului și Imperiului și este transmis în teritoriile cucerite de Japonia, Hokkaido și Coreea. În 1871 se formează un "Minister al Divinităților", iar sanctuarele șintoiste sunt divizate în funcție de pondere în douăsprezece niveluri, având în vârf Marele Sanctuar de la Ise (dedicat zeiței Amaterasu, deci un simbol al legitimității Familiei Imperiale) și la bază temple mai mici din diferite orașe de o importanță minoră. În anul
Șintoism () [Corola-website/Science/304843_a_306172]
-
de promovare a imaginii Împăratului și Imperiului și este transmis în teritoriile cucerite de Japonia, Hokkaido și Coreea. În 1871 se formează un "Minister al Divinităților", iar sanctuarele șintoiste sunt divizate în funcție de pondere în douăsprezece niveluri, având în vârf Marele Sanctuar de la Ise (dedicat zeiței Amaterasu, deci un simbol al legitimității Familiei Imperiale) și la bază temple mai mici din diferite orașe de o importanță minoră. În anul următor acest minister este înlocuit cu Ministerul Religiei, însărcinat cu coordonarea acțiunii de
Șintoism () [Corola-website/Science/304843_a_306172]
-
României, cele mai notabile în București, Constanța, Brăila, Drobeta-Turnu Severin și Reșița, iar alte sculpturi ale sale se găsesc în numeroase muzee din țară. În anul 2007 s-a inaugurat "Muzeul ", muzeu aflat sub egida Vaticanului, care se află în "Sanctuarul San Francesco di Paola", Calabria, Italia. La 5 iunie 2012 a fost inaugurat Muzeul "Constantin Lucaci" din orașul Bocșa, localitatea natală a maestrului. Muzeul expune un număr de 17 sculpturi din oțel inoxidabil donate orașului Bocșa. În afara României, sculptura cinetică
Constantin Lucaci () [Corola-website/Science/304873_a_306202]
-
epocă, care preia un text dintr-un oracol al lui Glykon, prin care șarpele și zeul Apollo Phoibos protejau orașul de ciumă, amănunt menționat și în scrierile lui Lucian. Alexandru din Abonutichus și-a proclamat și el legăturile cu marile sanctuare oraculare ale epocii, în special cu cel de la Claros, din apropiere de orașul grec Colophon (Κολοφών). În același an, guvernatorul Asiei, Publius Mummius Sisenna Rutilianus, s-a autoproclamat protector al oracolului lui Glykon. Guvernatorul s-a căsătorit ulterior cu fiica
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]