10,267 matches
-
în timpu’ liber, după ora de program, face agricultură” (pensionar din armată, 45 de ani). Prin practicarea agriculturii aceștia au înțeles atât asumarea acesteia ca ocupație principală aducătoare de venit (terenuri în afara localității), cât și ca o ocupație practicată pentru satisfacerea nevoilor familiale (mici loturi de pământ în spatele casei în care se cultivă în special legume). În ceea ce privește terenul agricol, media pe familie este situată în jurul a trei hectare, dar mai sunt și trei familii care dețin în proprietate mai mult teren
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mediu sportiv, valorificarea potențialului organizațiilor sportive etc. Ea se raportează nu doar la individ (la atitudinea celor care participă la sport), ci mai ales la organizații, reprezentând o optică modernă de conducere a activităților sportive în funcție de criterii de eficiență și satisfacerea dorinței practicantului sau spectatorului de sport. Sportul are o dimensiune prin excelență internațională sau globală. În același timp conceptul de marketing își dobândește întreaga să semnificație economico-socială tot la scară macro. În aceste condiții, sportul românesc, păstrându-și specificul național
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
de bacterii bogate în azot], sanogenă (cea care promovează sănătatea), peisagistică, cultural-istorică și recreativă care au o semnificație relevantă sub aspectul conservării diversității biologice, floristice și faunistice, al integrității funcționale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal și animal, precum și pentru satisfacerea cerințelor de viață, bunăstare, cultură și civilizație ale generațiilor prezente și viitoare. Modul prin care se definește patrimoniul natural este destul de greoi pentru nespecialiști, dar ar putea fi tradus pe înțelesul tuturor utilizând o terminologie mai puțin sofisticată! În general
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
12 aprilie 2009, dezvoltarea durabilă reprezintă „o politică de dezvoltare prin care se caută strategiile de a concilia protecția mediului înconjurător, eficiența economică și justiția socială pentru a putea răspunde nevoilor generațiilor prezente fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de satisfacere a nevoilor lor”. În această definiție apar două concepte esențiale, și anume conceptul de nevoi (în particular, acela de nevoi esențiale ale celor deposedați sau privați de bunurile lor și cărora trebuie să li se acorde prioritate maximă) și ideea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
elaborarea unui sistem de credite convenite responsabil și obiectiv de consiliul profesoral al facultății. Astfel conceput, sistemul de credite va permite fiecărui student să se orienteze cât mai exact în direcția propriei formări, la nivelul de performanță dorit, cu obligația satisfacerii unor standarde bine definite. 8. Principiul promovării dimensiunii europene a educației universitare Deoarece planul de învățământ condensează valorile paideutice pe care le promovează universitatea, calea cea mai sigură de integrare a școlii superioare românești în Comunitatea Europeană o constituie asumarea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și capacități esențiale (cultură generală și de specialitate). Proiectarea curriculară permite diferențierea pedagogică a standardelor de performanță la nivel minim, mediu, maxim. Standardele de conținut pot varia de la nivelul minimal la cel maximal. Standardele minimale de conținut corespund cerințelor fără satisfacerea cărora un elev nu poate fi considerat absolvent al unui ciclu de școlarizare sau promovat la o disciplină. Standarde minimale - întrebări: - ce trebuie să știe un elev? - ce abilități trebuie să-și formeze? Întrebare importantă: „Cât de minim trebuie să
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
dependent de ajutorul celorlalți. Ca ființe raționale nu putem dori fără contradicție o lege a naturii după care cel care nu se poate ajuta singur să nu poată spera să fie ajutat. Căci, pe de o parte, se recunoaște că satisfacerea unor nevoi elementare este o condiție a supraviețuirii și se știe că în multe cazuri această satisfacere nu este posibilă fără asistență, iar, pe de altă parte, se refuză această asistență. Fundamentul interdicției morale de a rămâne indiferent la nevoile
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
care cel care nu se poate ajuta singur să nu poată spera să fie ajutat. Căci, pe de o parte, se recunoaște că satisfacerea unor nevoi elementare este o condiție a supraviețuirii și se știe că în multe cazuri această satisfacere nu este posibilă fără asistență, iar, pe de altă parte, se refuză această asistență. Fundamentul interdicției morale de a rămâne indiferent la nevoile altuia implică doar că nu se poate dori o lege naturală de așa fel încât o voință
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
noastră nu trebuie să fie luminată și orientată de concluziile unei analize filosofice pentru ca înșelarea celui inocent, constrângerea prin tortură de a acționa împotriva propriilor convingeri, despărțirea cu forța a copiilor de părinții lor, lipsirea oamenilor de resursele necesare pentru satisfacerea nevoilor elementare ale vieții sau uciderea unor ființe nevinovate să provoace o reacție de profundă indignare și o condamnare fără reținere. Știm prea bine că în asemenea situații și în multe altele rațiunea comună și sentimentele asociate ei sunt pe
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sau răutate sufletească. Omul rău este o ființă conștientă de legea morală, care în maximele acțiunii sale se abate totuși, cel puțin ocazional, de la ea. El face din înclinațiile egoiste condiția urmării legii morale, și nu din legea morală condiția satisfacerii egoismului 39. Din această perspectivă, răutatea sufletească va fi mult mai răspândită, firește, decât bunătatea. În contactul cu oameni pe care nu-i cunoaștem, lasă să se înțeleagă Kant, este prudent să pornim de la presupoziția că ei sunt răi, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
foarte modeste, și numai o disciplină de fier, dublată de un spirit exemplar de economie l-au ferit de compromisuri pe care nu și le-ar fi putut ierta. Odată ce realizăm cât de departe rămân cei mai buni oameni de satisfacerea deplină a îndatoririlor ce le revin față de ei înșiși și față de alții, putem să ne dăm seama mai bine cât de mult șubrezesc vitregiile vieții, nenorocirile personale, bolile și sărăcia capacitatea oricum slabă a oamenilor de a urma poruncile rațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
va numi uneori, într-un mod de fapt inadecvat, „două tipuri de cunoaștere”. Ele răspund unor nevoi esențial diferite ale omului ca ființă practică și ca ființă care simte nevoia de a înțelege, de a pătrunde sensurile existenței sale. Numai satisfacerea nevoilor de primul gen reprezintă cunoaștere într-un sens propriu al termenului. Numită în Trilogia cunoașterii „cunoaștere paradisiacă”, ea este adecvată obiectului și tocmai prin aceasta își realizează funcția adaptativă. Deși se acumulează în timp și înregistrează o dezvoltare excepțională
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
existenței le corespund realizările civilizației și culturii. „Cultura răspunde existenței umane într-un mister și revelare, iar civilizația răspunde existenței întru autoconservare și securitate. Între ele se cască deci o deosebire profundă de natură ontologică.”12 Atât cunoașterea care asigură satisfacerea unor nevoi ce țin de securitate și confort, cât și creația de cultură, se constituie prin intervenția unor structuri a priori. Cunoașterea propriu-zisă devine posibilă datorită unor structuri numite de Blaga „categorii ale receptivității cognitive”, în timp ce creația este modelată de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
scrierea sa despre religie, Kant deplânge tendința foarte răspândită de a privi practicile religioase nu drept tot atâtea prilejuri de reflecție morală și de îmbunătățire a conduitei, ci drept căi prin care credincioșii încearcă să câștige bunăvoința divinității, în scopul satisfacerii intereselor lor egoiste. Filosoful avertiza în această privință distingând „slujirea morală a lui Dumnezeu” (officium liberum) de „slujirea lui Dumnezeu pentru răsplată” (officium mercenarium). Omul luminat este cel ce îl slujește și îl venerează pe Dumnezeu străduindu-se să dea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
câștig financiar imediat; munca benevolă, neremunerată, prestată de o persoană în scopul ajutorării unor alte persoane (care nu fac parte din propria familie, și nu sunt rude sau prieteni apropiați) sau al unor instituții; impulsul de a se orienta spre satisfacerea nevoilor celorlalți, fără a se gândi la recompense financiare. Domeniile în care poți activa ca voluntar sunt : social (consiliere și informare pe diferite teme; meditarea unor elevi cu probleme; campanii pe teme legate de profilul organizației (drepturile copilului, prevenire SIDA
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
resimțite de anumite persoane. 4. Consumul de alcool, care precedă în multe situații acțiunea violentă, reprezintă o condiție (ocazie) criminogenă favorizantă. 5. Între mobilurile urmărite de agresori, cele mai frecvente sunt jaful, răzbunarea, gelozia (în cazul omorurilor și al tâlhăriilor), satisfacerea unor instincte sexuale (în cazul violurilor) etc. La rândul lor, victimele delictelor cu violență sunt reprezentate de acele persoane care suportă sau sunt obligate să suporte amenințările fizice sau constrângerile morale și agresiunile fizice exercitate prin diverse mijloace de către agresori
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
obligate să returneze fondurile primite drept subvenție. - existența unei competiții pe piață; în România nu se poate vorbi de o piață a serviciilor sociale în adevăratul sens al cuvântului deoarece nu există încă suficiente organizații care să ofere serviciile necesare satisfacerii nevoilor beneficiarilor. După cum se poate observa, nici una dintre aceste condiții nu este îndeplinită prin Legea nr. 34/1998. Din cauza neclarității în definirea serviciilor în textul legii există confuzia că sunt subvenționate unitățile de asistență socială, și nu prestarea serviciilor. Nespecificarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pe muncă plătită, a societății noastre” (Goffman, 2005, p. 22). Raționamentul său se fondează pe observația că stimulentele utilizate pentru a-i determina pe instituționalizați să muncească au altă semnificație decât în afara instituției, dat fiind faptul că instituția totală organizează satisfacerea tuturor necesităților acestora. Faptul că în unele cazuri munca prestată de către instituționalizat este plătită de către instituție nu modifică datele problemei, pentru că modul în care instituționalizatul cheltuiește banii astfel obținuți este controlat de instituție. „În organizarea obișnuită a vieții în societatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în care este munca percepută în lagărele de muncă propriu-zise și în închisorile în care munca este obligatorie (închisorile naziste și comuniste constituie, fără îndoială, cele mai semnificative exemple). Pe de altă parte, este adevărat că, indiferent de situație, organizarea satisfacerii trebuințelor și controlul exercitat de către administrație asupra modului în care cheltuiește deținutul banii primiți (la care se adaugă reținerea unor sume de către instituție) constituie factori ce resemnifică într-o anumită măsură munca deținutului. Nu avem informații despre cercetări semnificative pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în același timp, se pot avansa câteva ipoteze în legătură cu avantajele posibilității de a presta o muncă: deținutul are posibilitatea să scape de ritmul monoton al vieții de detenție, de senzația de „irosire” a timpului; sumele obținute pot fi utilizate pentru satisfacerea altor necesități decât cele minime (care cad în sarcina administrației), aspect foarte important în cazul deținuților care provin din familii cu posibilități materiale reduse (teoretic, numărul anumitor „adaptări secundare” ar trebui să scadă); poate cel mai important, elliberarea condiționată ar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
primi vizite și cel de a primi bunuri și sume de bani. Nu întâmplător aceste drepturi sunt utilizate de către personalul administrației și sub formă de recompensă: ele reprezintă principala punte de legătură cu lumea de după zidurile penitenciarului și sursa de satisfacere a trebuințelor într-o manieră cât de cât apropiată de cea utilizată de către deținut în lumea de afară (recompensele și privilegiile nu sunt altceva, după Goffman, decât elemente obișnuite în lumea din afara instituției totale). Cum penitenciarul organizează satisfacerea trebuințelor în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sursa de satisfacere a trebuințelor într-o manieră cât de cât apropiată de cea utilizată de către deținut în lumea de afară (recompensele și privilegiile nu sunt altceva, după Goffman, decât elemente obișnuite în lumea din afara instituției totale). Cum penitenciarul organizează satisfacerea trebuințelor în mod birocratic (cu excepția sărbătorilor, când se organizează simulacre ale festivităților din lumea de afară, penitenciarul oferă atât cât trebuie pentru satisfacerea minimală a trebuințelor), bunurile primite din afară îi permit deținutului să-și satisfacă anumite plăceri, inaccesibile în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
privilegiile nu sunt altceva, după Goffman, decât elemente obișnuite în lumea din afara instituției totale). Cum penitenciarul organizează satisfacerea trebuințelor în mod birocratic (cu excepția sărbătorilor, când se organizează simulacre ale festivităților din lumea de afară, penitenciarul oferă atât cât trebuie pentru satisfacerea minimală a trebuințelor), bunurile primite din afară îi permit deținutului să-și satisfacă anumite plăceri, inaccesibile în alt mod. Arătam anterior că respectarea regulilor penitenciarului, „buna conduită” și participarea la activitățile socioeducative sunt considerate, prin intermediul unui proces de transfer al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
listei de abateri disciplinare reflectă esența așteptărilor pe care le are personalul față de deținuți. Majoritatea abaterilor disciplinare se referă la eventualele comportamente prin care sunt afectate exercitarea funcției de supraveghere (punctele a, c, e din proiectul de lege) sau organizarea satisfacerii în mod birocratic a trebuințelor masei de deținuți. Dacă în centrul sistemului de recompense buna comportare, „participarea la activitățile socioeducative, în general eforturile de reintegrare, ocupau un loc central, în lista abaterilor disciplinare acestea ocupă o poziție periferică. Singura abatere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
reală este un motiv întâlnit în nevrozele infantile. Aceste prime două motive ale apărării au în comun faptul că, apărându-se, eul se supune principiului realității. Presupunând că, în ciuda opoziției supraeului sau a lumii exterioare, pulsiunea ajunge să își găsească satisfacerea, s-ar înregistra mai întâi o senzație de plăcere, întrucât satisfacerea unui instinct este întotdeauna plăcută la început. Mai târziu însă, sentimentele de culpabilitate generate de inconștient sau legate de pedepsele aplicate de lumea exterioară produc repulsie. În ambele cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]