KorAP: Find »[drukola/base=scuipa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...139 >

3,463 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280

traduse: — Javier îi urăște pe cei din 1st Flats ca un câine. Ca un câine turbat. Buzz se întrebă dacă lui Audrey Anders i-ar fi plăcut chestia cu bastonul. — Deci indivizii ăia au tulit-o cu 1st Flats? Javier scuipă pe pavaj - o flegmă elocventă. — Ăia-s trădători, omule. Cred că prin ’43 sau ’44 White Fence și 1st Flats au făcut un consiliu, ca să cadă la pace. Lopez și Duarte trebuiau să facă parte din el, dar în loc să lupte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
am iertat toate micile greșeli. Crezi că altfel aș fi lăsat pozele astea în biroul meu? Nu. Hoțule. Parazit fascist. Porc irlandez. Dudley aruncă pozele în iarbă. Mal îi făcu iar semn: fără lovituri. Rolff înghiți în sec, apoi îl scuipă în față pe Dudley. Mal înmărmuri. Dudley zâmbi, luă o foaie de manuscris și își șterse scuipatul de pe față. — Da, pentru că drăguța de Judith nu știe de drăguța de Sarah și de sculamentul pe care i l-ai dat și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
bine... ei sunt predispuși să... Danny voia să urle CURIȘTI, POPONARI, HOMO, TRAVESTIȚI, PEDERAȘTI, CURLANGII, GOLANI, SUGĂTORI DE PULĂ și să-i îndese lui Vandrich pe gât toată murdăria din rapoartele secției de poliție din Hollywood, să-l facă să scuipe tot, ca să poată scuipa și el pe tot. Își frământă mânecile hainei de piele și zise: Satisfacția lui e să-i facă pe tipi să admită că sunt homosexuali, corect? — O, da! Poți s-o recunoști, Vandrich: acum cinci minute

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
să... Danny voia să urle CURIȘTI, POPONARI, HOMO, TRAVESTIȚI, PEDERAȘTI, CURLANGII, GOLANI, SUGĂTORI DE PULĂ și să-i îndese lui Vandrich pe gât toată murdăria din rapoartele secției de poliție din Hollywood, să-l facă să scuipe tot, ca să poată scuipa și el pe tot. Își frământă mânecile hainei de piele și zise: Satisfacția lui e să-i facă pe tipi să admită că sunt homosexuali, corect? — O, da! Poți s-o recunoști, Vandrich: acum cinci minute încercai să flirtezi cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
Mickey, căruia i-a turnat o poveste complicată despre felul cum un parior îl fentase pe unul din cărăuși, care i-o trăgea surorii pariorului, așa încât omul nu-l putea da în gât, dar el reușise să-l facă să scuipe cele șase bătrâne șparlite - adică exact suma delapidată de Audrey de la Mick. Al doilea telefon fusese pentru Petey Skouras, unul dintre cărăuși, mut ca un pește. Insul a acceptat să joace rolul nebunului îndrăgostit, care s-a împăcat în cele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
prinse de sub genunchi. Mexicanul răbufni: — Curvă fascistă de căcat, polițist fascist de căcat! Danny scoase cătușele, imobiliză stânga lui Duarte și atașă cealaltă brățară a cătușelor de gard. Mexicanul se prăbuși pe burtă și încercă să tragă gardul după el, scuipând epitete în spaniolă. Danny își trase sufletul, lăsându-l pe Duarte să se zbată și să țipe în voie, apoi îngenunche lângă el. — Știu că mi-ai văzut fotografia. Știu că m-ai văzut și la morgă și că m-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
așezate în jurul unei mese pe care se găsea, exact în mijloc, un revolver mare și negru. O voce întrebă: — Upshaw, pistoalele calibrul 38 sunt dotarea standard în departamentul tău. Tu de ce porți unul de calibrul 45? Danny clipi și tuși, scuipând sânge. Clipi din nou și recunoscu vocea bărbatului: Thad Green, șeful detectivilor de la LAPD. Ceilalți doi inși de lângă Green îi apărură mult mai clar. Erau cei mai gigantici polițiști în civil pe care îi văzuse vreodată. — Te-am întrebat ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
Dudley, dar se stăpâni. Nu-l vor crede nici în ruptul capului - deocamdată. Dacă Niles a zis una ca asta, eu n-am auzit. — Te simțeai vizat, fiule? — Să te fut! Polițaiul culturist îl lovi cu dosul palmei. Danny îl scuipă în față. Green țipă: — Nu! Boxerul îl prinse în brațe pe culturist și îl reținu. Green își aprinse altă țigară de la cea dinainte. Danny își trase sufletul. — Spuneți-mi și mie despre ce e vorba. Green le făcu semn vlăjganilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
fost împușcat mortal, iar apoi a fost îngropat în Hollywood Hills. Tu ai făcut-o? — Nu! — Spune-ne cine a făcut-o. — Jack! Mickey! Niles era un belit de golan! Boxerul făcu un pas înainte. Culturistul îl apucă dur, murmurând: — Scuipă-mă în față, scârnav iubitor de poponari! Gene Niles era amicul meu, bunul meu amic din armată, poponar cretin! Danny se înfipse cu picioarele în podea și se împinse cu scaunul la perete. — Gene Niles era un cărăuș ordinar, un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
și că n-ar fi protejat niciodată fratele unei iubite, pentru că lui Petey îi plăceau băieții, din ăia tineri și tuciurii - obicei deprins în cazarmă, în Alabama. Aici Mickey și-a ieșit din pepeni, s-a pornit să împroaște cu scuipat ca un câine turbat și a turuit obscenități în idiș, făcându-i pe bodyguarzii lui evrei să freamăte neliniștiți. Johnny știa în mod evident că varianta lui o contrazicea pe cea a lui Buzz. Faptul că nu se uitase deloc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
scoase capul din oală a fost o țeavă de 38 între ochi. Buzz întrebă: — Unde i-ai trimis pe albii ăia după Coleman? Roland Navarette zise: — Omule, faci poante. Buzz armă pistolul. — Nu mă sili s-o fac. Roland Navarette scuipă: — Coleman cântă până târziu la intersecția dintre 106 și Avalon. *** Watts, cod trei, fără sirenă. Buzz își mângâia bastonul. Mal ținea piciorul apăsat pe accelerație în fluxul de mașini din amurg. Intersecția dintre 106 și Avalon se găsea în inima

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628

Înțelept! spuse spahiul, la fel de calm. Important este ca Ștefan să scape din aceste locuri prea apropiate de Dunăre! Deși, Între noi fie vorba, domnitorul nu este obiectivul nostru. Iar căpitanul nu va fi ucis. Aveți cuvântul meu! - Cuvântul unui spahiu! scuipă cu scârbă Simion. - Ajunge! spuse căpitanul. Ați auzit! Nu e vorba decât despre un schimb de informații! Ne vedem după-amiază la cetate! Încolonarea și Întoarcerea la galop! Încet, parcă nedumeriți, Apărătorii ieșiră din formație. Ienicerii se dădură la o parte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647

pus toate lucrurile de preț în niște cufere mari să le trimită înainte cu unul dintre servitori. În stradă, îi așteptau cotigile să-i ducă la gară; urma un drum de trei zile. Vânzătorii așezați pe marginea șanțului lângă cântare scuipau betel, arătând cu degetul la bogățiile pe care le adunase cămătarul Kashmiri, cel care fusese ucis: covoare lui, balanțele lui... Boii dădeau alene din coadă, cărăușii se scărpinau în cap a mirare, totul era pregătit de plecare, însă fata nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
bărbatul blond din fotografie. Și cu toate acestea, ar fi putut să-și țină gura, dacă băiatul n-ar fi devenit un monstru. Pentru ea, acest fapt fusese evident încă din copilăria băiatului. Temperamentul lui necontrolat le dădea de furcă: scuipa, lovea cu piciorul și avea accese de furie când îndrăznea careva să-l pedepsească. I se dăruiseră haine scumpe, pe care însă le rupsese imediat, distrusese cu sălbăticie o cameră plină de jucării. Darurile țineau locul atenției și dragostei tatălui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
iar Pran se trezește înghețat și dezorientat. Deasupra lui zărește niște contururi întunecate, neregulate, care se materializează într-un spate pricăjit. Lângă capul lui, un șir de purtători de ricșă și proprietari de tarabe se așază pe vine deasupra rigolei, scuipă, bârfesc, își curăță măselele și-și golesc intestinele. Întoarce capul, amintindu-și cu oroare unde se află. Cerșetorul mai doarme încă; o muscă i se plimbă liniștită pe una din pleoape. Pran se îndreaptă spre el, strângându-și brațele în jurul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
un om bogat care savurează un platou de mâncăruri gustoase. Pran țipă și strigă după ajutor, dar Balraj îl ignoră, lovindu-l cu putere, ritmic, până când respirația sa greoaie se transformă într-un geamăt continuu, înfundat, după care se oprește, scuipă pe podea și pleacă. Apar alții, mai mult sau mai puțin reali. Cerșetorul începe să râdă. Pandit Razdan îl vizitează ca să scuture nemulțumit din cap și să-l admonesteze pentru purtarea josnică și oamenii de proastă reputație pe care îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
opri aici, murmură Pran răgușit. Vreau să plec. Am fost adus aici împotriva voinței mele. Vorbele lui au fost o mare greșeală. Foșnind din mătăsurile cu care era îmbrăcat, Khwaja-sara se ridică brusc în picioare, rotind amenințător cuțitul. — Voință, spui? scuipă el vorbele, împrăștiind betelul pe fața lui Pran. Voință? Voința ta n-are nici o importanță. — Vă rog... — Nu ai nici măcar dreptul să mă implori! Ești un nimic, mă înțelegi? Nimic! Hijra face câteva mișcări cu acel cuțit la nivelul taliei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
taliei. Pentru o făptură atât de consumată, este uimitor de abil. Pran simte că leșină. — Acum, sâsâie Khaja-sara amenințător, te întreb din nou: cine ești? — Sunt Pran Nath, începe Pran, dar este oprit cu o palmă răsunătoare peste față. — Nu! scuipă Khwaja-sara. Încearcă din nou. Cine ești? — Eu... încă o palmă. Nu! Din nou! Această serie de întrebări și lovituri continuă până când Pran (care a mai încercat și „vă rog, nu mă mai loviți“ și chiar „Rukhsana“) murmură speriat: — Nimic, sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
cred că vă așteptați de la mine să fac așa ceva. Cuvintele îi sunt adresate diwan-ului, care ridică indiferent din umeri. Tânărul curtean râde. — Vă cer iertare cu umilință, domnule Flowers, spune el, dar s-ar putea. — Ești un porc, domnule fotograf, scuipă englezul. Ar trebui să... Ce-ar trebui? întreabă curteanul cu politețe. Englezul geme și lasă capul pe masă. — Clic, clic, zice fotograful chicotind. — Du-te dracului! îi răspunde Flowes, cu capul culcat pe brațe și vocea înnăbușită. Khwaja-sara se întoarce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
făcut rost de băiat. Te va aștepta în camera chinezească. Fii atent, să spui exact ce te-am învățat. Vei fi ascultat. Flowers se ridică de la masă. Fotograful îl urmează. — Te însoțesc, domnule Flowers. Trebuie să-mi aduc echipamentul. Diwan-ul scuipă autoritar pe podea. Pagină separată Pran nu se așteaptă la nimic bun, după discuția din sala cu oglinzi. Acești oameni nu par să-i vrea prea tare binele. Poate l-au luat drept altul. Poate ar fi mai bine să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
urască pe nemți din toate puterile. O vreme, au devenit subiectul unic al predicilor sale de la colț de stradă. Oamenii se adunau să-l vadă cum își manifestă furia față de răul făcut de neamț, holbându-se la acest vârtej de scuipat și pumni încleștați, lovind o dugheană de ceai din piață. Era pregătit chiar să treacă cu vederea activitățile oculte ale soției sale, mai ales că, după doi ani, îngenuncheaseră împreună să se roage. Cu toată nerăbdarea sa de a începe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
fata de la hotel) câțiva dintre ei îi apar în cale, oprindu-l. Frate, unde pleci? De ce nu vrei, camarade, să rămâi și să lucrezi în folosul țării? Scutură din cap, făcându-și loc printre ei. Când trece de ei, aceștia scuipă pe jos și îl insultă. Corcitură, lacheul englezilor. Când va veni ziua, strigă unul după el, tu și cei ca tine veți fi alungați de aici. Sunt îngrijorată din cauza ta, Chandra, îi spune Elspeth într-o dimineață când el coboară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
are o cârpă înfășurată în jurul capului și un drug de fier în mână. Duhnește a sânge, de parcă s-ar fi bătut deja în seara asta. Când ajunge la lumină, Bobby observă că are ochii înjectați de bhang. — Al dracului străin! scuipă el. Bobby știe mai bine ca oricine că este în primejdie și că trebuie să-și păzească pielea. Decizia de a-l abandona pe Bridgeman, semiconștient, este deja luată, îi trebuie doar timpul ca mesajul sinoptic relevant să ajungă de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
aceste zile au apus de mult. Chopham Hall se află undeva pe la mijloc în ierarhia școlilor englezești, sub Harrows, Eaton și Winchester, deși este încă destul de sus pe scara socială pentru ca sătenii să-și ridice șapca în fața tinerilor studenți, chiar dacă scuipă după ce aceștia au trecut. Lui Jonathan, Norfolk i se pare foarte departe de Londra. Străbătând peisajul de provincie, își amintește de Punjab și aceste amintiri îl fac să nu se mai simtă bine. Când îl vede pe Briggs, portarul școlii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
voce tare, destul de des în privința morții lui Dumnezeu și a spectrului care bântuie Europa. Rezultatul este ura lui Fender Greene și (cu aprobarea tacită a lui Hoggart) este persecutat de restul școlii. I se toarnă cerneală pe cărți, i se scuipă în farfuria cu mâncare înainte de a-i fi servită în sala de mese. Este prins pe picior greșit pe coridor, iar Fender Greene găsește mereu motive ca să-l bată cu biciul, pentru ca mai apoi să se înfurie peste măsură când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]