2,098 matches
-
de încasat primite de furnizor de la clienți sunt păstrate în gestiune până la scadență și apoi depuse la bancă pentru decontare. Dacă furnizorul are nevoie de bani înainte de scadența efectelor, poate să decidă vânzarea acestora, adică le poate sconta unei bănci. Scontul reprezintă suma de bani sub formă de dobândă, la care se adaugă un comision cuvenit societății bancare pentru plata efectului comercial (bilet la ordin, cambie etc.) înainte ca acesta să ajungă la scadență. Scontul se reține de bancă din valoarea
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
adică le poate sconta unei bănci. Scontul reprezintă suma de bani sub formă de dobândă, la care se adaugă un comision cuvenit societății bancare pentru plata efectului comercial (bilet la ordin, cambie etc.) înainte ca acesta să ajungă la scadență. Scontul se reține de bancă din valoarea efectului comercial<footnote Idem, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, București, 2004, p. 380. footnote>. Evidența contabilă a valorilor de încasat se organizează cu ajutorul contului 511 „Valori de încasat”, cont de activ, care se
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
în structura cărora intră: − pierderile din creanțe legate de participații; − pierderile din vânzarea titlurilor de plasament; − diferențele nefavorabile de curs valutar, din operațiile curente și disponibilitățile în devize; − dobânzile curente aferente împrumuturilor primite și altor datorii privind exercițiul în curs; − sconturile acordate clienților; − alte cheltuieli financiare (pierderi din creanțe de natură financiară și altele); Cheltuieli extraordinare - sunt cheltuielile întâmplătoare, nelegate de activitatea curentă a societății comerciale; Cheltuielile cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare. Grupele de conturi
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
prestații neefectuate încă. Contabilitatea veniturilor financiare. Veniturile financiare sunt formate din următoarele categorii: venituri din participații, veniturile din alte imobilizări financiare, venituri din creanțe imobilizate, din titluri de plasament cedate, din diferențe favorabile de curs valutar, venituri din dobânzi, din sconturi obținute, alte venituri financiare care nu au fost nominalizate și pot fi obținute de întreprindere. Contabilitatea veniturilor extraordinare. Veniturile excepționale sunt acele venituri care nu sunt legate de activitatea normală, curentă de producție și desfacere sau financiară a întreprinderii și
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
în sensul clasic, obișnuit al termenului, deoarece Banca Suediei nu era o bancă națională, iar operațiunea desfășurată de el nu avea girul unei autorități. Totuși, el inventează o formă nouă de circulație, prin emiterea de bilete de bancă. În epocă scontul era des uzitat, negustorii venind la bănci cu efecte de comerț pentru a obține credite. Originalitatea sa a constat în a nu mai oferi monedă metalică drept împrumuturi, ci bilete de bancă, înscrisuri care înlocuiau moneda metalică în circulație, dar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
la care băncile comerciale subscriu și pe care le pot revinde băncii centrale. Banca centrală îndeplinește următoarele funcții esențiale (a se vedea graficul "Tancul monetar"): * emisiunea monetară; * stabilirea de legături funcționale cu piața interbancară internă și externă (stabilirea taxei oficiale scont, operațiuni de scontare și rescontare, acordare de împrumuturi băncilor, încasare dobînzi, comisioane, oferă posibilitatea deschiderii de conturi curente acestora, poate interveni ca ultim împrumutător pentru a salva de la colaps instituții bancare afectate) ; * derularea de operațiuni cu Trezoreria publică (de exemplu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
un supliment de "monedă-Bancă centrală", solicitînd un credit fie la Banca centrală, fie la concurenți mai bine capitalizați; or, acest credit are un cost, și atunci: * fie banca rescontează efectele sale de comerț prin Banca centrală, plătindu-i acesteia rata scontului prevăzută; * fie ea face apel la piața interbancară, piața pe care băncile schimbă între ele "monedă-Bancă centrală", dar, în acest caz, va trebui să plătească rata pieței monetare. Pe de altă parte, banca va trebui să-și compenseze creanțele și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
deținută de către băncile comerciale. Acestea joacă rolul de intermediar dintre Banca centrală care emite monedă și oricare agent economic aflat în nevoia vitală de a-și finanța diferite cheltuieli funcționale. Să vedem, printr-un exemplu, cum funcționează acest mecanism al scontului și rescontului. Presupunem că un întreprinzător vine la o bancă comercială cu un titlu de credit (de exemplu, cambie) primit de la un partener de afaceri pentru a-și ridica banii necesari (să zicem 9.000 RON). Scontarea acestui titlu de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
bancă comercială cu un titlu de credit (de exemplu, cambie) primit de la un partener de afaceri pentru a-și ridica banii necesari (să zicem 9.000 RON). Scontarea acestui titlu de credit se face de către bancă prin perceperea unei dobînzi (scont), de aproximativ 200 RON. Agentul economic va încasa 8.800 RON (9.000 200). Înainte ca titlul de credit să fie scontat, Banca comercială, neavînd toate lichiditățile necesare, s-a adresat Băncii centrale. Astfel, prin rescontarea cambiei, în schimbul unei alte
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
800 RON (9.000 200). Înainte ca titlul de credit să fie scontat, Banca comercială, neavînd toate lichiditățile necesare, s-a adresat Băncii centrale. Astfel, prin rescontarea cambiei, în schimbul unei alte dobînzi (taxă de rescont de 100 RON), inferioare valorii scontului inițial, Banca centrală o creditează (emite monedă pe piață) pe cea comercială cu suma de 8.900 RON (9.000-100) în schimbul cambiei. La maturitatea (scadență) cambiei, Banca centrală încasează întreaga sumă împrumutată (9.000 RON). Figura nr. 10. 1. Crearea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
de exemplu obligațiuni, bonuri de tezaur). Pentru a reduce creația monetară, ea emite titluri de valoare care sînt cumpărate de băncile comerciale. Pentru a stimula creația monetară, ea cumpără titluri de valoare, injectînd lichidități în economie. Spre deosebire de dobînda fixă a scontului, intervențiile pe piața liberă se efectuează la dobînzi variabile, în funcție de legea cererii și ofertei pe piață. Operațiunile open-market vizează în special piața interbancară, căreia Banca centrală decide ce volum de lichidități dorește să-i injecteze și presupun existența unei piețe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
despre Stat, ca agent economic. Politica monetară este una din formele cele mai vechi de reglare conjuncturală. Prima sa manifestare s-a produs în 1837, cînd Banca Angliei a descoperit influența ce ar putea-o avea variația propriei rate a scontului. Importanța sa a crescut după primul război mondial, o dată cu adoptarea etalonului aur-devize. După Costin C. Kirițescu, politica monetară reprezintă un "ansamblu al măsurilor monetare luate de stat și de Banca centrală pentru realizarea echilibrului dintre masa banilor în circulație și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
economiei pe termen scurt sau mediu; ea tinde deci a fi condusă conform obiectivelor generale ale politicii economice care îi desemnează prioritățile și contraindicațiile"2. Principalele măsuri prin care politica monetară caută să-și atingă scopurile sînt: 1) manevrarea ratei scontului care, prin scumpirea sau ieftinirea creditului, face să scadă sau să crească masa monetară în circulație; 2) operațiuni pe piața liberă (open market), constînd în vînzarea sau cumpărarea de titluri de credit ale statului (obligațiuni, bonuri de tezaur etc.) cu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
politicilor economice; * principiul coerenței, enunțat de Jan Tinbergen; * principiul eficienței, enunțat de Robert Mundell; * agenții politicilor economice; * instrumentele politicilor economice; * politica monetară; * politica bugetară; * politica ratei de schimb; * politica de control direct asupra prețurilor, veniturilor și fluxurilor cu exteriorul; * rata scontului; * operațiunile pe piața liberă; * rezervele bancare obligatorii; * restricțiile de credit; * presiunea fiscală; * politica deficitului bugetar (deficit spanding); * împrumuturile publice; * baza monetară; * multiplicatorul ofertei de monedă; * baza impozabilă; * evaziunea fiscală; * mixturi de politică economică (policy mix); * regimul de schimburi fixe rigide
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
în structura cărora intră: ~ pierderile din creanțe legate de participații; ~ pierderile din vânzarea titlurilor de plasament; ~ diferențele nefavorabile de curs valutar din operațiile curente și disponibilitățile în devize; ~ dobânzile curente aferente împrumuturilor primite și altor datorii privind exercițiul în curs; ~ sconturile acordate clienților; ~ alte cheltuieli financiare (pierderi din creanțe de natură financiară și altele). Cheltuielile extraordinare sunt cheltuielile întâmplătoare, nelegate de activitatea curentă a entității economice. Cheltuielile cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare. 7.7. Clasa
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
prestații neefectuate încă. Veniturile financiare sunt formate din următoarele categorii: venituri din participații, veniturile din alte imobilizări financiare, venituri din creanțe imobilizate, venituri din titluri de plasament cedate, venituri din diferențe favorabile de curs valutar, venituri din dobânzi, venituri din sconturi obținute, alte venituri financiare care nu au fost nominalizate și pot fi obținute de entitatea economică. Veniturile excepționale sunt acele venituri care nu sunt legate de activitatea normală, curentă de producție și desfacere sau financiară a entității și care se
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
în lipsa unui repertoriu național adecvat. anul 1874 [Diverse. Statuia lui Mihai Viteazul cauză de tulburări studențești. Oameni noi. „Revista“ la Teatrul Național.] [diverse] În februarie ministrul de Finanțe Petre Mavrogheni prezintă Camerei proiectul de lege pentru înființarea Băncii Naționale de scont și circulațiune. Art. 1 era astfel redactat: „Se instituie o bancă de scompt și circulațiune sub denumirea de Bancă Națională a României“. Durata băncii era de 25 ani cu posibilitate de prelungire. Capitalul social fixat la 20 000 000 lei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
burgheziei române, a comerțului și industriei, in teresa, în cel mai înalt grad, în această perioadă, îndeosebi cercurile politice liberale și centriste (Vasile Boerescu), dar unele dificultăți de ordin material și politic au împie dicat înființarea unei bănci naționale de scont și emisiune în anii 1873-1874, când pro blema a fost pusă de mai multe ori în discuție; în aceste condiții și proiectul amintit de Bacalbașa nu a putut fi pus în practică. Precizarea din text că „ministrul Mavrogheni n-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
decidentul de marketing va analiza, evalua și concluziona următoarele sub variabile: * pentru produs: sortimentul de produse (mărime, adâncime și mixt); caracteristicile produselor; calitatea produselor; ambalarea și prezentarea produselor. * pentru consumatori: comportamentul consumatorilor față de produse; venitul consumatorilor. * pentru preț: nivelul prețului; scontul (rabatul) prețurilor; politica de creditare; strategiile de preț. * pentru promovare: campania promoțională buget de cheltuieli, metode și tehnici, selecția canalelor de promovare și programarea în timp. * pentru concurență: numărul și talia concurenților; nivelul concurenței etc. * pentru taxe și impozite: mărimea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
atunci în arhiva Primăriei Huși. Iată câteva extrase din acest document care, printre altele, ne transmite prin timp și numărul victimelor agresiunilor aeriene bolșevice: „În ziua de 26 iunie 1941, ora 8 dimineața m’am transportat la Federala Luceafărul cu scontul d-lui plot. maj. Vasile Stănică, lei 3000. (...) Abia l’am prezentat D-lui Faifer ce mi a dat recipisă de primire a banilor, și n’au trecut nici zece minute și a sunat alarma că a venit aeroplane dușmane
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
realizare a analizei costuri-beneficii”, 08/2006. footnote>. Actualizarea este o formă de calcul prin care valorile din intervale diferite de timp sunt translatate în alte intervale de timp. Actualizarea se realizează prin înmulțirea valorii de actualizat ( initialăV ) cu factor de scont (k ), determinat pornind de la rata de actualizare stabilită. Factorul de scont utilizat depinde de momentul la care se realizează translatarea: dacă valorile sunt translatate dintr-o perioadă anterioară momentului în care se realizează translatarea. dacă valorile sunt translatate dintr-o
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
de calcul prin care valorile din intervale diferite de timp sunt translatate în alte intervale de timp. Actualizarea se realizează prin înmulțirea valorii de actualizat ( initialăV ) cu factor de scont (k ), determinat pornind de la rata de actualizare stabilită. Factorul de scont utilizat depinde de momentul la care se realizează translatarea: dacă valorile sunt translatate dintr-o perioadă anterioară momentului în care se realizează translatarea. dacă valorile sunt translatate dintr-o perioadă de după momentul în care se realizează translatarea. Valoarea ratei de
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
și sute de pagini cu scrisul nostru. [1921]** [DESPRE "VENEA O MOARĂ PE SIRET" ȘI "HANU-ANCUȚEI"] Copou Iași 15 Ianuarie 1921 Mihail Sadoveanu Cărare în pădure suind la deal întortochiată ca un fum. 1927. Pentru industrii (străine majoritate) 9 miliarde scont. Pentru agricultură 250 milioane. Numai faptele au dreptate. Soluția (a doua) al lui Teofil la problema cu lupul, capra și varza. Elefantul Lupul, Ursul, Vulpea, Iepurele, Bursucul, Cățelul pământului, Cerbii și Căprioarele, Mistrețul, Bourul, Castorul. Calul, cânele. Curcanul. Manuel scientifique
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deschide un cont, din care societatea bancară este autorizată să preleveze sume până la nivelul plafonului. Garantarea împrumutului se face cu efecte de comerț Și titluri acceptate de BNR. Nivelul ratei dobânzii se stabilește de către BNR Și reprezintă taxa oficială a scontului. împrumutul de licitație - reprezintă principala formă de refinanțare acordată de BNR societăților bancare, pe o durată de maximum 15 zile, fiind garantat cu titluri de sta Și alte titluri acceptate de BNR. Împrumutul de licitație se acordă în cadrul unui plafon
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
de către reprezentanții desemnați ai băncii. Această convenție de credit se va întocmi în 3 exemplare, două rămânând băncii Și unul împrumutatului 16. 3.1.1.Contabilitatea creanțelor / creditelor comerciale Creanțele comerciale ale băncilor sunt rezultatul cesiunii de creanțe sub forma scontului Și factoringului. Scontul comercial reprezintă operațiunea prin care, în schimbul unui efect de comerț (cambie, bilet la ordin), banca pune la dispoziția clientului său valoarea efectului, mai puțin agio, fără a asștepta scadența efectului respectiv. Creditul de scont este egal cu
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]