2,176 matches
-
reflectă absolutul, nu se mai află în corespondență cu o cetate divină, cu o societate perfectă, cu un model ceresc. Poate că această atitudine implică un scepticism zdravăn instalat în instituțiile și în conștiința omului tîrziu modern. Dar e un scepticism sănătos, lucid, căci el înseamnă refuzul de a obiectiva politic suveranitatea absolută, de a asocia transcendența cu categoria de putere implicată de politic. Dacă inversăm perspectiva, obținem de aici un beneficiu spiritual important. Laicitatea ne ferește să gîndim divinul potrivit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
omului modern, înțeles în primul și în primul rând ca proprietar al propriei sale persoane. Diferențele dintre cele două teorii provin mai ales din semnificația pe care ele au dat-o noțiunii de persoană, una fiind bazată pe materialism și scepticism moral, cealaltă pe un fel de radicalism și optimism puritan: "Locke nu era pregătit să meargă atât de departe precum Hobbes. Pentru amândoi, acumularea nelimitată era moralmente justificată; dar, pentru că Hobbes a redus complet societatea la o piață, el nu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
este, pentru Hobbes, un simplu mod de a reprezenta in foro interno caracterul necesar al unei comenzi care vine din foro externo. Pentru a face din conștiință mai mult decât o opinie este necesar, în primul rând, să se depășească scepticismul moral și să se admită că oamenii pot avea intuiții morale. În al doilea rând, trebuie să se recunoască faptul că și ceilalți oameni au "opinii" asemănătoare. Realizarea acestor condiții ar presupune fie acceptarea empirică a tradiției și întemeierea drepturilor
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și ipostaza marcată de cotidianitate a publicistului. Constatăm conlucrarea poet-gînditor (nu doar) într-o construcție precum Egipetul, unde semnele invocate în discursul poetic dezvăluie în fond o anagramă a spiritului: piramidă, idolatru, mag, faraon, gintă ș.a., țesătura fiind una a scepticismului consanguin cunoscutelor motive vanitas vanitatum și carpe diem. Și cum drumul lui Eminescu prin alte culturi e calea geniului spre sine, vedem în itinerariul de aici o regresie spre origini, acolo unde se petrece adevărata regăsire de sine, iar lectura
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ceea ce Cioran numește inocența primordială și intrarea acesteia în timp a fost generată de nemulțumirea față de Dumnezeu (care i-a dăruit ignoranța), de cunoaștere, de îndoiala de sine. A urmat pînă azi o lungă perioadă a decăderii, cu milenii de scepticism și minte limpede, cu cîteva roluri existențiale fundamentale jucate de personaje (în esența lor, niște marionete, ca și restul ființelor, crede filosoful), cum ar fi: barbarul, omul civilizat, demonul (purtător de rău, întruchipare cu o pletoră semantică de neignorat, dacă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
iremediabil dezamăgit. "Blazarea, îndoiala și dezabuzarea sînt cancerul ființei noastre naționale. Românul nici nu crede orb în ceva, nici nu neagă fanatic, ci se îndoiește sistematic de toate făcîndu-și din elasticitate o virtute"144. (Parcă e aici, în matrița acestui scepticism în cheia lui nici-nici, un mod inversat al gîndirii duble de care va vorbi, în 1984, Orwell.) Cea mai intensă decepție venea însă dinspre intelectuali și oameni politici, primii nefiind decît niște "diletanți și domnișori ai spiritului", un fel de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pentru a aminti doar cîțiva dintre cei ce au făcut diagnoza românității (pe care o purtăm cu noi peste tot în Europa). Cum spunea Mihai Ralea, "atitudinea celor mai mulți dintre români față de evenimentele și lucrurile noastre oscilează egal de vinovat între scepticism și grandomanie" (v. Scrieri, vol. 7, 1989, p. 131). Și dacă noi ne privim, de cele mai multe ori, într-un asemenea registru, de ce să ne mai surprindă plăcerea avidă, de tot tabloidizată, cu care ne înfățișează o parte din media occidentală
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nu putem cunoaște aceste entități. El pleacă de la anumite considerații cu privire la capacitățile epistemice umane și la măsura în care acestea ne pot furniza o cunoaștere a obiectelor matematice (abstracte) așa cum ne sunt ele date pe calea negației și își manifestă scepticismul cu privire la această cunoaștere. Ne oferă această cale o distincție clară între obiectele abstracte și cele concrete? Pentru a face asta, trebuie să fie cazul că trăsăturile negative atribuite entităților abstracte sunt satisfăcute de toate aceste entități și de nici un obiect
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
protejarea lor, a apelor, a solurilor, a aerului și nimeni nu are dreptul sa ia ce ni se cuvine tuturor, Natura curată! Nu voi prezenta schițe sau desene ale descrierilor de mai jos din motive ce țin de un cvasi scepticism personal dar conceptual va fi cu siguranță Înțeles de către corpul ingineresc și tehnic. Instalația ce propun a fi luată În vedere de către persoanele interesate din domeniul construcțiilor de mașini și utilaje precum și de către societăți ce apără natura și ecosistemele naturii
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Ioan ROBU-ȘTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93116]
-
ce provoacă formula putere-repre-sivitate, proprie tezei dominării"703. Forma specială a criticii lui Foucault, apreciază McKerrow, poate fi apropriată cu succes din perspectiva retoricii critice. Atâta timp cât "munca profundei transformări"704 își găsește atmosfera propice, cea a "criticismului permanent" sau a "scepticismului nelimitat"705, critica libertății nu are în vedere vreun obiectiv predeterminat. Dimpotrivă. Rezultatele criticii sunt mereu provizorii, nesatisfăcătoare în sine, întrucât "noile relații sociale care emerg dintr-o reacție la un demers critic constituie ele însele noi forme de putere
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în vedere vreun obiectiv predeterminat. Dimpotrivă. Rezultatele criticii sunt mereu provizorii, nesatisfăcătoare în sine, întrucât "noile relații sociale care emerg dintr-o reacție la un demers critic constituie ele însele noi forme de putere"706, care, ca atare, devin prerogativul scepticismului într-o formulă a sa reînnoită. Ray McKerrow remarcă faptul că scepticismul lui Foucault se diferențiază radical de cel al lui Rene Descartes sau al lui David Hume, întrucât întreprinderile transformatoare ale lui Foucault nu sfârșesc niciodată în regimul futilității
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în sine, întrucât "noile relații sociale care emerg dintr-o reacție la un demers critic constituie ele însele noi forme de putere"706, care, ca atare, devin prerogativul scepticismului într-o formulă a sa reînnoită. Ray McKerrow remarcă faptul că scepticismul lui Foucault se diferențiază radical de cel al lui Rene Descartes sau al lui David Hume, întrucât întreprinderile transformatoare ale lui Foucault nu sfârșesc niciodată în regimul futilității. Filosofia lui Foucault își propune libertatea de a se sustrage, în mod
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
să ne păstram libertatea, demers posibil atâta timp cât nu contribuim la proliferarea formelor de existență, cunoaștere și putere pe care cei din jur le consideră, pur și simplu, de la sine înțelese. În același timp, ne previne McKerrow, nu trebuie să înțelegem scepticismul lui Foucault ca pe o formă de perfecționism intelectual, înregimentat într-o "structură normativă particulară"710. Pe de altă parte, criticismul permanent al lui Foucault nu trebuie confundat nici cu anarhismul: "pur și simplu, nu privilegiază nici una dintre opțiunile pe
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
mai puțin polemică și partizană, a psihologiei sociale și culturale a intelectualității umaniste, din perioada dictaturii, este să recunoaștem încă destul de dificilă. în ce măsură, și mai ales în ce mod, a fost ea efectiv rezistentă, fie și prin cultură? Un mare scepticism este nu numai permis, dar adesea chiar obligatoriu. Un observator din ultima generație malițios, foarte distant, extrem de critic, dar și de lucid (am numit-o pe Alina Mungiu) a pus, cred, diagnosticul cel mai exact. Tabloul său nu este deloc
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ale occidentului: spiritul universal (Hegel! Noica!), semiologia, zenul (asiatismul! Eliade însuși!), televiziunea, limba universală (Cioran! care nu concepe culturi exprimate în limbi periferice), Istoria, semantica și sociologia (tot structuralismul!)"255. Opunându-se îndoielii sistematice a apostaților tovarăși ai doctorului Martin, scepticismului lor, Dumitru amintește de fervoarea religioasă a primilor creștini ("Să vă dea Dumnezeu noroc, doctore Martin... Dar degeaba încercați să mă speriați dumneavoastră cum că Dumnezeu ar trage să moară") care "rușinează" pe "ritorii cei mult grăitori" "zadarnici în cuvinte
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sa despre raționalitatea transversală. În cartea Resursele raționalității, Schrag reia ideea kantiană a unei critici a rațiunii, refăcând, într-un alt context, demersul dual al acestuia: de respingere a rațiunii, față de metafizica dogmatică, respectiv de apărare a rațiunii, față de acuzele scepticismului 823. Miza criticii sale este depășirea celor două poziții filosofice extreme care se înfruntă la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul celui următor, modernismul și postmodernismul. "În pragul secolului al XXI-lea, asistăm la lupta dintre titanii modernității și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asumare a răspunderii se întrețes pe întreaga planetă. Deși lucrurile par simple, nu este chiar așa la nivelul politicilor. Nigel Dower 368 propune trei abordări ale eticii mediului din perspectiva eticii globale. Le discut în continuare dintr-o perspectivă personală. Scepticismul internațional și relativismul. Scepticii sunt realiști și susțin că nu există moralitate în relațiile internaționale, iar relativiștii susțin că nu există datorii globale. Problemele protecției mediului înconjurător nu schimbă nimic fundamental în relațiile internaționale. Regulile și legile dreptului internațional sunt
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este posibilă o ordine care să maximizeze avantajele pentru fiecare stat în parte. Deși nu este obligatoriu în principiu ca în relațiile internaționale să existe întotdeauna cineva care pierde, ceea ce s-a întâmplat până acum în lumea reală îndeamnă la scepticism. Desigur, faptul că până acum lucrurile s-au petrecut într-un anumit fel nu este din punct de vedere epistemologic un temei pentru a crede că ele se vor desfășura asemănător în viitor, dar o atitudine realistă nu încurajează scenariile
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Robert Dish (ed.), The Ecological Conscience: Values for Survival, Prentice-Hall, Inc., Englewood Cliffs, N. J., 1970. 6 Vezi Anthony Weston (ed.), An Invitation to Environmental Philosophy, Oxford University Press, New York, Oxford, 1999, pp. 49-50. Unii intelectuali vor întâmpina cu un scepticism pronunțat alarma ecologistă, însă nu este scopul meu aici să intru în polemică cu scepticii acestui domeniu. 7 Edgar Morin, L'an I de l'ére écologique: la Terre dépend de l'homme qui dépend de la Terre. Et dialogue avec
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
crede că navigînd mereu spre vest se poate ajunge, pe un drum mai scurt, pe continentul asiatic și la nemaipomenitele lui bogății. El caută deci să ajungă în Japonia (Cipangu) prin Oceanul Atlantic. Expus regelui Portugaliei, proiectul său este primit cu scepticism. În schimb, Isabella de Castilia se lasă convinsă. După șase ani de negocieri, aceasta îi dă lui Columb, în aprilie 1492, aprobarea să-și organizeze expediția, îi oferă titlurile de amiral și de vicerege al teritoriilor ce le va descoperi
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mai greu decît odinioară, această sărăcie determină apariția azilelor și a spitalelor pentru săraci. Dar revoltele provocate de foamete sau de impozite se înmulțesc în toată Europa, urmate de represiuni severe. Acest nou climat face să domnească o atmosferă de scepticism (ilustrat mai ales de Montaigne) care pune capăt umanismului. Accentuarea particularismelor naționale pune problema caracterului universal al culturii în favoarea culturilor și limbilor naționale. Această perioadă de fărîmițări și de tulburări își găsește mijlocul de exprimare în stilul baroc. Apărut din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
bazele unei științe ale cărei concluzii să fie legate de experiență, iar dorința de a cunoaște mai bine mesajul evanghelic a sfîrșit prin extinderea ereziilor și distrugerea unități lumii creștine. În a doua jumătate a secolului, optimismul este înlocuit cu scepticismul. Caracteristice noii epoci, Eseurile lui Montaigne exprimă o îndoială profundă asupra adevărurilor infailibile și asupra certitudinilor cunoașterii. Acestea scot în evidență preferința pentru o înțelepciune care constă în a te resemna în fața neputinței spiritului uman, în a lua în considerație
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se recunosc discipoli ai lor etc. s? sesiz?m mai lesne fluctua?ia importan?ei unei �orient?ri�, a unui �curent�, sau unei �?coli� (Sorokin a determinat �n acest fel fluctua?ia �n timp a empirismului, ra?ionalismului, misticismului, criticismului, scepticismului, fideismului). Am putea determina mai adecvat �n acest fel: Ar fi important s? cunoa?tem, de asemenea, institu?iile, organiza?iile sociologilor, �climatul� �n care s-a f?cut sociologie �n diferite epoci, rela?iile sociologiei cu politicul, cu puterea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
neasc? nu a r?mas neschimbat? dup? difuzarea ideilor c?rturarilor. Dac? am prezenta � sine îra et studio � multitudinea ideilor despre societate, om ?i comportamentul lui emise �n trecut la noi, am riscă s? fim acuză?i c? gener?m scepticism �n privin?a �rolului ideilor �n societate� (�n sensul c? ?i la noi au fost emise multe idei, dar pu?ine au dat roadele scontate). M? gr?besc s? previn astfel de acuză?îi ar?ț�nd c? cele mai multe idei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aceleia a lui Condorcet din care se ?i inspir?, este de a ?ți pentru a ac?iona, de a reg�ndi politică plec�nd de la cunoa?tere. Eforturile lor de a cultiva metodele riguroase ?i de a �ntre?ine un scepticism critic fă?? de ideile ?i de valorile cel mai bine stabilite se clarific? prin lucr?rile de epistemologie ?i filosofia ?tiin?elor (Destutt de Tracy), de medicin? (Cabanis), studiul Orientului (Volney) sau al istoriei (Daunou, organizatorul Arhivelor Fran?ei la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]