50,569 matches
-
frații Coen. Entuziasmat de "Flo", m-am dus să văd celălalt film al său prezentat la Clermont (în cadrul unei retrospective a universităților americane USC, NYU și Columbia), Blue City: același amestec, perfect stilizat, de banal și bizar, burlesc și bune sentimente. Or, Blue City - ne spune regizorul înaintea proiecției - este de fapt filmul său de absolventa!! De îndată ce va trece la lungmetraj (urmînd "calea bătătorită" Sundance-Hollywood), pariez că vom mai auzi de David Birdsell! Ca si, probabil, de cîțiva dintre colegii săi
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
om în comunism - din 1962! - avea drept tema demonstrarea faptului că orînduirea clamata drept "cea mai umană" e contra naturii omului, fiindcă îi ia libertatea: "omul din regimul comunist e un om bătut în cap, care trăiește diminuat și cu sentimentul că și-a pierdut destinul de om. Iar dacă îi mai rămîne energie, caută ori să se deghizeze /.../ ori să dărîme regimul. Urmărea: șefii regimului comunist ridică la rangul de dogmă ori de virtute amorala supremă vigilenta, adică polițismul: denunțul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
sau de "a prinde" clipă ca-ntr-o peliculă de scurt metraj unde ochiul operatorului știe să vadă și să ia în obiectiv tot ce compune un peisaj în care natura se amestecă firesc cu elementele civilziatiei. Nimicul, anonimatul, iluzia, sentimentul derizoriului, toate cîntăresc la fel. Orice zbatere e inutilă și nerecomandabila: "Ai grijă nu te încălzi de loc/ altfel vei fi furat și înșelat/ Se zbate toată lumea/ ca-ntr-o piesă de Cehov/ E viața cenusie-cenusie/ găină jumulita/ ținută de-
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
este excrementul soarelui. Dar tot alchimia ne vorbește și despre sublimarea materiilor inferioare. În plan social, athanor-ul acestei transmutații este tocmai orașul, acolo unde ădura lege a plății în pesină (cum ar zice Marx) susține, si e răscumpărata de un sentiment al continuității de civilizație. Rapacii mecenați ai modernismului, trebuie să se fi simțit într-un fel urmașii acelor teribili almogàvars" mercenari medievali constituiți într-un soi de consorțiu capitalist - la Companyia catalana -, care, după ce au luptat în slujba Bizanțului, s-
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
toți craii creștinătății laolaltă anevoie ar putea-o imită^ț. Aici reveria mea având ca obiect minunea orașului trece în cheia melancolica, de neevitat la un balcanic atunci când își ăînsemnează călătoriile prin Evropa. Cum să apară, mă gândesc, un asemenea sentiment al continuității în părțile noastre, unde - o știm de la Meșterul Manole - ce zidești ziua, noaptea se dărâma? Cum să nu te întristezi comparând vocația artistică a burgheziei occidentale, așa cum se oglindește în orașele ei, cu junglă de beton înnegrit de
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
sagacele diagnostic călinescian despre scrisul lui Rebreanu: ăFrazele, considerate singure, sunt incolore că apa de mare ținută în palmă, câteva sute de pagini au tonalitatea neagră-verde și urletul măriiă. E izbândă unui instinct sigur, dar și - de ce nu? - a unui sentiment simpatetic trezit de această magnifica declarație de dragoste Barcelonei. NOTE 1) Cele care îl preceda sunt: La verdad sobre el caso Savolta s1975t, român distins cu Premiul Criticii și ecranizat de regizorul Antonio Dovre (1979); El misterio de la cripta embrujada
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
despre marea lui dragoste, consumată în tinerețe în India, cînd s-a și gîndit pentru prima oara să scrie o mică filozofie a iubirii), dar e cert că ea e construită pe un eșafodaj poetic. Pentru Paz dragostea este un sentiment liric, care a evoluat într-un anumit fel în civilizația occidentală înrădăcinat fiind într-o istorie a poeziei. Poate tocmai pentru că e atît de fidelă unei gîndiri poetice această carte te obligă la consimțămînt, te constrînge să aprobi, ba chiar
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
strategie, functioneaza impecabil. E aproape imposibil să protestezi la o teorie a iubirii fundamentata practic exclusiv pe o tradiție literară. Nu știu cît de legitim este să afirmi că o asemenea întemeiere este singura corectă, sau chiar esențială pentru înțelegerea sentimentului occidental al iubirii. Deși, La Rochefoucauld credea, ce-i drept, cinic, că nimeni nu s-ar îndrăgosti vreodată dacă nu ar ști că există iubire. Deci, daca nu ar urma un anumit univers preexistent ființei lui, cel al dragostei. Că
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
poezia trubadurilor a murit repede, vlăguindu-se singură în imposibilă ei dualitate. Că și Duby ori alții care au scris despre iubire, femei și bărbați în Evul Mediu, Marrou e istoric. Dragostea pe care o analizează el nu e neapărat sentimentul pe care il explorează Paz, fără ca asta să însemne că la unul avem doar mundaneitate totală, contracte de căsătorii, conflicte cotidiene, cutume ale epocii, iar la celălalt o metafizica a iubirii. O lectură istorică a dragostei mi se pare ca
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
pentru că rezervă lor s-ar fi datorat, între altele, prea mării distanțe care îi separă de doamne. Sursă mai temeinică a acestei rezerve s-ar putea să fi fost, totuși, faptul ca trubadurii erau poeți profesioniști, care scriau despre un sentiment abstract, complet detașat de persoana lor. Dacă așa stau lucrurile, înseamnă că a existat o dragoste în istoria Occidentului care a fost strictamente poezie, deci un demers precum cel al lui Paz e legitim, poate mai legitim decît unul istorico-social
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
prin urmare, rupte din acele organe care, în somn, isi debitează spaimele, daca nu doar inconfortul. Puține dintre coșmaruri se statornicesc printre vârste într-atât încât, la producere, să nu aibă aerul de fermă prezenta, de continuitate care incumba visului sentimentul de absolută unicitate, ce lipsește adesea realității. Cel ce visează se instalează într-o lume fără dublu, dintotdeauna a lui și parcă pentru veșnicie, cum altă nici n-ar putea fi gândită. Sau, poate, doar ca un fundal lăsat în
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
juvenila, păcat (benign) de tinerețe, lirism necontrolat". Chiar mai interesantă apare metamorfoza suferită de vajnicii combatanți în numele "Cărticicăi roșii". În descrierea freneziei tinerilor maoiști francezi ("cei mai mulți copii de bani gata") în a se apropia de clasa muncitoare (dovedind un acut sentiment al culpei față de poziția lor socială pe care incearca, parcă, s-o exorcizeze!), ironia lui Alexandru călinescu e devastatoare. Să-mi fie îngăduit să citez, pentru farmecul lui unic, un asemenea fragment: "Obsedați de ideea că trebuie să se apropie
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
propria instituție. Nu feminismul îi sperie, ci întrupările lui în femeile reale lîngă care își petrec viața. Pe ele trebuie să le recunoască drept persoane libere și autoafirmative, ca și pe ei înșiși. Lîngă ele trebuie să renunțe la plăcutul sentiment al superiorității, la comoditatea serviciilor casnice prestate unilateral, la a le privi drept noncompetitori." * Că așa e, o dovedesc răspunsurile orizontale ale scriitorilor bănățeni, exilate în pag. 26. Mai toți țin să declare că nu se tem de feminism, dimpotrivă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
sau la cel de lingvistică, la Institutul de etnografie și folclor și desigur, în școli, unde erau și cele mai multe locuri. Într-un an a apărut pe lista și Radioul cu extrem de puține locuri pentru care optai în funcție de medie. Am avut sentimentul fizic că primesc un dar în fiecare dimineață intrînd în Lumea Radio pe poarta, celebra, din Temisana. Am fonotecat cîteva zeci de benzi cu teatru. Dădeam tîrcoale sistematic studioului fermecat. Picam mereu cînd becul roșu semnaliza înregistrarea. Într-o bună
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
aș numi discipoli, dar nici pentru ceilalți... este vorba pur și simplu de difuzarea cercetării, a conceptelor; ideile sînt acceptate, discutate, respinse, toate acestea fac parte doar din influență activității mele, dar nu aș vorbi de școală, nu am acest sentiment. Aș vorbi doar de cititori: am cititori și unii dintre ei prelungesc munca mea. M.C.: O ultimă întrebare. Fiindcă mă aflu aici în calitatea mea de traducător, ea se va referi la traducere. Că poetician ați vorbit de mai multe
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
să dăinuiască vestitul amor cortese - decantarea vitalității în cultura prin rafinament. Astfel s-a produs - probabil - si mutația: femeia, manifestîndu-si emanciparea, a depășit barierele castității, căutînd dincolo de plăcerile trupului pe cele ale minții. Metamorfozînd trivialitatea fizică în sublim liric. Expresia sentimentului etern al iubirii sfîșiate de luptă dintre realitate și idealitate se propagă intactă revitalizînd o Veneție cinematografică în culorile lui Caravaggio și Tintoretto. Fie că sînt descrise interioarele în care clarobscurul vibrează prin dantele și catifele, fie că se înfățișează
Ars Amandi, dar nu numai by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18090_a_19415]
-
a devenit evident-exploziv începând cu sezonul estival trecut, când nu numai tinerii au remarcat o schimbare radicală în peisajul sonor. Schimbare care merită semnalată, cel puțin în câteva caracteristici ale sale. Noile melodii aduc un val de mare autenticitate a sentimentului, a atitudinii, a atmosferei. Ele se adresează direct, concret, nefalsificat publicului, pe teme care-l interesează cu adevarat. Epoca în care se cântă despre căi frumoși, stele, fluturi, despre chemarea mării și despre epuizanta solicitare a iubirii abandonate și reînnoite
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
imagina perplexitatea lor. Mă aflam în fața televiziunii, cu băiatul cel mare, cînd am fost luați cu asalt de trupele speciale, care s-au năpustit înjurînd, asupra noastră. Bucureștiul era în fierbere, am fost sfătuiți să plecăm. În avion, aveam același sentiment cu care venisem - sentimentul că plec de acasă, ca să mă întorc acasă (la Gallese, în a doua patrie), cu deosebire că la întoarcere, bucuria reîntîlnirii cu țara se preschimbase într-o adîncă tristețe. - Dupa ^89, relațiile dumneavoastră cu autoritățile române
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
aflam în fața televiziunii, cu băiatul cel mare, cînd am fost luați cu asalt de trupele speciale, care s-au năpustit înjurînd, asupra noastră. Bucureștiul era în fierbere, am fost sfătuiți să plecăm. În avion, aveam același sentiment cu care venisem - sentimentul că plec de acasă, ca să mă întorc acasă (la Gallese, în a doua patrie), cu deosebire că la întoarcere, bucuria reîntîlnirii cu țara se preschimbase într-o adîncă tristețe. - Dupa ^89, relațiile dumneavoastră cu autoritățile române, cu Ambasada, s-au
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
rînd pe artă actorului că un complex de mijloace, ci pe vocația rostirii. Am privit spectacolul Vicleniile lui Scapin conștientă de șansă de a vedea pe scena Teatrului Național din București zece dintre actorii trupei Comediei Franceze, dar și cu sentimentul acut dezvoltat pe parcursul derulării reprezentației că mă aflu într-un muzeu din care, oricît m-aș strădui, mă interesează o singură "sală". Aici, plăcerea a fost de a asculta o limbă superbă, rostita superb. Teatral vorbind, nimic. N-am rîs
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
urmărim evoluția unui alergător am da-o chiar alergătorului. Versurile sunt flancate de comentariile critice ale lui Nicolae Manolescu, Octavian Soviany și Ioan Buduca. În stilul său binecunoscut, Nicolae Manolescu sesizează esențialul: "Am citit rareori o poezie mai patetica în sentimente și mai reținută în expresie decât aceea a Angelei Marinescu, original amestec de sinceritate și decentă. Țipatul încremenește pe o gură pecetluita. Că în gravura lui Munch." Octavian Soviany analizează, cu atenție și finețe, structura intimă a acestei poezii: "textele
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
în 1928 cu nuvelă Hanu Ancutei). Ion, marele român al lui Rebreanu, din 1920, este, incontestabil, actul de naștere al românului modern românesc. Și, fapt revoluționar prin importantă, desi tratînd tot despre universul țărănesc, s-a disociat de lirism, de "sentimentul datoriei", de exaltarea virtuților sufletești ale omului de la sat, înfătisîndu-l realist și obiectiv. Lovinescu (se știe din cel dintîi volum al Memoriilor sale, 1932), primind, din partea autorului cele două volume ale cărții (prima ediție a apărut în două volume), dînd
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
inteligibilă decît îi permite tălmăcirea. Există atît de multe cărți mediocre și traduceri proaste, încît aceste două producții nu ar necesita o semnalare aparte, dacă nu m-ar surprinde, în cazul amîndurora, o anumită incompetență editorială, afișată senin, un anumit sentiment acut al inadecvării, al nerespectării unor principii evidente și elementare de eticheta conceperii unei cărți, dacă se poate spune așa. Mai întîi de toate, cine sînt Casamayor și Tatiana Lebedeva? Nu avem un răspuns. M-am străduit, recunosc nu cu
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
de avertismente. Dar acum nu prea sînt semne că înlăuntrul conștiinței noastre, individuale sau de grup, acceptăm privirile severe și vocile neprefăcute. "Coșmarele nopților de bătrînețe, mărturisește artistul în jurnalul său, cu o astfel de voce neprefăcută și cu un sentiment în care luciditatea, împăcarea și melancolia se amestecă în doze sensibil egale, readuc monștrii goyești din lumea necunoașterii pe ecranul invizibil al instinctelor transformate în haos amenințător din care culegi episoade stranii. Din haosul acesta nocturn s-au născut Regii
Corneliu Baba, în absența aniversării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17413_a_18738]
-
a-mi desăvârși astfel misiunea mea culturală în capitala Franței. Fără nici o indicație sau indiciu l-am descoperit în cele din urmă printr-un miracol și am păstrat un moment de reculegere la mormântul său. Am părăsit cimitirul cu un sentiment de regret și nemărginita durere. Este inadmisibil că un asemenea mare compozitor, intrat în universalitate, să nu figureze nicăieri și aș spune că aceasta se datorează, din păcate, în parte, si dezinteresului și indiferentei, în timp, a Ambasadei noastre, care
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]