3,089 matches
-
trompetiformă, toarta în bandă, pornește de sub buză până pe umăr, fundul inelar. Au fost descoperite patru asemenea căni în mormintele 7, 11 și 58 (Pl. 112/1; 114/1,5; 139/ 1). Piese asemănătoare au fost descoperite în necropola de la Bârlad-Valea Seacă și în necropola de la Mihălășeni, unde au fost înseriate tipologic în tipurile 3, 4 și 5. Tipul 2. Căni cu buza trilobată sau cu cioc. Sunt lucrate din pastă fină-cenușie. Unele exemplare sunt adevărate lucrări de artă, putându-le numi
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Pl. 113/6). Aceasta este mai simplă. Numeroase sunt analogiile cu căni asemănătoare, descoperite aproape în toate necropolele din sec. IV d. Chr., ele constituind un reper important pentru această perioadă. Este suficient să amintim aici cănile descoperite la Bârlad-Valea Seacă și mai ales pe cele descoperite în marea necropolă de la Mihălășeni, unde numărul mare al acestui tip de vas oferă posibilitatea autorului descoperirilor să realizeze o tipologie a lor. Din acest punct de vedere putem și noi încadra cele două
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Pl. 136/2). Acest tip de cană este prezent în aproape toate necropolele din sec. IV d. Chr., constituind și el un reper cronologic. Din acest punct de vedere este suficient să amintesc o numeroasă prezență în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, precum și în necropola de la Mihălășeni, unde sunt înseriate în grupa 7b a cănilor. Tipul 4. Căni bitronconice, carenate, gâtul scurt-cilindric, gura trompetiformă. Din acest tip de cană, la Săbăoani a fost dfescoperit doar un singur exemplar în mormântul de înhumație
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Din acest tip de cană, la Săbăoani a fost dfescoperit doar un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 44. În marile necropole din această perioadă sunt bine cunoscute. La Mihălășeni au fost încadrate în grupa 4a, iar la Bârlad-Valea Seacă în categoria cănilor bitronconice. Tipul 5. Căni bitronconice, gâtul cilindric, buza dreaptă-rotunjită, fundul drept, bine marcat, din pastă fină, cenușie. La Săbăoani s-a descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 58 (Pl. 138/6). După formă, ar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
obișnuit, prezent încă din perioada clasică a culturii dacice. Îi lipsesc toarta și mai ales fundul inelar. Aici fundul este drept, probabil sub influența vaselor ciment lucrate la roată din această perioadă. Exemplare asemănătoare au fost descoperite și la Bârlad-Valea Seacă, precum și la Mihălășeni, unde sunt încadrate în tipul 7a de căni. Tipul 6. Căni cu corpul bombat, gâtul tronconic, buza evazată ușor, toarta din buză până pe umăr. Ca formă este apropiată de cele din sec. II-I î. Chr și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
contribuția acestei populații la formarea și dezvoltarea noii culturi materiale și spirituale. A fost descoperit un singur exemplar, în mormântul de înhumație nr. 90 (Pl. 151/5). Piese apropiate ca formă au fost descoperite mai ales în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, nelipsind nici din marea necropolă de la Mihălășeni, unde acest tip de cană a fost încadrat în seria 1b și 2b. Tipul 7. Căni cu corpul ușor bombat, buza evazată, având un decor pe gât, mai multe cercuri concentrice și romburi
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
romburi, înscrise în triunghiuri, realizate cu rotița dințată (Pl. 129/2). Un singur exemplar, fragmentar, a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 43. Ca formă, poate fi și un bol decorat, așa cum s-a descoperit la Mihălășeni sau Bârlad-Valea Seacă . Cana este prezentă în toate necropolele din sec. IV d. Chr. Este suficient să amintim aici numeroasele exemplare descoperite în marile necropole pe care le-am amintit aici pentru analogiile făcute, legate în special de faptul că numărul lor mare
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
aici pentru analogiile făcute, legate în special de faptul că numărul lor mare au permis realizarea unor tipologii foarte necesare în analiza unor astfel de recipiente. Numărul lor, deși este mai mic în comparație cu cele din două mari necropole, de la Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni, este edificator, mai ales pentru practicele funerare pe care le bănuim a fi existat la populația din sec. IV din această zonă a Europei, în care cana, ca instrument de băut era nelipsită atât în așezări cât și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
formând litera V. În capetele de jos ale acestor linii adâncite se află alte câteva puncte, de asemenea, incizate. În marea necropolă de la Mihălășeni asemenea recipiente sunt trecute la categoria cupe, de tipul 1, fiind descoperite opt exemplare. La Bârlad-Valea Seacă sunt catalogate drept boluri și înseriate în tipul 2. Al doilea exemplar a fost descoperit în mormântul de incinerație în urnă nr. 51 (Pl. 135/37; 200/1). Este de culoare cenușie, are buza dreaptă, corpul oval, umărul pronunțat și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în mormântul de înhumație nr. 64 (Pl. 140/4; 210/1). Acest bol are altă formă, este cu corpul emisferic, buza ușor subțiată și evazată oblic, delimitată de o ușoară șănțuire, fundul bombat. Nu are decor. În necropola de la Bârlad-Valea Seacă este înseriat în tipul 1 de bol, iar la Mihălășeni, încadrate, de asemenea, în tipul 1. Vase asemănătoare au mai fost descoperite în necropola din sec. IV de la Izvoare-Neamț, Arsura sau Târgșor. Vase cu două torți În necropola din sec
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
spune că acest tip de vas, cu două torți, este frecvent în necropolele și așezările din sec. IV d. Chr. din Moldova sau alte zone ale țării. Printre altele, exemplificăm cu un număr destul de mare descoperit în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, din care unele pot fi socotite amforete, iar din cele descoperite în necropola de la Mihălășeni, o bună parte sunt încadrate în tipurile 1 - cele mai apropiate cu exemplarul nostru, dar și cele din tipul 2,3 și 6, asemănătoare. Vase
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
umărul vasului. Se afla în zona picioarelor. Deși nu sunt identice, exemplarul de la Săbăoani poate face parte din seria recipientelor cu gâtul strâmt pe care autorul cercetărilor de la Mihălășeni le încadrează în tipul 3 al acestor vase, iar la Bârlad-Valea Seacă, asemenea recipiente din necropolă au fost înseriate în trei tipuri, în unul din ele, și anume, tipul 1 se poate încadra și exemplarul nostru. Cel de al doilea ulcior descoperit în mormântul de înhumație nr. 31 (Pl. 123/5, 182
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu gâtul lung, cilindric, buza ușor evazată, corpul bombat, aproape sferic, fundul inelar, pe umăr, o ușoară nervură în relief-orizontală. A fost găsit pe bazinul drept. Un exemplar de ulcior fără toartă a fost descoperit și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, care provine din mormântul nr. 104, dar nu a intrat în tipologia realizată de autorul descoperirii. Ulcioare au mai fost descoperite și în alte necropole din sec. IV d. Chr., cum sunt cele de la Independența, Târgșor, Barcea etc. Pahare La
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
tipului de pahar tronconic, inclus la Mihălășeni, în tipul 2 de pahar. Dacă luăm în considerare diferența foarte mică între cele două diametre, ale fundului și gurii, putem spune că aparține, din punct de vedere tipologic, variantei 1a. La Bârlad-Valea Seacă asemenea piese au fost înseriate în categoria paharelor cu corpul tronconic. Asemenea piese au fost descoperite în mai multe așezări sau necropole din sec. IV d. Chr., printre care: Târgșor, Izvoare-Neamț, Lunca-Galați. Fructiere Un singur fragment de fructieră, de tipul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de tip 6, și acest recipient face parte din contribuția populației autohtone la apariția și dezvoltarea noii culturi materiale din sec. IV d. Chr. Este curios faptul că în niciuna din cele două mari necropole prezentate integral din Moldova - Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni, nu au fost descoperite asemenea recipiente, atât de caracteristice epocii anterioare, respectiv populației locale, începând din sec. III-II î. Chr. și până la începutul sec. IV d. Chr. Este posibil ca fragmentul de la Săbăoani, deși prezent alături de alte vase
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de buton. Torțile ovale în secțiune, pornesc de sub buză până pe umăr. Ambele amfore fac parte din aceeași categorie de vase importate din zona Imperiului Roman, în această perioadă, fiind înglobate în tipul 4 al amforelor romane în necropola de la Bârlad-Valea Seacă și tipul 1 sau 2 din schema realizată pe baza descoperirilor de la Mihălășeni. Menționăm că în această necropolă nu am sesizat existența amforelor de tipul celui din M. 53 de la Săbăoani. Amfore asemănătoare cu cele de la Săbăoani au mai fost
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
al pieselor din material prețios sau valoroase prin tehnica execuției lor. Mai mult, aproape în toate cazurile acestor reînhumări avem în vedere doar porțiuni din morminte, situații semnalate și în alte necropole din această perioadă, cum sunt cele de la Bârlad-Valea Seacă sau Mihălășeni. La Săbăoani, din cele 88 de morminte de înhumație, 14 au fost reînhumate - M. 9, 12, 27, 29, 33, 44, 54, 58, 61, 62, 77, 78, 87, 101, reprezentând un procent de 15, 9% din numărul total de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
forma gropilor de mormânt. Acolo unde acest ritual se producea doar parțial se realizau gropi rotunde sau ovale, exact pe direcția principalelor oase ale scheletului. Acest procedeu a fost bine remarcat și la alte necropole, ca de pildă, la Bârlad-Valea Seacă sau Mihălășeni. Urmărind în mod expres, situația mormintelor care au fost reînhumate, avem o situație diferită, de la mormânt la alt mormânt. Mormântul 8, care nu a fost reînhumat, a fost, pur și simplu, împrăștiat, fără a se strânge oasele într-
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Acești piepteni erau așezați în zona capului. Situații asemănătoare au fost descoperite și în alte necropole. Amintim aici doar situațiile din cele două mari necropole pe care le-am avut mereu în vedere, necropola de la Mihălășeni și cea de la Bârlad-Valea Seacă, unde asemenea situații sunt frecvente. Mai numeroase sunt diferitele tipuri de vase ceramice, majoritatea lucrate la roată care au fost folosite și depuse ca obiecte de ritual în morminte. În afară de cele folosite ca urne în care erau depuse resturile de la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
romane, prezente în mormintele de înhumație nr. 14 și 53 și câteva fragmente de vase eneolitice în mormântul nr. 43. Situații identice sau asemănătoare găsim în toate necropolele din sec. IV d. Chr. din țara noastră, cum sunt Mihălășeni, Bârlad-Valea Seacă, Erbiceni, Pietriș, Târgșor, Negrești-Vaslui, Miorcani, Dămienești, Mitreni, Barcea, Izvoare-Neamț, Lunca-Galați. Un element de purificare al gropilor la mormintele de incinerație sau al celor de înhumație, frecvent în cele două mari necropole de la Mihălășeni sau Bârlad-Valea Seacă, a fost întâlnit și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cum sunt Mihălășeni, Bârlad-Valea Seacă, Erbiceni, Pietriș, Târgșor, Negrești-Vaslui, Miorcani, Dămienești, Mitreni, Barcea, Izvoare-Neamț, Lunca-Galați. Un element de purificare al gropilor la mormintele de incinerație sau al celor de înhumație, frecvent în cele două mari necropole de la Mihălășeni sau Bârlad-Valea Seacă, a fost întâlnit și în necropola de la Săbăoani, în mormântul de incinerație nr. 63. Deși nu este un obicei frecvent, în necropola de la Săbăoani, într-un singur mormânt s-a descoperit o ofrandă de carne, (M. 44), reprezentată de un
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de acest proces de reînhumare, care s-a limitat la un număr restrâns din oasele scheletului ce au fost depuse într-o groapă mai mică, ovală, situată în locul oaselor deranjate. Situații asemănătoare s-au descoperit și la Mihălășeni sau Bârlad-Valea Seacă. Trebuie să menționăm faptul că în acest mormânt se afla și un cuțit din fier, situație similară cu cea de la Bârlad-Valea Seacă, pe care autorul descoperirii îl consideră un obicei frecvent, în care ofrandele de carne să fie însoțite de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
groapă mai mică, ovală, situată în locul oaselor deranjate. Situații asemănătoare s-au descoperit și la Mihălășeni sau Bârlad-Valea Seacă. Trebuie să menționăm faptul că în acest mormânt se afla și un cuțit din fier, situație similară cu cea de la Bârlad-Valea Seacă, pe care autorul descoperirii îl consideră un obicei frecvent, în care ofrandele de carne să fie însoțite de cuțite. În comparație cu marile așezări și necropole din sec. IV d. Chr. cercetate în țara noastră, unde au fost descoperite numeroase situații privind
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
acestea. În acest sens trebuie să subliniem că multe din aspectele deja numeroase ale unor practici rituale funerare din necropolele mari, care ocupă întreg sec. IV și eventual primele decenii ale sec. V cum sunt cele de la Miorcani, Mihălășeni, Bârlad-Valea Seacă din Moldova sau Târgșor din Muntenia, nu se regăsesc aici. Dintre ele putem aminti lipsa arderilor secundare ale urnelor, lipsa perforațiilor la urnele din diferite necropole, lipsa ceștilor dacice sau a vaselor-borcan din sec. II-III, care constituie o contribuție însemnată
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fenomen singular în necropola de aici, dar existent și în alte necropole. Este suficient să amintim aici o situație asemănătoare în marea necropolă din sec. II-III de la Văleni. În marile necropole din sec. IV d. Chr. de la Mihălășeni și Bârlad-Valea Seacă sunt situații frecvente: în unele morminte s-au găsit câte două fibule. De obicei se consideră că aceste piese sunt identice, uneori cu aceeași ornamentație, dar și diferite atât ca decor cât și din punct de vedere al metalului din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]