1,868 matches
-
permite o schimbare de perspectivă și o resuscitare a interesului față de persoana deja cunoscută 395. Pariziana, care are la dispoziție ultimele invenții ale modei, încearcă să le aplice pentru înlesnirea proiectelor sale. Alegerea și elaborarea toaletei modelează imaginea unei ființe senzuale, rafinate, cochete și frivole: "comme elles șont tentantes avec leurs toilettes claires, leurs toilettes légères qui montrent la peau" [Maupassant, L'inconnue, în La parure, p.685]. Costumul sculptează, cât permite codul estetic al epocii, corporalitatea sensibilă a Parizienei. Natură
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
bijuteriilor sunt prilejuri de drame existențiale (La parure de Maupassant). Adevăratele și falsele bijuterii fac deosebirea dintre Parizienele aristocrate și cele parvenite. De aici confuziile, uneori dramatice, ca în nuvelă lui Maupassant La parure. Accesoriile nu au doar o valoare senzuala, ci și una sentimentală, ideală: cutare este o amintire, alta un simbol. Fiecare dintre Pariziene se personalizează prin anumite detalii: "C'était Mme Correur, avec un chapeau garni d'une botte de roses" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.74
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
identifica în această calitate (desemnare) și modul în care reușește să se exprime (manifestare). Destinul Parizienei îl devansează pe cel al femeilor secolului al XX-lea și poate fi apreciat, cu siguranta, ca unul deosebit, în sensul afirmării de sine (senzual și/sau intelectual), căutării și realizării personale. Ceea ce caracterizează Pariziana este căutarea socială (afirmarea și guvernarea feminină), sentimentală (mânia să de a seduce și de a lua de la capăt aventură) și creativitatea să (teatralitatea capacitatea de a inventa și interpreta
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
prelucrări (din La Fontaine, Cardinalul Fr.-J. de Bernis, Metastasio, Thomas Gray, Marmontel). La confluența anacreontismului cu clasicismul și preromantismul, versurile nu suferă de monotonie tematică. Stihuitorul este un epicureu, celebrând plăcerile vinului și ale amorului. Erotica lui, pastorală sau senzuală, jubilantă sau lacrimogenă, se împletește cu poezia naturii. De o anume grație și prospețime, fragmentul din epitalamul biblic Cântarea Cântărilor, transpus prin intermediul unei versiuni franceze, rămâne cea mai izbutită versificare a lui C., deloc străină de metrica și limba poeziei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286068_a_287397]
-
cu omuciderea. Care sunt realitățile zilelor noastre? În spatele unor preocupări afișate și prezentate mai mult sau mai puțin formal, se face o reclamă agresivă în stil comercial, utilizând toate modalitățile de stimulare a consumului de orice fel, inclusiv prin asocierea senzual ă care stârnește curiozitatea și aprind simțurile, cu efecte deosebit de nocive mai ales asupra tineretului, segmentul social cel mai vulnerabil. Și asta ca să nu mai vorbim de loviturile sistematice pe care societatea modernă le aplică instituției sale de bază, familia
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
adresează, în primul rând, sensibilității scriitorului (!! în timp ce știința se adresează rațiunii, intelectului); - ceea ce înseamnă că ea are cu preponderență valoare estetică; vizează frumosul, emoționarea, sensibilizarea, impresionarea cititorului; - este (aproape) indispensabilă oricărei opere literare; (!!) a nu se confunda cu imaginile concrete, senzuale, detectabile prin simțuri; - imaginile artistice sunt doar evocate, sugerate, etc., pentru a fi „reconstruite” mental de către cititor; (!!) propunem următorul test: în condiții de liniște și de...liniștire depline, reproduceți mental Ț de câteva ori Ț primele șase versuri din „Miorița
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
marginalizării ei sociale și se evidențiază mai ales atunci când este coroborată și cu problematica violului, deoarece, adeseori, nu li se conferă personajelor feminine posibilitatea de a opune rezistență și de a protesta, se minimalizează gravitatea vinovăției masculine, accentuându-se latura senzuală, de atracție irezistibilă pe care femeile o exercită. 84 Uneori violul este perceput mai mult ca o modalitate de răzbunare, cum se întâmplă cu cei doi tineri ce uneltesc, pe drept, împotriva avariției unui morar, în Povestirea logofătului, impietatea care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
145 Desigur că au fost oferite, în critica literară, și alte explicații etimologice: „Pampinea (al cărei nume semnifică <<cea viguroasă>>) este autoritară și are mult simț practic; ea reprezintă puterea ordinii. Dioneo, etimologic în legătură cu Venus, fiica lui Dione, este cel senzual, care cere și primește privilegiul de a nu se supune nici unei teme a istorisirilor, având dreptul să spună povestiri care sunt amuzante și licențioase. Ca și autorul din Proem, el apără drepturile femeilor și le îndeamnă să încerce să se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nicio remarcă ironică la adresa femeilor, și guvernează ultima și cea mai morală zi. Aceste personaje pot fi interpretate și ca diferite măști ale autorului și ale noastre, ale tuturor: latura noastră rațională, care încearcă să confere o ordine existenței; latura senzuală, care afirmă tot ce este viu; și latura melancolică, suferindă a naturii umane, incapabilă de a face față realității. Decameronul descrie ființe umane în momente de criză. Brigata știe să se descurce în acestă situație dificilă, deși se bazează pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
baie” în limba engleză) amintind de acele băi publice în care se practica prostituția, un fel de temple închinate zeiței Venus.278 Apa din fântână și apa vieții oferită de divinitate reprezintă două noțiuni distincte: „Apa din fântână este plăcerea senzuală care însă nu poate aduce o bucurie permanentă și se opune astfel harului pe care apa dătătoare de viață a lui Hristos îl oferă.”279 Târgoveața, ni se spune în Prologul general, nu este din Bath, ci de lângă această localitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o reîntâlnește în limbaj, substitutul ei. Târgoveața participă la o erotizare a literelor” 355 , găsește o satisfacție nebănuită în acest joc de cuvinte licențioase. „Mai mult chiar, atrăgând atenția asupra apetitului propriu, târgoveața reliefează dorință ei de a consuma fie senzual soții, fie textele sau orice altceva. De fapt, în timp ce <<interpretează>>, ea devorează atât partenerii, cât și sursele scrise sau orale, apropriindu-și-le pentru a le folosi după bunul plac și trăgând de la ele orice satisfacție putea găsi.”356 Pentru târgoveață „a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
n.) 356 Ibidem, p. 212. (trad. n.) 109 investi cu o coloratură sexuală, și textul astfel transformat provoacă o excitare erotică. [...] Melanjul dintre citatele patristice și descrierile experiențelor proprii dă un fel de erotică sanctificată, o exegeză biblică destinată plăcerii senzuale..” 357 Retorică sexuală este termenul propus de critica literară pentru a caracteriza tipul de discurs folosit de personajul feminin. „Erotica” reprezintă o împreunare între două registre distincte, cel teologic și cel senzual, o îmbinare a textualității și a sexualității, deoarece
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de erotică sanctificată, o exegeză biblică destinată plăcerii senzuale..” 357 Retorică sexuală este termenul propus de critica literară pentru a caracteriza tipul de discurs folosit de personajul feminin. „Erotica” reprezintă o împreunare între două registre distincte, cel teologic și cel senzual, o îmbinare a textualității și a sexualității, deoarece sexualizează textul și textualizează sexul. „A interpreta Biblia și scrierile patristice reprezintă pentru târgoveață un act erotic”358, care îi conferă o plăcere certă, mai ales atunci când trebuie să expună acestă paradă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a judeca și de a expune faptele, experiența îi este fragmentată și divizată, este chiar în luptă cu propria persoană, și chiar dacă obține ceva într-un domeniu, pierde în altul. Situația ei nu este lipsită de patos, deoarece pentru o senzuală și o materialistă, este condamnată la o viață cu experiențe trecătoare, care nu ajung la dimensiunea reală și care sunt astfel interpretabile numai în cadrul restrâns, impus de trecerea timpului și a materiei.381 Târgoveța se lamentează în legătură cu primii trei soți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
omenirea, nu întâmplător era numit de contemporanii săi „Giovanni cel liniștit”. Aduce viața în prim plan, alungând departe extazul, cugetările melancolice. „Lumea spiritului dispare: apare lumea naturii.”569 Universul diegetic al lui Boccaccio și cel al lui Chaucer este pur senzual („lume a naturii și a simțurilor”570), încadrat în forme precise, bine definite; nimic din acest univers nu ne face să ne detașăm și să pătrundem într-o dimensiune elevată, a meditației gratuite sau a abstracțiunilor. Devine o lume a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și Dante sau Manzoni. Nu trebuie să ne lăsăm înșelați de faptul că povestirile lui ilustrează atât de multe adultere sau decepții, precum și un fel de superficialitate sau indiferență. O lectură atentă a Decameronului relevă cartea ca fiind doar moderat senzuală, și niciodată, sau aproape niciodată, concupiscența nu este tema centrală a unei nuvele. Cât despre superficialitate și indiferență, sunt numai defecte care pot fi receptate numai dacă opera e percepută extrinsec; pentru a te descurca întrun spațiu narativ atât de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
594 : prezența unui loc mirific, locus amoenus, a femeii misterioase și a nimfelor pe care le conduce, dar mai ales tema, dialectica Diana - Venus, opoziția între ceea ce am numi donna angelicata, castă, pură, eterică, și donna demonicata, carnală, pasională, nesupusă, senzuală, precum și impactul pe care femeile îl au asupra personajelor masculine. Inspirația vine și din literatura antică, mai ales de la Ovidiu, ale cărui metamorfoze sunt valorificate în acest poem, dar și de la Dante (poemul este scris în terține, portretizează femei frumoase
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
soluționată în operele lui Boccaccio.”606 Fiammetta distinsese trei tipuri de iubire: „iubirea onestă, cea care se regăsește între divinitate și creaturile sale, stăpânind cerul și pământul, și prin care accedem la celest; iubirea pentru plăcere, care este pasională sau senzuală; și dragostea pentru ceva util sau dragostea 605 Acesta se pare că este un anacronism voit din partea autorului, având în vedere că romanul îi este dedicat tot ei. Boccaccio vădește o preferință pentru anumite tipologii umane, dar mai ales pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ascetice medievale, ci, dimpotrivă, niște tinere vesele, vioaie, care încearcă, cu toate mijloacele să-i poarte spre ispită pe tinerii păstori florentini. Această narațiune, care caută să se găsească sub semnul mântuirii, al salvării sufletului, zugrăvește, într-o manieră foarte senzuală, foarte concretă, dragostea adevărată, dragostea naturală, freamătul plenar al simțurilor.”611 Din nou modelul pozitiv decade din grandoarea pe care ar fi trebuit să o 608 Giovanni Boccaccio, Comedia delle ninfe fiorentine, Edizione di riferimento: a cura di A. E.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
611 Alexandru Balaci, op. cit., p. 70. 168 păstreze, devine mult mai mundan, cu pasiuni și tentații firești umane, uitând de nobila sa misiune, aceea a exemplarității. Opera rămâne o parabolă, Ninfale d’Ameto devinind mai mult un exemplu de indulgență senzuală convertită, în ultimul moment, în acceptare a moralității, a salvării sufletului, în manieră creștină, decât o călătorie dinspre viciu spre virtute.612 Amorosa visione (1342-1343) este o replică la capodopera dantescă deoarece regăsim același vis alegoric: „Inspirația vine iar din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și altele, sunt meticulos ordonate diferite povestiri în care acestea apar, și care relatează despre originea sau realizările lor. Pentru Venus, de exemplu, preferă versiunea în care Adonis este primul ei soț, și după moartea lui, cade într-o frenezie senzuală, care duce chiar la distrugerea propriei frumuseți. Boccaccio neagă divinitatea zeităților păgâne, oferindu-le miturilor o interpretare 175 eufemistică: au fost oameni reali, ale căror identități și vieți au fost amplificate de-a lungul sutelor de ani până ce au devenit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
moarte, află c oi sta în piuă cât îmi poftește inima, nu-mi plânge tu de milă”874. Femeia este o donna demonicata pentru că nu manifestă nicio adeziune față de lucrurile sfinte, dezaprobă tot ceea ce reprezintă o opreliște în calea dezmierdărilor senzuale, însă este simpatică, prin sinceritatea cu care își apără propria cauză, condamnând o căsătorie făcută fără discernământ, și devine scuzabilă în actul ei de respingere a unui soț decrepit. Același narator, Dioneo, va relua în povestirea a zecea din ziua
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
era”, „apuca ușor momeala”923. Sunt puține situații când un personaj feminin negativ este catalogat atât de critic și aceasta poate datorită lipsei inteligenței, pe care autorul italian nu o poate scuza în niciun fel. Boccaccio este îngăduitor cu plăcerile senzuale, dar nu face rabat atunci când este vorba despre istețime. Donnele demonicate constituie un trofeu mult râvnit datorită frumuseții, pe care parcă nici nu o conștientizează uneori, declanșând serii lungi de pasiuni, care se soldează cu violente omoruri (II. 7, IV
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rușinea pătrunde în opera lui Boccaccio și naratorul se simte dezonorat și insultat de văduva care râde pe seama lui în fața celorlalte femei. Cu aceeași indignare, ilustrează și distrugerea frumuseții fizice a femeii. Suntem la polul opus acelor descrieri stilizate și senzuale din primele opere, unde părul blond, obrajii trandafirii, buzele roșii, dinții precum perlele și umerii albi ascundeau promisiuni nebănuite.1031 Cu brutalitate, fantoma soțului văduvei realizează un portret indezirabil al femeii și concluzioneză cu o descriere metaforică a părților private
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
337 Referințe bibliografice ................................................................................................ 380 Argument Reflecțiunile consacrate ale umanității, devenite În timp adevărate embleme ale cugetării umane, sînt ferestre deschise spre spiritualitate. Ele angajează sufletul uman pe un drum al spiritualizării, al detașării de o existență materialistă egoistă și primară (senzuală), asigurînd astfel condiției umane acea dimensiune intelectuală și culturală carei dă omului posibilitatea să-și aprecieze valoric existența: Începînd la talpa Însăși a mulțimii omenești Și suind În susul scării pîn’la frunțile crăiești, De a vieții lor enigmă Îi vedem
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]