KorAP: Find »[drukola/base=schizofrenie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...132 >

3,288 matches

Corola-website/Law/202169_a_203498

Patologie psihiatrică asociată consumului de droguri 1. Schizofrenie 2. Tulburare afectivă 3. Tulburare de personalitate de tip antisocial 4. Tulburare de personalitate de tip borderline 5. Tulburare de personalitate de tip polimorf 6. Tulburare de personalitate de tip emoțional-instabilă 7. Schizofrenie și alte tulburări psihotice 8. Alte tipuri de tulburări de personalitate 9. Altele 10. Nu 25. Asigurare de sănătate 1. Da 2. Nu 26. Statutul profesional principal în momentul admiterii la tratament 01. Cu contract pe perioadă nedefinită sau liber-profesionist

REGULAMENT din 28 iulie 2005 (*actualizat*) de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/202169_a_203498]
Corola-website/Law/227422_a_228751

Articolul 1 Se aprobă ghidurile de practică medicală pentru specialitățile psihiatrie și psihiatrie pediatrică, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, după cum urmează: a) Ghid de farmacoterapie în schizofrenie și ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă - anexa nr. 1; ... b) Ghiduri terapeutice pentru psihiatria pediatrică - anexa nr. 2. ... Articolul 2 Anexele vor putea fi accesate pe site-ul Ministerului Sănătății, la adresa www.ms.ro, rubrica "Ghiduri clinice". Articolul 3

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
din specialitățile implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 5 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sănătății, Cseke Attila București, 5 octombrie 2010. Nr. 1.283. Anexa 1 GHID DE FARMACOTERAPIE ÎN SCHIZOFRENIE GHID DE FARMACOTERAPIE ÎN TULBURAREA DEPRESIVĂ Prezentele protocoale au fost întocmite de: Prof. univ. dr. Tudor UDRIȘTOIU - U.M.F. Craiova, Președintele Societății Române de Psihiatrie Biologică și Psihofarmacologie; Prof. univ. dr. Dragoș MARINESCU - U.M.F. Craiova, Vicepreședintele Societății Române de Psihiatrie Biologică

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
NIREȘTEAN - U.M.F. Târgu Mureș; Prof. univ. dr. Ioana MICLUȚIA - U.M.F. Iuliu Hațieganu Cluj Napoca; Prof. univ. dr. Roxana CHIRIȚĂ - U.M.F. Gr. T. Popa Iași; Conf. univ. dr. Cristinel ȘTEFĂNESCU - U.M.F. Gr. T. Popa Iași. 1 martie 2010 GHID DE FARMACOTERAPIE ÎN SCHIZOFRENIE Se propune un protocol de farmacoterapie pentru schizofrenie, care să respecte principiile generale ale medicinei bazate pe dovezi ("Evidence based medicine"). Protocolul se aplică pacienților peste 17 ani și are scopul să îndrume și nu să limiteze judecata și experiența

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
MICLUȚIA - U.M.F. Iuliu Hațieganu Cluj Napoca; Prof. univ. dr. Roxana CHIRIȚĂ - U.M.F. Gr. T. Popa Iași; Conf. univ. dr. Cristinel ȘTEFĂNESCU - U.M.F. Gr. T. Popa Iași. 1 martie 2010 GHID DE FARMACOTERAPIE ÎN SCHIZOFRENIE Se propune un protocol de farmacoterapie pentru schizofrenie, care să respecte principiile generale ale medicinei bazate pe dovezi ("Evidence based medicine"). Protocolul se aplică pacienților peste 17 ani și are scopul să îndrume și nu să limiteze judecata și experiența clinicianului. Schizofrenia este o afecțiune psihiatrică majoră, multisistemică

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
propune un protocol de farmacoterapie pentru schizofrenie, care să respecte principiile generale ale medicinei bazate pe dovezi ("Evidence based medicine"). Protocolul se aplică pacienților peste 17 ani și are scopul să îndrume și nu să limiteze judecata și experiența clinicianului. Schizofrenia este o afecțiune psihiatrică majoră, multisistemică, cu un suport neurobiologic conturat, caracterizându-se prin afectarea întregii personalități. Principalele simptome întâlnite în schizofrenie pot fi grupate în simptome pozitive (delir, halucinații), simptome negative (aplatizarea afectivă, apatie, hipobulie), alterare cognitivă, simptome depresive

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
aplică pacienților peste 17 ani și are scopul să îndrume și nu să limiteze judecata și experiența clinicianului. Schizofrenia este o afecțiune psihiatrică majoră, multisistemică, cu un suport neurobiologic conturat, caracterizându-se prin afectarea întregii personalități. Principalele simptome întâlnite în schizofrenie pot fi grupate în simptome pozitive (delir, halucinații), simptome negative (aplatizarea afectivă, apatie, hipobulie), alterare cognitivă, simptome depresive, manifestări comportamentale de tipul agitației psihomotorii sau inhibiției psihomotorii. Se consideră că maladia prezintă o mare heterogenitate simptomatologică, corelată cu modele neurobiologice

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
risc de mortalitate ridicat, cu costuri de îngrijire semnificativ crescute. Riscul evoluției de proastă calitate este direct proporțional cu slaba calitate a remisiunilor, iar evoluția cronică se corelează cu episoadele multiple și cu scăderea aderenței și complianței la tratament. Evoluția schizofreniei este dependentă de menținerea integrității și funcționalității structurilor cerebrale și păstrarea neuroprotecției. Modificările structurale cerebrale decelabile neuroimagistic anticipează disconectivitatea și rezistența terapeutică. Antipsihoticele din prima generație (neurolepticele) scad semnificativ neuroprotecția, comparativ cu antipsihoticele din a doua generație (Liebermann, 2004). În

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
neuroprotecției. Modificările structurale cerebrale decelabile neuroimagistic anticipează disconectivitatea și rezistența terapeutică. Antipsihoticele din prima generație (neurolepticele) scad semnificativ neuroprotecția, comparativ cu antipsihoticele din a doua generație (Liebermann, 2004). În ultimii ani au fost elaborate o serie de ghiduri pentru tratamentul schizofreniei și au fost propuși algoritmi terapeutici. Scopurile principale ale unui ghid terapeutic sunt de a evalua rolul specific al fiecarui agent farmacologic în tratamentul și managementul schizofreniei, integrarea datelor din literatura de specialitate având la baza în special rezultatele din

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
2004). În ultimii ani au fost elaborate o serie de ghiduri pentru tratamentul schizofreniei și au fost propuși algoritmi terapeutici. Scopurile principale ale unui ghid terapeutic sunt de a evalua rolul specific al fiecarui agent farmacologic în tratamentul și managementul schizofreniei, integrarea datelor din literatura de specialitate având la baza în special rezultatele din studiile clinice randomizate, date farmaco-economice, evaluari tip cost-eficienta pe termen mediu și lung. În toate ghidurile elaborate începând cu anii '90 există un patern comun, de a

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
colaborări strânse cu familia acestuia, formularea planurilor de tratament pe termen scurt și lung, asigurarea asistenței adecvate de menținere și urmărire a pacientului în comunitate și adaptarea scopurilor tratamentului în contextul comunității în care are loc tratamentul. DATE EPIDEMIOLOGICE Incidența schizofreniei este foarte diferită în diverse studii, având ca limite extreme 50 și 250 la zece mii. Prevalența afecțiunii se situează în jurul cifrei de 1 %. Pe sexe, distribuția schizofreniei este cvasiegală. Date epidemiologice recente corelate cu studii de neuropsihologie evidențiază faptul că

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
scopurilor tratamentului în contextul comunității în care are loc tratamentul. DATE EPIDEMIOLOGICE Incidența schizofreniei este foarte diferită în diverse studii, având ca limite extreme 50 și 250 la zece mii. Prevalența afecțiunii se situează în jurul cifrei de 1 %. Pe sexe, distribuția schizofreniei este cvasiegală. Date epidemiologice recente corelate cu studii de neuropsihologie evidențiază faptul că tulburările cognitive și unele disabilități și simptome negative preced cu mult timp debutul clinic, primul episod evidențiindu-se mai ales prin simptomatologia pozitivă. Debutul se situează în

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
cognitive și unele disabilități și simptome negative preced cu mult timp debutul clinic, primul episod evidențiindu-se mai ales prin simptomatologia pozitivă. Debutul se situează în majoritatea cazurilor înaintea vârstei de 30 de ani. Pornind de la modelul propus de Crow (schizofrenie pozitivă și negativă), Eaton - 1996, grupează factorii de vulnerabilitate neurobiologică în două surse: ● sursa A - corelată probabil cu factori genetici, non-lezională cerebrală, are o distribuție uniformă, cu un risc de boală apreciat la 2,5 % din populația ce trăiește sub

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
și negativă), Eaton - 1996, grupează factorii de vulnerabilitate neurobiologică în două surse: ● sursa A - corelată probabil cu factori genetici, non-lezională cerebrală, are o distribuție uniformă, cu un risc de boală apreciat la 2,5 % din populația ce trăiește sub "spectrul schizofreniei" - schizofrenia fără modificări structurale cerebrale cu conectivitate conservată. ● sursa B - afectează 0,2 % din populația generală. Andreasen - 1994, aprecia prevalența sa la 20-50 % din totalul cazurilor de schizofrenie. Această sursă este considerată ca fiind corelată cu factori de agresiune cerebrală

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
negativă), Eaton - 1996, grupează factorii de vulnerabilitate neurobiologică în două surse: ● sursa A - corelată probabil cu factori genetici, non-lezională cerebrală, are o distribuție uniformă, cu un risc de boală apreciat la 2,5 % din populația ce trăiește sub "spectrul schizofreniei" - schizofrenia fără modificări structurale cerebrale cu conectivitate conservată. ● sursa B - afectează 0,2 % din populația generală. Andreasen - 1994, aprecia prevalența sa la 20-50 % din totalul cazurilor de schizofrenie. Această sursă este considerată ca fiind corelată cu factori de agresiune cerebrală (factori

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
de boală apreciat la 2,5 % din populația ce trăiește sub "spectrul schizofreniei" - schizofrenia fără modificări structurale cerebrale cu conectivitate conservată. ● sursa B - afectează 0,2 % din populația generală. Andreasen - 1994, aprecia prevalența sa la 20-50 % din totalul cazurilor de schizofrenie. Această sursă este considerată ca fiind corelată cu factori de agresiune cerebrală (factori de neurodezvoltare sau factori de vulnerabilitate primară neurobiologică și biochimică) - schizofrenia cu modificări structurale cerebrale și disconectivitate primară. Schizofrenia cu modificări structurale cerebrale și disconectivitate primară este

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
0,2 % din populația generală. Andreasen - 1994, aprecia prevalența sa la 20-50 % din totalul cazurilor de schizofrenie. Această sursă este considerată ca fiind corelată cu factori de agresiune cerebrală (factori de neurodezvoltare sau factori de vulnerabilitate primară neurobiologică și biochimică) - schizofrenia cu modificări structurale cerebrale și disconectivitate primară. Schizofrenia cu modificări structurale cerebrale și disconectivitate primară este sugerată de o serie de constatări: ● Anamneză pozitivă pentru traumatisme obstetricale și manifestări de tip hipoxic intra-, peri- și postnatal; Prezența manifestărilor convulsive nonepileptice

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
prevalența sa la 20-50 % din totalul cazurilor de schizofrenie. Această sursă este considerată ca fiind corelată cu factori de agresiune cerebrală (factori de neurodezvoltare sau factori de vulnerabilitate primară neurobiologică și biochimică) - schizofrenia cu modificări structurale cerebrale și disconectivitate primară. Schizofrenia cu modificări structurale cerebrale și disconectivitate primară este sugerată de o serie de constatări: ● Anamneză pozitivă pentru traumatisme obstetricale și manifestări de tip hipoxic intra-, peri- și postnatal; Prezența manifestărilor convulsive nonepileptice (convulsii febrile, modificări EEG de tip iritativ); ● Semne

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
și manifestări de tip hipoxic intra-, peri- și postnatal; Prezența manifestărilor convulsive nonepileptice (convulsii febrile, modificări EEG de tip iritativ); ● Semne neurologice minime (piramidale, extrapiramidale și cerebeloase) existente anterior instituirii medicației antipsihotice. Utilizarea antipsihoticelor din prima generație la pacienții cu schizofrenie cu modificări structurale cerebrale și disconectivitate primară amplifică semnificativ riscul efecte secundare serioase de tip neurologic (diskinezie tardivă, parkinsonism, evoluție pseudodemențială) ARGUMENTE NEUROBIOLOGICE ȘI PSIHOFARMACOLOGICE 1. Factori de neurodezvoltare. Principalii factori de neurodezvoltare sunt traumatismele obstetricale, suferințele fetale, sezonalitatea și

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
glutamat. Studii de neuroimagistică MRI și CT au evidențiat disconectivitatea verticală între circuitele corticale și subcorticale, fiind implicate predominant cortexul prefrontal, nucleii talamici și cerebelul. Această perturbare a conectării circuitelor cortico-subcorticale a fost definită drept dismetrie cognitivă, tulburare primară în schizofrenie (Andreasen, 1998), caracterizată prin dificultăți de selectare, procesare, coordonare și răspuns ale informației. Rolul talamusului în stabilirea conexiunilor între etajul cortical și cel subcortical ocupă un loc central în cercetările actuale. Deficitul cognitiv din schizofrenie a fost corelat și cu

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
dismetrie cognitivă, tulburare primară în schizofrenie (Andreasen, 1998), caracterizată prin dificultăți de selectare, procesare, coordonare și răspuns ale informației. Rolul talamusului în stabilirea conexiunilor între etajul cortical și cel subcortical ocupă un loc central în cercetările actuale. Deficitul cognitiv din schizofrenie a fost corelat și cu disfuncția de coordonare între emisferele cerebrale, mai ales pentru funcțiile mnezice. Suportul neurobiologic al acestei asimetrii neurostructurale s-ar datora în schizofrenie unei alterări selective a zonelor temporoparietale din cele două emisfere. Cutting - 1994, sugerează

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
și cel subcortical ocupă un loc central în cercetările actuale. Deficitul cognitiv din schizofrenie a fost corelat și cu disfuncția de coordonare între emisferele cerebrale, mai ales pentru funcțiile mnezice. Suportul neurobiologic al acestei asimetrii neurostructurale s-ar datora în schizofrenie unei alterări selective a zonelor temporoparietale din cele două emisfere. Cutting - 1994, sugerează că disfuncționalitatea emisferului stâng în schizofrenie ar fi o consecință a incapacității emisferului drept de a funcționa la întreaga capacitate, cu diminuare evidentă și alterare funcțională și

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
disfuncția de coordonare între emisferele cerebrale, mai ales pentru funcțiile mnezice. Suportul neurobiologic al acestei asimetrii neurostructurale s-ar datora în schizofrenie unei alterări selective a zonelor temporoparietale din cele două emisfere. Cutting - 1994, sugerează că disfuncționalitatea emisferului stâng în schizofrenie ar fi o consecință a incapacității emisferului drept de a funcționa la întreaga capacitate, cu diminuare evidentă și alterare funcțională și structurală a balanței interemisferice. Alte asimetrii neurostructurale evidențiate în schizofrenie: ● Atrofii și aplazii de tip focal la nivelul emisferului

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
emisfere. Cutting - 1994, sugerează că disfuncționalitatea emisferului stâng în schizofrenie ar fi o consecință a incapacității emisferului drept de a funcționa la întreaga capacitate, cu diminuare evidentă și alterare funcțională și structurală a balanței interemisferice. Alte asimetrii neurostructurale evidențiate în schizofrenie: ● Atrofii și aplazii de tip focal la nivelul emisferului stâng; ● Ventriculomegalie predominant stângă; ● Reducerea densității emisferului stâng; Alterarea structurală și funcțională a lobului temporal stâng; ● Reducerea volumului substanței cenușii și albe, localizate în lobul temporal stâng, mai ales la nivelul

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
glutamatergice accentuate. Acest tip de apoptoză are drept țintă nivelul hipocampal și parahipocampal precum și nucleii talamici, generând amplificarea deficitelor cognitive primare și a rezistenței terapeutice. 3. Factorii neurobiochimici Anomaliile de neurochimie cerebrală constituie o verigă importantă a vulnerabilității biologico-genetice în schizofrenie, iar descifrarea acestora a determinat apariția principalelor clase de medicamente cu acțiune antipsihotică. Ulterior, studii de psihofarmacologie clinică au validat strategiile terapeutice în relație directă cu criteriul adecvanței. Cele mai cunoscute ipoteze biochimice în schizofrenie sunt: a. Ipoteza dopaminergică. Plecând

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]