4,690 matches
-
numai că a fost prea obraznic, o aruncase în apă adâncă și când se aflase în pericol o mai și sărutase. Abia acum și-a adus aminte de acest lucru. Și-a dat drumul picioarelor răsucindu-se din brațele băiatului scufundându-se în apă cu totul. Sorin o ridică imediat la suprafață. Apa acum îi ajungea la sutien. - De ce m-ai sărutat? Cine ți-a permis? zise ea mimând supărarea încercând să-l plesnească cu palma peste față, însă flăcăul o
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
dată ca și tine. - Cum așa? Atunci de unde atâta tandrețe și exuberanță între voi? - M-a prins la "înghesuială"și a profitat măgarul, atâta tot. - Ei na, ca să vezi? se miră ironic din nou Ana. - Simplu. Când tu te-ai scufundat să te uzi pe corp, m-a prins de mijloc și m-a aruncat spre larg. Cum nu mai ajungeam cu picioarele la nisip, m-a prins în brațe să mă ridice la suprafață, eu involuntar de teama înecului l-
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
lățime, iar peștele nu se ridica la suprafață să ia aer și apoi să se liniștească. Atât îmi mai trebuia, ca tocmai acum să treacă vreo ambarcațiune! Cred ar fi fost culmea ghinionului! Gică aștepta la nivelul apei cu minciogul scufundat în apă, iar eu mă luptam din răsputeri să țin peștele spre suprafață și cât mai aproape de mal. Mulinând mereu, a început să i se vadă spinarea și aripioarele spinale mari, arcuindu-se prin apa tulbure. Poate că obosise și
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
rămâne un reper simbolic, iar edenul ca răsplată fiind în ultima instanță însăși călătoria. Genialitatea, spunea Eugenio Montale, constă în a fi înțeles că elinul de atunci corespunde cu homo europaeus de astăzi, și în a fi reușit să ne scufunde în acea lume ca și când ar fi fost a noastră. Aceasta e într-adevăr marea metaforă (edenul) a lui Kavafis. Spre deosebire de poetul grec, Ruben Dario devenit un fenomen general în Spania în prima perioadă a secolului XX, căruia Unamuno îi cere
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
e dominat de sentimentul plenitudinii inimii sale, care păstrează tiparele imateriale ale lucrurilor edenice din preajmă: Nu-i nici un lucru care moare/ Fără ca-n mine să rămână viu. Imaginea omului nu este un lucru etern, cum nici Orașul din insula/ scufundată în inima mea, /nu este etern, fiindcă edenul pentru poet este o bucurie ce o dezleagă de arborii visați. Poetul suedez Artur Lundkvist descifrează edenul în triumful deplin al tuturor energiilor disponibilităților umane: In viața noastră a pătruns ceva nou
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
un șteofâlc de rachiu, scos de pe fundul butoiului Tomiței, că până în adânc, la lichidul mult dorit, tâlvul nu mai ajugea. O sticluță, un deț , un țoi legat la gură cu un fir de ață se introducea pe vrana butoiului, se scufunda în lichidul rămas și gâlgâitul slobozirii aerului din el îi confirma umplerea . Cu ce plăcere se auzea umplerea țoiului! Lichidul din butoi era o țuică îmbătrânită de timp, amestecată cu reziduurile depuse pe pereții butoiului, dar care nu deranjau pe
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
demonstreze cum respiră Iubirea... În grajdul rece și ostil, străin de un leagăn primitor și cald, Pruncul plângea sub sclipirea stelelor muritoare. În lacrimile Lui plângea Tatăl, despărțit de Fiul ce îi era bucurie și plăcere neîntreruptă pe tărâmul veșnic scufundat în lumina. Durerea Tatălui, atât de palpabila în scâncetul Pruncului, era bine definită și justificată. El vedea, dincolo de iesle, înspre sfârșitul sau începutul zidit o dată cu veșnicia, undeva, la tâmpla Sionului. Dumnezeu strigă în fulgii fragezi de zăpadă, puritatea întrupata în
CRACIUNUL de DELIA ALMAJAN în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372273_a_373602]
-
lățime, iar peștele nu se ridica la suprafață să ia aer și apoi să se liniștească. Atât îmi mai trebuia, ca tocmai acum să treacă vreo ambarcațiune! Cred ar fi fost culmea ghinionului! Gică aștepta la nivelul apei cu minciogul scufundat în apă, iar eu mă luptam din răsputeri să țin peștele spre suprafață și cât mai aproape de mal. Mulinând mereu, a început să i se vadă spinarea și aripioarele spinale mari, arcuindu-se prin apa tulbure. Poate că obosise și
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
maiștri-auto, deci tot între oameni și pentru oameni așa cum îmi plăcea mie, dar fără politică. În toți acești ani am fost nelipsit de presă. Pentru mine scrisul, presa în general, a fost și este o altă lume în care mă scufundam, Scrisul pentru mine e o meserie care de cele mai multe ori îmi dă multă satisfacție. De fiecare data cand povestesc la cineva despre grădină mea, le spun că plantele, pomii fructiferi și florile sunt ca și copiii mei. Dragostea pentru grădinărit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
maiștri-auto, deci tot între oameni și pentru oameni așa cum îmi plăcea mie, dar fără politică.În toți acești ani am fost nelipsit de presă. Pentru mine scrisul, presa în general, a fost și este o altă lume în care mă scufundam, Scrisulpentru mine e o meserie care de cele mai multe ori îmi dă multă satisfacție.De fiecare dată când povestesc la cineva despre grădină mea, le spun că plantele, pomii fructiferi și florile sunt ca și copiii mei.Dragostea pentru grădinărit a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
că muzica aceasta, interpretată mai sus de văzduh de către Smokie strivește contemplativismul romantic prin forța universului sonor audibil la altitudini care tind dincolo de univers. Nu! Smokie emite o muzică asociată contemplației romantice! Din toate timpurile există un mod de a scufunda în răcnet muzica, dar ceea ce cântă Smokie nu are nicio similitudine decât cu măiestria de a înălța notele muzicale atât de admirabil încât iau cu ele pe aripi spiritul, al cărui făgaș natural întocmai în înalt este! Aceasta profilează Smokie
PEPINO POPESCU A READUS LA BUCUREŞTI FORMAŢIA SMOKIE, ÎN PRELUNGIREA IUBIRII ŞI DORULUI DE ROCK de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379637_a_380966]
-
nu lipseau, "Vărsători", "Gemeni" și-un "Taur", "Scorpionul" cel viclean, "Leul" cu coama de aur. De multe ori se tot gândise, Mai bine-ar fi rămas "Fecioara", Cum era când "Capricornul" A sărutat-o, prima oară. Sau s-ar fi scufundat în valuri, Să fie a "Peștilor" regina, La gât, cu un șirag de perle, A "Racilor" stăpâna. Citește mai mult IUBIRE ASTRALĂPe bolta cu zodiacuri,Unde astrele petrec,S-au întâlnit, față în față,O "Balnță" și un "Berbec".Ea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
nu lipseau,"Vărsători", "Gemeni" și-un "Taur","Scorpionul" cel viclean,"Leul" cu coama de aur.De multe ori se tot gândise,Măi bine-ar fi rămas "Fecioara",Cum era când "Capricornul"A sărutat-o, prima oară.Sau s-ar fi scufundat în valuri,Să fie a "Peștilor" regina,La gât, cu un șirag de perle,A "Racilor" stăpâna.... V. NATURĂ ȘI IUBIRE, de Ada Segal, publicat în Ediția nr. 1704 din 31 august 2015. LEBĂDĂ Albă că o orhidee, Învăluită-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
nu lipseau, "Vărsători", "Gemeni" și-un "Taur", "Scorpionul" cel viclean, "Leul" cu coama de aur. De multe ori se tot gândise, Mai bine-ar fi rămas "Fecioară", Cum era când "Capricornul" A sărutat-o, prima oară. Sau s-ar fi scufundat în valuri, Să fie a "Peștilor" regină, La gât, cu un șirag de perle, A "Racilor" stâpână. De mult deja, trecuse rana, Pe care o lăsase "Arcașul"... Zburda pe cer, ca o copilă, Liberă ca fluturașul. Presăra în inimi doruri
PALETE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374728_a_376057]
-
SemnE, 2014, glasul său tunător, îndeamnă la trezire, la acțiune, la luptă, la scuturarea de prejudecățile veacului, la căutarea adevărului și a dreptății sociale. Pare că nimic și nimeni nu-l poate opri să-și declame nemulțumirile. Un destin singular, scufundat într-un destin colectiv. Imaginea acestui poet nonconformist este dublă, ca într-o oglindă cu două fețe, aceea a unui om drept, corect, demn, care caută adevărul, demască minciuna și corupția și luptă împotriva lor și imaginea unui autor care
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
numeroase de foc vărsau flăcări pe țevi. Nemții intraseră în panică și se petrecuse o învălmășală de nedescris. Am sărit în căruță și am vrut să fug, caii , speriați, au luat-o razna de-a latul Mureșului, căruța s-a scufundat, văd numai capetele cailor cum înoată prin valuri, zgomotul e infernal, caii fac efortul groaznice, trag, se zbat, rușii cu românii, în urale se năpustesc peste pâlcurile de nemți în toiul tragerilor de artilerie, aruncătoarele înghit flăcări, cad grenadele din
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
filozofie a cunoașterii din care și-a potolit setea de-a lungul anilor. Copacul înțelepciunii poetei are rădăcinile bine înfipte în materie dar a crescut atât de mult sub lumina și iubirea soarelui încât s-a contopit cu Dumnezeu. Își scufundă esența în adevărurile pure pe care le oferă cititorului în forme personale, rezonante cu sufletul ei. Barierele în versificație își pierd relevanța, este adepta unui edificiu bine făcut, construit după dorința tumultului ei interior. Poemul "răzbate" este scrierea de căpătâi
AUTOR: CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371680_a_373009]
-
făcut rău, dar apoi ne dăm seama că durerea se acutizează mai crunt, că daunele care pot distruge nevinovații, ar fi iremediabile. Unicul refugiu l-am descoperit în tăcerea unei catedrale mărețe și reci, în ale cărei mistere m-am scufundat cu aviditate, căutând adevărul printre faldurile imobile ale veșmântului Domnului, al cărui sânge picură de veacuri în conștiințele noastre vinovate. Îmbrățișată strâns de durerea mea, mi-am murmurat disperarea și nedumerirea la picioarele sale, lăsându-mi lacrimile să-i mângâie
DAR DE ZIUA MAMEI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375650_a_376979]
-
gabrielaenerusu... XXVII. TAINICUL VIS, de Gabriela Rusu, publicat în Ediția nr. 2173 din 12 decembrie 2016. Tainicul vis Clipind a început să tremure Tainicul vis în noua să trezire , Din zborul iubirilor fără nume Când mai lucește o zâmbire ... Mă scufund printre culori ireale Când apusul îmi asculta lacrimile , Și împrăștii în jur doar culoare Ca să-mi pictez cu tăceri visele ... Din priviri străine îți scuturi Uitări și regrete-n paradis , Pe aripi ucise de fluturi Te joci orbește cu tainicul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
și regrete-n paradis , Pe aripi ucise de fluturi Te joci orbește cu tainicul vis ... gabrielaenerusu ... Citește mai mult Tainicul visClipind a început să tremureTainicul vis în noua să trezire ,Din zborul iubirilor fără numeCand mai lucește o zâmbire ...Mă scufund printre culori irealeCand apusul îmi asculta lacrimile ,Si împrăștii în jur doar culoareCa să-mi pictez cu tăceri visele ... Din priviri străine îți scuturiUitari și regrete-n paradis , Pe aripi ucise de fluturiTe joci orbește cu tainicul vis ...gabrielaenerusu... XXVIII
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
arcada răsturnata a vietii mele , Să simțim adierea năvalnica a vântului Prin gândurile ce ne inundă clipele ... Vino să dezlegam lanțul spaimelor reci , Ce ne-a încătușat sufletul cu îndoieli , Mangaie-mi chipul ,cănd dincolo de mine treci Și nu mă scufundă în alte bănuieli ... Vino fără uitările din altă constelație Ca să vorbim despre două destine, Să descifrăm timpul cu umbre distilate , Din strigatul amintirilor să alungam suspine... gabrielaenerusu ... Citește mai mult VinoVino să regăsim bucuriile orizontuluiSub arcada răsturnata a vietii mele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
bucuriile orizontuluiSub arcada răsturnata a vietii mele ,Să simțim adierea năvalnica a vantuluiPrin gândurile ce ne inundă clipele ...Vino să dezlegam lanțul spaimelor reci ,Ce ne-a încătușat sufletul cu îndoieli ,Mangaie-mi chipul ,cănd dincolo de mine treciSi nu mă scufundă în alte bănuieli ...Vino fără uitările din altă constelatieCa să vorbim despre două destine,Să descifrăm timpul cu umbre distilate ,Din strigatul amintirilor să alungam suspine...gabrielaenerusu... Abonare la articolele scrise de gabriela rusu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
Acasa > Poeme > Emotie > SĂRUT MÂNA DOAMNA MEA! Autor: Zamfira Rotaru Publicat în: Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului SĂRUT MÂNA DOAMNA MEA! Sub străluciri de stele diamant, În falduri albe te scufund și scald... Iubire doamna mea un vis-tezaur... Cu bucle lungi scăldate-n auriu și aur Sărut mâna iubire,doamna mea! Te-ai rătăcit în inimă ... iar ea, Ți-a pus mantii peste cele vremi.... Iar din adâncuri ....tu ne chemi
SĂRUT MÂNA DOAMNA MEA! de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375733_a_377062]
-
Când depășește vârfurile arborilor, arătându-mi-se în toată splendoarea sa, ochiul mă hipnotizează și intru într-un fel de transă...Camera dispare, la fel și patul, iar eu plutesc...sunt imponderabilă. Mă cuprinde o ușoară amețeală și...parcă mă scufund într-un bazin uriaș cu sake. O băutură lăptoasă și parfumată, la fel de prețioasă precum nectarul zeilor... Din străfundurile ființei, aud o voce:Mă înec! Sunt beată! Mă înec!! Sake-ul se transformă într-o uriașă floare albă, strălucitoare și cu
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375744_a_377073]
-
aș putea să-ți spun, Acum în ceas de seară? Că sunt un bătrânel nebun, Dup-o iubire-n plină vară? Cerul se deschide larg, Reflectat în valurile mării Ca flamura unui catarg În amurgul înserării. Dispare lumina astrului ceresc, Scufundându-se în adâncul zării, Eu simt puteri, simt cum întineresc Așteptându-te la malul mării. Tu, te deschizi ca un boboc de trandafir, Sub roua rece a dimineții, Cuprinde-mă în brațe, cu dragoste, Zefir, Acum când suntem spre amurgul
IUBITO! de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375791_a_377120]