4,338 matches
-
mezosternului prezintă o bordură extrem de fină. Marginile laterale ale mezo și metasternului au o punctuație mai accentuată. Marginea externă a tibiilor anterioare cu un dinte median lățit, iar vârfurile tibiilor sunt oblic trunchiate prevăzute cu un dințișor apical mic. Sub scoarța și în lemnul arborilor bătrâni îndeosebi de stejar, precum și în furnicarele de Lasius fuliginosus, brunneus și Formica rufa. l=1-1,5 mm. (Pl. VI, fig.5 ) 2 Abraeus granulum Erichson (punctatissimus Reitter) Punctuația elitrelor mai deasă și mai accentuată comparativ
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
bătrâni îndeosebi de stejar, precum și în furnicarele de Lasius fuliginosus, brunneus și Formica rufa. l=1-1,5 mm. (Pl. VI, fig.5 ) 2 Abraeus granulum Erichson (punctatissimus Reitter) Punctuația elitrelor mai deasă și mai accentuată comparativ cu punctuația pronotului. Sub scoarța copacilor și sub frunzele căzute. Semnalată numai în Transilvania. l=1,2-1,5 mm. 3 Abraeus parvulus Aubé (perparvulus Mars). Punctuația elitrelor dublă. În lemnul arborilor bătrâni. Citată numai în Ardeal. l=1,2-1,5 mm. 2 Subfamilia Saprininae Partea
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
luate împreună sunt mai lungi decât late, ușor îngustate posterior. Jumătatea anterioară a elitrelor fără strii discale. Propigidiul prezintă o punctuație fină. Marginile prosternului cu o bordură dublă, iar marginea anterioară a mezosternului este lipsită de o bordură vizibilă. Sub scoarța esențelor de foioase, îndeosebi de plop. l=2,5-3,5 mm. (Pl. VII, fig.8) ♂ Baza pigidiului cu câteva puncte adâncite. 17 Genul Paromalus Erichson Corpul îngustat, oval-alungit și convex, uneori cu marginile laterale paralele. Clipeul este delimitat de o
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pronotul prezintă o punctuație mai deasă și mai accentuată. Elitrele sunt ușor îngustate posterior și dispun de puncte accentuate dese. Sunt prezente 2-3 strii discale puternic scurtate. Prosternul este lipsit de strii, iar mezosternul dispune de o bordură completă. Sub scoarța coniferelor în galeriile de ipide. l=1,6-2,5 mm. (Pl. VII, fig.9 ) 2 Paromalus flavicornis Herbst Negru lucios, cu antenele și picioarele roșii. Se deosebește de specia precedentă prin forma corpului care este îngustată anterior și posterior, fiind
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
l=1,6-2,5 mm. (Pl. VII, fig.9 ) 2 Paromalus flavicornis Herbst Negru lucios, cu antenele și picioarele roșii. Se deosebește de specia precedentă prin forma corpului care este îngustată anterior și posterior, fiind lățită în partea mediană. Sub scoarța esențelor de foioase și conifere. l=1,5-2,2 mm. 4 Subfamilia Hololeptinae Cuprinde un singur gen monotipic. 18 Genul Hololepta Paykull în fauna noastră o singură specie. Hololepta plana Sulzer Baza capului are câte o tăietură laterală foarte adâncită
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
epimerele mezosternului fiind bine vizibile. Apofiza prosternului ușor lățită la nivelul coxelor anterioare. Mezosternul scurt cu marginea anterioară concavă. Tibiile anterioare cu un șănțuleț pentru adăpostirea tarselor în forma literei ”S“, iar marginea lor externă prezintă câte 4 zimți. Sub scoarță, cel mai adesea de plop. Specie comună, răspândită în toată țara. l=8-9 mm. (Pl. VIII, fig. 1) 5 Subfamilia Histerinae Partea dorsală glabră, lipsită de peri. Măciuca antenelor este rotundă sau ovală, formată din 4 articole. Capul, corpul și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Corpul oval-alungit, negru cu luciu metalic. Antenele și picioarele roșcat maronii. Întreaga suprafață a elitrelor prezintă strii longitudinale complete. Primul sternit abdominal are de o parte și de alta a coxelor posterioare câte o strie longitudinală adâncită. Insectele trăiesc sub scoarța copacilor. La noi 2 specii. 1.Fiecare elitră are câte 7 strii longitudinale, dintre care primele 2 sunt unite în partea lor anterioară. Fruntea între ochi concavă..................................1 italicus Payk. -.Fiecare elitră numai cu 6 strii longitudinale. Fruntea plană...............2
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
care primele 2 sunt unite în partea lor anterioară. Fruntea între ochi concavă..................................1 italicus Payk. -.Fiecare elitră numai cu 6 strii longitudinale. Fruntea plană...............2 comptus Er. 1 Epierus italicus Paykull (retusus Er., mundus Hampe) Specie meridională întâlnită sub scoarța copacilor. l=3 mm. (Pl. VIII, fig.2) 2 Epierus comptus Erichson (russicus Mars.) în aceleași locuri cu specia precedentă dar mai rară. În fauna României a fost semnalată numai în Banat. l=2-3 mm. 20 Genul Tribalus Erichson în
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
au câte o strie humerală fină și 6 strii dorsale, care uneori pot fi parțial sau total șterse. Adesea stria subhumerală este absentă. Tibiile anterioare prezintă un șanț adâncit în forma literei ”S”. Marginea externă de la toate tibiile zimțată. Sub scoarța copacilor atât în stadiul de adult cât și de larvă. În fauna României 2-3 specii. 1.Elitrele luate împreună sunt puțin mai lungi decât late....................................2 -.Elitrele luate împreună de aproximativ 2 ori mai lungi decât late........................4 2.Corpul
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
au pe marginea externă un singur zimțișor (fig.101b, pag.138). Fiecare elitră prezintă 3-4 strii complete și o singură strie redusă, scurtată....................................................................................3 3.Suprafața elitrelor cu câte 4 strii complete și una rudimentară. Specie extrem de rară, întâlnită sub scoarța copacilor îndeosebi pe plop. Nu a fost găsită în țara noastră, însă prezența ei este posibilă. (3-4 mm).............................(deplanatum Gyll.) -.Fiecare elitră dispune numai de 3 strii complete și una redusă...2 compressum Hbst. 4.Fiecare elitră prezintă 3 strii
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
3 strii interioare, ± scurtate. Stria suturală adesea în întregime ștearsă. Marginea anterioară a mezosternului și marginile laterale ale metasternului au câte o bordură. Marginea externă a tibiilor anterioare, mediane și posterioare prezintă 4, respectiv 3 și 2 zimțișori mici. Sub scoarță de stejar, fag, mesteacăn și arin. l=3-4 mm. (Pl. VIII, fig.4 ) 2 Platysoma compressum Herbst (depressum F.) Corpul aplatizat, cu marginile laterale ± paralele, negru-lucios. Antenele și picioarele roșii sau maronii. Măciuca antenelor roșcată. Marginea anterioară a capului concavă
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și lățită, suprafața capului are o punctuație fină și deasă. Pronotul de aproximativ 1,5 ori mai lat decât lung, cu marginile laterale punctate. Pigidiul și propigidiul prezintă puncte ombilicate dese. Marginile laterale ale metasternului cu o bordură vizibilă. Sub scoarța de molid și fag în galeriile de ipide. Găsită numai în Transilvania. l=3,5-4 mm. 4 Platysoma lineare Erichson Corpul negru, lucios, puternic convex. Antenele și picioarele roșcat-maronii. Măciuca antenelor galben-roșcată. Marginea anterioară a capului ușor concavă, suprafața capului
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
suprafața capului cu o punctuație fină și deasă. Pronotul transvers, dreptunghiular, cu marginile laterale fin punctate. Marginea anterioară a mezosternului dispune de o bordură vizibilă. Pigidiul și propigidiul prezintă o punctuație fină și rară. Semnalată doar în nordul Moldovei, sub scoarța coniferelor. l=3,5-4 mm. (Pl. VIII, fig.5 ) 5 Platysoma ferrugineum Thunberg (angustatum Hoffm.) Asemănătoare cu specia precedentă, dar de dimensiuni mai mici, de care se deosebește prin punctuația mai accentuată a marginilor laterale ale pronotului, pigidiului și a
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Asemănătoare cu specia precedentă, dar de dimensiuni mai mici, de care se deosebește prin punctuația mai accentuată a marginilor laterale ale pronotului, pigidiului și a propigidiului. Marginea anterioară a mezosternului este lipsită de o bordură vizibilă. Specie rară, întâlnită sub scoarța de conifere, fag și stejar. l=2,5-3 mm. 22 Genul Pachylister Lewis Se deosebește de Hister prin talia mai mare, prin mandibulele care sunt inegale și prin conformația pronotului. În fauna României o singură specie. Pachylister inaequalis Olivier (laevus
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
3 discale exterioare mai adâncite în partea lor anterioară și o strie suturală bine conturată (fig.102d, pag.140 ). Pigidiul mat cu marginile puternic punctate. Marginea externă a tibiilor anterioare are 4-5 zimțișori. În ciuperci, compost, pe cleiul întărit de pe scoarța copacilor și pe cadavre. l=5-7 mm. 7 Hister distinctus Erichson Corpul negru. Striile laterale ale pronotului paralele, cea internă nu este ondulată. Elitrele oval-rotunjite, puternic bombate dorsal, prezintă câte 4 strii discale complete. Baza elitrelor cu un rest al
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
străbătut de pante abrupte, înalte de mii de metri, cuprinzând suprafețe de sute de kilometri (se presupune că aceste faleze traversează cratere, ce se crede că s-au format pe parcursul răcirii miezului planetei, ce s-a comprimat, rupând și brăzdând scoarța) nu are nici un satelit cunoscut. * Formarea reliefului S-a constatat că procesul fizic al formării craterelor pe orice corp ceresc cu suprafață solidă din sistemul nostru solar este același, însă configurația craterului depinde și da alți factori, cum ar fi
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
câmpiilor numai pe o singură emisferă, ele au rezultat din revărsări rapide de lavă fluidă, ce s-a solidificat apoi acoperind detalii mai puțin proeminente ale unei istorii anterioare. Nu există cratere vulcanice mari, lava strecurându-se prin fisuri de scoarță, nu din conuri vulcanice și se consideră că vulcanismul de pe această planetă e al fel de vechi ca cel de pe Lună și orice activitate vulcanică să fi încetat în urmă cu patru miliarde de ani. La ora actuală, se consideră
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
din conuri vulcanice și se consideră că vulcanismul de pe această planetă e al fel de vechi ca cel de pe Lună și orice activitate vulcanică să fi încetat în urmă cu patru miliarde de ani. La ora actuală, se consideră că scoarța planetei e formată dintr-o singură bucată, fără fisuri, cu toate că în trecut se presupune că diametrul planetei ar fi suferit o contracție, motiv pentru care s-a încrețit, observându-se unele cutări ale suprafeței. * Ce există în interiorul planetei Mercur ? Știm
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
felul oceanelor, întrucât masa ei aproape egalează masa hidrosferei terestre! Atât pe Terra cât și pe Venus, au existat cantități de bioxid de carbon comparabile într o epocă mai timpurie, dar, pe Pământ, bioxidul de carbon a fost captat în scoarță. Acidul sulfuric e important în interacțiunea dintre atmosfera venusiană și rocile de pe fața planetei; el este prezent într-o formă concentrată, în picăturile ce alcătuiesc straturile noroase, astfel existând cinci învelișuri de nori și ceață pe Venus. Lumina difuză a
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
un amestec de gaz conținând 78% azot și 21% oxigen, restul de 1% alte elemente; nucleu format din fier și nichel, peste care este mantaua ușoară, alcătuită din compuși ai siliciului; mantaua e protejată de un înveliș dur și subțire, scoarță terestră ce reprezintă 2% din volumul terestru, formând scoarța oceanică și continentală; temperatura cea mai ridicată pe Pământ este de +58șC în Libia , iar cea mai scăzută de -89.9 șC în Antarctica; Pământul are un singur satelit: Luna, aflat
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
oxigen, restul de 1% alte elemente; nucleu format din fier și nichel, peste care este mantaua ușoară, alcătuită din compuși ai siliciului; mantaua e protejată de un înveliș dur și subțire, scoarță terestră ce reprezintă 2% din volumul terestru, formând scoarța oceanică și continentală; temperatura cea mai ridicată pe Pământ este de +58șC în Libia , iar cea mai scăzută de -89.9 șC în Antarctica; Pământul are un singur satelit: Luna, aflat la o distanță de 384.400 Km. Accelerația gravitațională
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de milioane de ani aceste planete au fost bombardate cu alte corpuri stâncoase. În urmă cu 4,5 miliarde de ani, planeta noastră era acoperită cu un ocean de lavă incandescentă, lavă ce treptat s-a răcit, a format o scoarță bombardată de meteoriți și comete. Prezența continentelor, oceanelor și atmosferei sărace în oxigen, a permis formarea moleculelor din ce în ce mai complexe, dând naștere la: VIAȚĂ. Prima dată, această viață a apărut în oceane, după mai puțin de un miliard de ani de la
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
În natură există o varietate de oxid salin de fier (Fe3O4), numit magnetită care atrage bucăți de metal din familia fierului: Fe, Cr, Ni, Co. Magnetita se găsește în munții Norvegiei, Suediei, pe insula Elba, precum și în alte zone ale scoarței terestre. Nu orice oxid salin de fier are proprietatea de a atrage anumite metale și nici nu orice metal menționat poate fi atras de magnetită. De exemplu, cobaltul, Co, este atras de oxidul de fier doar dacă este răcit până la
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
dezvoltat-o Nicolaus Copernic și Giordano Bruno. Știați că ... * Păsările migratoare ajung la destinație spre țările calde, străbătând distanțe incredibil de mari? O explicație ar fi că ele se orientează după câmpul magnetic al Pământului. * Compoziția chimică a Terrei și scoarței terestre * Atmosfera Pământului Pământul este acoperit în proporție de 71% de apă și este înconjurat de un înveliș gazos (pătură de gaze) numit atmosferă. Aceasta este formată din aer, un amestec de 78% azot, 21% și 1% alte gaze, având
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
aerului sunt: latitudinea, scăzând de la Ecuator către cei doi poli. Cauza este scăderea unghiului pe care îl fac razele solare cu suprafața terestră, scădere determinată de forma Pământului. Ca urmare, pe măsură ce ne apropiem de poli, cantitatea de căldură primită de scoarța terestră este tot mai mică; altitudinea temperatura aerului scade, pe măsura creșterii altitudinii, cu cca. 60 ș C; anotimpul diferențele de temperatură dintre anotimpuri se simt mai mult în zona temperată și mai puțin în zona caldă. Cauza formării anotimpurilor
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]